S-a votat Ziua Tratatului de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat, din partea Romaniei, de dr. Ion Cantacuzino si de Nicolae Titulescu. Ziua de 4 iunie  devine, după 100 de ani,  Ziua de aniversare a semnării sale, in baza unei initiative legislative a lui Titus Corlătean.

Puteti citi un articol interesant pe această temă in revista QMAGAZINE – https://www.qmagazine.ro/dupa-100-de-ani-trianonul-lui-titus-corlatean/

„După 100 de ani, Trianonul lui Titus Corlățean

Moment istoric în Parlamentul României. 4 iunie devine ziua Tratatului de la Trianon în România. Inițiativa legislativă semnată de Titus Corlățean vine în apropierea sărbătoririi centenarului. Senatorul PSD a explicat pentru Q Magazine însemnătatea acestei legi, iar profesorul universitar Constantin Hlihor ne-a explicat contextul istoric.

Titus Corlățean este senator PSD, fost ministru al Afacerilor Externe, fost ministru al Justiției.

„Votul Parlamentului, în Camera Deputaţilor, care a adoptat cu o largă majoritate proiectul de lege pe care l-am iniţiat pentru declararea zilei de 4 iunie drept ziua Tratatului de la Trianon în România este un vot istoric.

Această lege marchează o simbolistică naţională esenţială pentru devenirea şi evoluţia statului modern român. 4 iunie 1920, ziua semnării Tratatului de pace de la Trianon între Puterile Aliate şi învingătoare în Primul Război Mondial, între care şi România, cu Ungaria, ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, înfrânt în Primul Război Mondial a reprezentat recunoaşterea internaţională politică şi juridică a actului istoric de la 1 decembrie 1918 al unirii Transilvaniei cu România. A consacrat recunoaşterea internaţională a voinţei românilor majoritari din Transilvania de revenire la patria mamă.

O astfel de simbolistică naţională era necesară, era obligatoriu a fi marcată de către statul român printr-o lege pe care Parlamentul să o adopte şi acest lucru s-a realizat cu doar trei săptămâni înainte de marcarea centenarului de la acea dată istorică.


Votul Parlamentului a venit la momentul oportun şi solicit public preşedintelui României să promulge cât mai rapid posibil această lege pentru ca ea să intre în vigoare şi să putem marca la 4 iunie 2020 aşa cum se cuvine, începând cu arborarea drapelului naţional într-o zi de referinţă pentru istoria românilor.

Această lege se adresează în egală măsură generaţiilor mature şi celei tinere. Cei care vin acum trebuie să fie conştienţi şi să onoreze cu respect erosimul şi jerfele Armatei Române, care a fost principalul contributor prin ceea ce a făcut în Primul Război Mondial şi ulterior în iulie, august 1919 în incursiunea militară în Ungaria şi la Budapesta, atunci când a eliminat provocările generate de regimul bolşevic. Provocările au fost atât pentru Ungaria, cât şi pentru statele centrale şi est euorpene, inclusiv România. Armata a generat cadrul şi posibilitatea Tratatului de la Trianon, favorabil pentru România.

Am constatat că cei tineri, în contextul societăţii de astăzi, sunt mult mai puţin sensibili la temele mari ale istoriei naţionale şi marcarea oficială la 4 iunie ar putea permite sensibiizarea lor, pentru a duce mai departe şi memoria naţională, istoria şi simbolurile neamului românesc.

Există şi o altă raţiune pentru promovarea acestei legi şi ţine de relaţiile externe ale statului român. Nu am promovat această lege împotriva altcuiva, nici împotriva unei minorităţi naţionale din România, nici împotriva altui stat.

Trebuie să fim conştienţi de faptul că, în ultimii ani, în mod constant, am asistat dinspre Budapesta la acţiuni, nu o dată, provocatoarea sau chiar ofensatoare din partea unor forţe politice ungare. Mă refer la Jobbik, la Fidezs, care au promovat demersuri politice interne şi externe de rescriere a istoriei, de reinterpretare şi denaturare, de manipulare a simbolisticii reale, istorice a Tratatului de pace de la Trianon.

Forţele politice din Ungaria au adoptat două legi, una prin care se propunea comemorarea dramei naţiunii maghiare din cauza Tratatului de la Trianon şi-şi propunea ca obiectiv reunificarea naţiunii maghiare în bazinul carpatic. O a doua lege a promovat acordarea cetăţeniei maghiare etnicilor maghiari din alte state pe criterii etnice, ceea ce nu reprezintă un standard european acceptat.

În clipa în care România tace, când vocea statului nu se aude în relaţiile externe, atunci când vorbim despre o temă extrem de importantă, se aude numai vocea celuilalt, cel care prezintă denaturat şi cu caracater revizionist, o interpretare falsă a istoriei.

Era obligaţia statului român, prin Parlament, să marcheze în mod public, inclusiv în relaţiile internaţionale, pentru ca vocea statului român să fie clar auzită şi pentru a nu genera riscul ca prin tăcere varianta celorlalţi să fie cea care prevalează.”, susține Titus Corlățean pentru Q Magazine.

CINE A FOST PENTRU, CINE ÎMPOTRIVĂ

Proiectul de lege ințiat de Titus Corlățean a fost votat de 234 de deputați, iar 21 s-au opus. PNL, deși în comisiile de specialitate din Parlament a spus nu, în plen și-au schimbat decizia radical. Singura care a mers contra partidului în comisii a fost Adriana Săftoiu.

„Acest proiect de lege este rezultatul unei munci pe care am depus-o de 7 ani. În acest timp am promovat această lege, până la capăt. A mai fost o încercare în 2013-2014, care nu a dat rezultate, într-un context intern nefavorabil. Îi salut pe toţi cei care au avut demnitatea românească şi au votat. Nu îi condamn pe deputaţii UDMR care au votat împotrivă. Au tratat şi emoţional acest subiect.

Subliniez că această lege nu este îndreptată împotriva unei minorităţi naţionale. Patria este pământul comun şi generos pentru toţi, şi pentru majoritari şi pentru minoritarii etnici. Dar, simbolistica naţională nu este subiect de negociere politică. Ea trebuie marcată, fără să ofenseze pe ceilalţi.

Condamn politic atitudinea deputaţilor USR care au demonstrat încă o dată că această formaţiune cu tente stângiste, neo-marxiste, are şi atitudini anti-naţionale. Faptul că toţi deputaţii USR, cu două excepţii, s-au abţinut sau au votat împotrivă, este un lucru care trebuie semnalat public şi tratat corespunzător de cetăţenii României.

În comisiile de specialitate din Parlament, deputaţii PNL au votat împotriva proiectului de lege, la comanda politică a premierului Orban, cu excepţia doamnei Adriana Săftoiu. În plen, însă, deputaţii PNL s-au răzgândit şi au votat proiectul de lege. Era foarte greu să explice public de ce ei, cei care îşi asumă ideologic succesiunea Brătienilor, ar vota împotriva unei astfel de legi.

Unul dintre contributorii principali la definitivarea elementelor din Tratatul de la Trianon care au vizat frontiera dintre România şi Ungaria a fost chiar Ion C. Brătianu, care la 1 februarie 1919 a avut o pledoarie istorică excepţională, în cadrul Conferinţei de Pace. Liberalii s-au sucit în ultimul moment şi au evitat o ruşine naţională.”, susține senatorul Titus Corlățean.

ADRIANA SĂFTOIU DESPRE „PROSTUL OBICEI” DIN PNL

Adriana Săftoiu, deputat PNL a explicat pentru Q Magazineschimbarea de strategie din partea PNL.

Adriana Săftoiu, deputat PNL, fost consilier prezidențial

„Mi s-a părut un proiect de lege care era bine argumentat şi nu am găsit niciun motiv pentru care să fiu împotrivă. Probabil că, după prostul obicei, în general, fiecare parlamentar mai ales atunci când are partidul la guvern, se uită la avizul de la executiv. Şi, iniţial, avizul de la Guvern a venit negativ şi asta probabil i-a influenţat la nivelul comisiilor. Ulterior, în partid s-a considerat că nu e o lege pe care să nu o votăm şi uite aşa s-a dat votul.

În Parlament văd atât de multe iniţiative de declarare a nu ştiu căror zile, nu ştiu ce mai rămâne să declarăm ca zi de sărbătoare, încât proiectul lui Titus Corlăţean nu mi s-a părut că ar avea ceva nociv în el. Pentru mine nu este o lege care să reprezinte vreun pericol sau care să aibă vreun fundal cu efecte negative.

Nu influenţează foarte mult relaţiile cu Ungaria. Discursul domnului Hunor din Parlament mi s-a părut foarte echilibrat. Facem mai mult caz decât trebuie şi sensibilitatea faţă de acest proiect de lege e mai mare doar din cauza modului în care a trecut tacit proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Pentru că pe fundalul acestui subiect s-au cam inflamat spiritele, de aceea se acordă o atenţie mai mare. ”, a declarat Adriana Săftoiu pentru Q Magazine.

Proiectul senatorului Titus Corlățean a primit și votul deputaților din grupul minorităților naționale. Varujan Pambuccian face o pledoarie pentru a ne cunoaște istoria și a-i cinsti pe cei care au format România de astăzi.

Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităților naționale din Parlamentul României

„Este o zi foarte importantă pentru naţiunea română şi pentru toate popoarele care sunt în interiorul acestei naţiuni, cele care au fondat România modernă. Trebuie cunoscută şi sărbătorită, pentru că este una dintre pietrele de hotar ale istoriei României. Este cea care a permis realizarea României Mari şi cea care a încununat efortul pe care l-a făcut naţiunea română din 1866 până la sfârşitul Primului Război Mondial.

Este un vot care consfinţeşte preţuirea pe care România de astăzi o dă acelui moment care a generat România de atunci.

Generaţia de astăzi ar trebui să ştie istoria ţării în care trăiesc şi a naţiunii din care fac parte. În toată perioada comunistă istoria a fost rescrisă şi de asta există o pauză în cunoaşterea şi înţelegerea felului în care am ajuns astăzi să avem o ţară şi să fim o naţiune.

România a avut o istorie glorioasă, care ne-a făcut să fim o naţiune la un moment dat chiar foarte puternică în lume. Ar trebui să menţinem acest ideal în minţile şi în inimile generaţiile de acum şi cele ce vin.”, este de părere Varujan Pambuccian.

ROMÂNIA-UNGARIA, O RELAȚIE COMPLICATĂ

Cum arată relațiile dintre România și Ungaria la 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon? Cum am evoluat, în condițiile în care acuze grave pleacă chiar de la tribuna Palatului Cotroceni, de unde președintele Klaus Iohannis acuza PSD de pactizare cu premierul Ungaria, Viktor Orban, fără să aducă și dovezi?

„Relaţiile dintre România şi Ungaria sunt cu suişuri şi coborâşuri. Fac parte dintr-o echipă a statului român privind politica externă care a lucrat într-un sens pozitiv pentru o relaţie bilaterală cât mai bună.

Noi avem încheiat un tratat politic bilateral foarte important, care stabileşte foarte clar regulile de bună vecinătate, de respect pentru frontierele naţionale. Avem un parteneriat strategic, cu conţinut european, încheiat cu Ungaria.

Din păcate puseele naţionaliste din Ungaria, nu o dată transferate pe teritoriul României, inclusiv în perioadă de campanii electorale, au generat disconfort statului român şi au alterat relaţiile bilaterale, care trebuie să rămână pe un model european de cooperare, cu interese foarte multe comune, în materie de economie, comerţ.

Nu există reciprocitate, însă, în tratamentul minorităţilor naţionale. Tot ce a făcut statul român în trei decenii a fost un lucru necesar, binevenit şi la cote pe care nu foarte mulţi le au în Europa pentru protecţia minorităţilor naţionale şi maghiare, în primul rând. Nu acelaşi lucru e valabil cu protecţia minorităţii naţionale române din Ungaria.

După Trianon au rămas dincolo de linia de frontieră, estimau istoricii, cam 200.000 de români. Ei au fost asimilaţi printr-o politică consecventă pe care noi am condamnat-o. Astăzi sunt statistici care spun că cel mult 30.000 de oameni îşi mai asumă identitatea românească şi mai puţini dintre ei vorbesc limba română. Ei nu au o reprezentare reală în Parlamentul de la Budapesta şi sprijinul pentru prezervarea identităţii naţionale din partea statului maghiar a fost mai mult disimulat sau mimat. Cu excepţia unor perioade când la Budapesta, la guvernare era Partidul Socialist cu o gândire pro-europeană, am putut să cooperăm mult mai bine.

Am calificat în dezbaterile din Parlamentul României, pe marginea faimosului proiect de lege privind autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc, drept unul dintre cele ruşionoase şi nedemne discursuri pe care un preşedinte al României a fost capabil să-l rostească în aceşti 30 de ani de democraţie imperfectă.

Conţinea o mare minciună şi interese meschine, politice, menite să genereze fumigene şi să acopere nişte carenţe majore ale guvernării liberale în perioada asta de pandemie, tunuri economice foarte grave, încălcări de drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor din România şi căderea dramatică în sondaje a partidului de guvernământ, partidul său, cum obişnuieşte să spună Klaus Iohannis.

Acest tip de discurs de patriot reşapat nu are nimic european. Preşedintele s-a contrazis pe sine însuş. În 2014 condamna în termeni vehemenţi acest tip de discurs pe care l-a practicat acum. A generat tensiuni la nivelul minorităţii maghiare din România, la nivelul liderilor politici din UDMR şi la Budapesta. A turnat gaz pe foc şi în relaţiile cu Ungaria. A fost un gest profund neinspirat, nedem pentru un preşedinte al României. A trebuit să muncim pentru a elimina efectele acelei minciuni şi ale manipulării care a avut destinatar populaţia României.”, susține Titus Corlățeanpentru Q Magazine.

ISTORIA UNUI PACT COLOSAL

prof. univ. dr. Constantin Hlihor, specialist în istoria secolului al XX-lea, geopolitică și istoria relațiilor internaționale. Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius” din Constanța.

„Tratatul de Pace contrasemnat la 4 iunie 1920 de delegaţia maghiară în palatul Trianon de la Versailles a consfinţit ceea ce raporturile de forţă decretaseră pe câmpul de luptă cu un an şi jumătate înainte: destrămarea „Marii Ungarii“ şi sfârşitul visului imperial.

Faţă de populaţia regatului antebelic, cea a noului stat se reducea de la 19 la 7 milioane, iar teritoriul se micşora cu peste două treimi. Ungaria a cedat Transilvania şi Banatul în favoarea României; actuala Slovacie şi Rutenia în favoarea Cehoslovaciei; Croaţia şi actuala regiune Voivodina în favoarea nou constituitului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor; extremitatea vestică a ţării, regiunea Burgenland, în favoarea Austriei. A pierdut accesul la Marea Adriatică, iar peste trei milioane de maghiari au devenit minorităţi etnice în alte state, mai cu seamă în România (1,6 milioane) şi Cehoslovacia (aproape un milion)”.

Acest tratat nu a dus doar la reconfigurarea frontierelor din această parte a Europei, ci a avut şi un efect imens asupra relaţiilor dintre statele apărute pe ruina fostelor imperii austro-ungar şi ţarist. A avut deasemenea puternice reverberaţii în mentalul colectiv al societăţilor în general şi în cel al elitelor, în special.

Frontierele revolutelor imperii austro-ungar, ţarist şi otoman au dispărut ca realităţi geopolitice odată cu hotărârile luate în Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), dar nu şi din imaginarul geopolitic al liderilor politici şi a elitor culturale care n-au acceptat deciziile luate în conclavul parizian.

În societăţile care şi-au văzut indeplinindu-se idealul de a avea un propriu stat naţional sau de a-şi reîntregi unitatea naţională cum a fost cazul românilor s-a perceput Trianon-ul total diferit decât societatea maghiară care l-a văzut ca pe o dramă.

Liderii noului stat ungar au orientat politica externă către intenţia nedeclarată de a revizui tratatele de la Versailles. Revizionismul şi reconfigurarea graniţelor geopolitice din acest spaţiu promovate şi de liderii maghiari au condus la cea de-a doua conflagraţie mondială cu tragedii individuale şi colective la fel de mari ca în prima conflagraţie mondială.

De ce nu au putut fi evitate asemenea tragedii,deşi oamenii politici au declarat mereu că îşi doresc pacea şi cooperarea? De ce astăzi, deşi, majoritatea popoarelor din această parte a lumii sunt în UE, în discursul public mai apar apar graniţele fantomă ale fostului imperiu austro-ungar sub diferite concepte ale unui imaginar geopolitic revizionist?

Pentru a avea răspuns la aceste întrebări este necesar să înţelegem cum imaginarul geopolitic, manipularea trecutului istoric, cartografia graniţelor fantomă-Phantom borders ca suport al propagandei revizioniste au contribuit la apariţia, în mentalul colectiv a unei părţi din elita politică şi culturală a unor reprezentări deformate ale istoriei.

Adevărul istoric nu de puţine ori a fost manipulat din interese politice şi ideologice în societăţile care s-au considerat nedreptăţite de deciziile luate la Conferinţa de Pace de la Paris din anii 1919-1920.

În opinia mea, explicarea acestei probleme este cu greu posibilă fără a prezenta, pe de o parte, teoria pe care se fundamentează geopolitica imaginarului. Ea ne explică cum s-au putut împleti reprezentarea spaţiilor politice cu graniţe fantomă în mintea unor oameni care deţineau la un moment dat puterea politică, cu decizia de a acţiona pentru impunerea unor astfel de graniţe, atât la nivel internațional, cât și la nivel național.

Pe de altă parte fără a defini ceea ce înseamnă graniţele fantomă şi cum în sprijinul „construcţiei” unor asemenea frontiere este manipulat trecutul istoric, iarăşi nu avem o bună înţelegere a ceea ce s-a petrecut în Europa în anii 1938-1940.

IMAGINARUL GEOPOLITIC, VECTOR AL POLITICILOR REVIZIONISTE

Analiştii din câmpul geopoliticii non-clasice consideră că politica externă a unui stat, indiferent de mărimea lui, este rezultatul unor reprezentări şi imagini pe care liderii le au despre politica internaţională în ansamblul ei şi/sau constelaţia relaţiilor de putere şi interes dintre statele dintr-o anumită regiune a globului.

Alegerea partenerilor în alianţele politico-militare şi cooperarea economică, pe de o parte, şi desemnarea „inamicilor” ca ameninţare la adresa securităţii sunt rezultatul locului pe care fiecare dintre aceste state îl ocupă în această hartă imaginară care se află la un moment dat în „atlasul mental” al oamenilor politici. Este un sistem de „vizualizare” sau o „grilă de lectură” a lumii ca realitate social construită.

Schimbările depind de modul cum se modifică percepţile oamenilor politici cu privire la interese și amenințările posibile venite din partea altora şi a politicilor din sfera internaţională în general. Pentru a determina cum se va comporta un alt stat pe scena internaţională, omul politic trebuie să încerce să prevadă cum vor acționa ceilalți și cum acțiunile lor vor afecta valorile şi interesele statului sau. Prin urmare, el trebuie să aibă o imagine a celorlalți și a intențiilor viitoare. Această imagine se poate dovedi a fi una exactă sau inexactă, iar acest fapt are consecinţe în deciziile pe care le ia în politica externă.

Unul dintre obiectivele de cercetare specific geopoliticii critice este de a înțelege modul în care „frontierele” sunt „spațializate” și felul în care dihotomia „noi și ei” este reprezentată geopolitic, astfel încât adevărata „hartă geopolitică a unei regiuni sau a lumii”, precum și percepția acestei hărți poate fi formată corect sau cu erori de percepţie.

Percepţiile oamenilor politici se transformă în cadre de lectură/interpretare şi cunoscute în sfera publică prin discurs politic şi alte documente strategice sau juridice pe care un stat/guvern le adoptă. Acestea sunt prelucrate de mass-media și pătrund în „cultura populară”. Aşa au apărut metafore precum „Cortina de fier”, „rogue states/state necinstite” sau „evil axis/axa răului” care prin simplificarea metaforică a percepţiilor pe care liderii le-au avut asupra raporturilor dintre actorii unei unei regiuni/spaţiu geopolitic au ajutat oamenii să facă distincțiile „noi și ei” între „prieten și dușman” într-o manieră mai simplă şi acceptabilă.

Abstracțiile sunt frecvent utilizate de politicieni pentru a apăra sau respinge o anumită politică. Aşa se inițiază uşor dezbateri publice natură geopolitică în opinia publică de care orice lider trebuie să ţină seama.

Codurile geopolitice sunt extrem de importante pentru înțelegerea modului cum se fundamentează politicile externe ale statelor şi rolul pe care îl joacă mitologiile construite în jurul unor fapte istorice reale, dar interpretate diferit din interese politice. Tratatul de la Trianon este din acest punct de vedere un exemplu edificator.

Codurile geopolitice nu numai că pot contura distincția între ei și noi, ci conduc la apariţia unui atașament emoțional față de un loc(cazul Transilvaniei pentru unguri şi români, al Alsaciei pentru francezi şi germani, al Crimeeii pentru ruşi şi ucraineni etc.) sau a unui mit istoric ceea ce implică şi o dimensiune socială. Prin urmare, viziunea geopolitică se dovedește a fi traducerea de concepte de identitate națională în termeni și simboluri geografice, în care hărţile joacă un rol determinant.

Deoarece ideile despre identitatea națională se ciocnesc cu structurile de putere din lume și cu alte constrângeri geopolitice, viziunile geopolitice sunt dezvoltate pentru a face față acestor amenințări. Scopul final este justificarea unei acţiuni politice prin afirmaţii ca „menținerea mândriei naţionale” sau legitimarea agresiunii prin concepte precum „apărarea demnităţii naţionale”.

Din acest punct de vedere identitatea națională este rescrisă continuu pe baza evenimentelor petrecute în mediul extern și a pericolelor care pot să nu existe dar să fie social construite prin discurs public. Acestea influentează poziția în politica externă a unei țări. În acest fel, legătura dintre miturile naționale și pozițiile politicii externe devine una destul de importantă chiar dacă ea nu este explicit afirmată.

Unul dintre multele alte exemple este cel al relaţiei directe dintre politica revizionismului maghiar din perioada interbelica şi mitul „pedepsirii” Ungariei la Trianon. Rezultatul a fost apariţia în mentalul colectiv al unei părţi a elitei maghiare prin manipularea trecutului istoric a popoarelor din cetrul şi sud-estul continentului european a graniţelor fantomă ale Ungariei milenare.

MANIPULAREA TRECUTULUI ISTORIC ŞI NAŞTEREA FRONTIERELOR FANTOMĂ

Rolul istoriei a fost privit cu interes şi sursă de învăţăminte pentru toate popoarele lumii. Unii istorici ne avertizează că „cei care uită lecțiile istoriei sunt sortiți să le repete”. Acest lucru este adevărat cu o condiţie esenţială! Aceea a păstrării adevărului istoric şi a evitarii manipulării trecutului din interes politic.

Din aceste raţiuni istoricii sunt uneori reticenți în a căuta lecții pentru contemporanii săi și au motiv întemeiat, deoarece istoria a fost abuzată atât de des pentru a sprijini politici scandaloase, pentru a promova revendicări extravagante de teritoriu sau pentru a explica deciziile rele. Cu toate acestea, istoria ne poate oferi analogii instructive.

Tratatul de la Trianon are o anume interpretare în analizele istoricilor şi analiştilor, în discursul oamenilor politici şi chiar în memoria unei bune părţi din opinia publică de ieri şi astăzi din Ungaria şi o cu totul alta în societatea cehă şi slovacă, în cea iugoslavă sau română.

În societatea modernă şi contemporană naraţiunile despre trecutul istoric au jucat un rol important în influențarea comportamentul oamenilor angajaţi în bătăliile politice care s-au dus pentru cucerirea puterii politice sau pentru legitimarea unei anume politici externe în relaţile dintre state.

Instrumentalizarea istoriei în scopuri politice înseamnă minciuna istorică, parțialitatea punctului de vedere, omiterea și selectarea faptelor pentru a se impune nuanţe şi semnificaţii care să fie în acord cu valorile, morale, etice, sociale, politice şi ideologice ale unui anume regim politic din prezent. În asemena imprejurări nu mai avem de-a face cu scrierea istoriei ci cu un produs de propagandă pe suport istoric influenţat de prejudecăţi, stereotipuri şi partizanat politic şi ideologic.

Politicienii folosesc frecvent înţelegerile mitologice ale trecutului pentru a mobiliza societatea sau părţi din aceasta prin spaţializarea memoriei ca instrument al politicii în prezent. „Spațializarea amintirilor” este efectul produs prin percepţia unor produse cartografice şi/sau audierea unor discursuri politice care conduc la asocierea memoriei diferitelor momente istorice cu o anume porțiune a unui teritoriu care în mentalul colectiv are puternice semnificaţii mitologice, culturale sau istorice care să conducă la un comportament partizan și la anumite viziuni asupra viitorului.

În politică memoria colectivă își exercită influența atât de jos în sus deoarece interpretările trecutului afectează identitățile și înțelegerile elitelor politice, cât și de sus în jos, întrucât afirmațiile unor persoane publice plasează anumite evenimente în conștiința națională.

Istoricul Christian-Marc Bosséno a cercetat modul în care preşedintele Francois Mitterand a făcut apel la trecutul istoric pentru a justifica lansarea unor politici publice în societatea franceză pe timpul mandatului său. În discursul de inaugurare a mandatului său din 21 mai 1981 preşedintele francez a aduce în discuţie tema, populară la vremea respectivă, a istoriei uitate” făcînd o legătură a alegerilor din 1981 cu procesul istoric început în ajunul Revoluției Franceze de poporul umbrelor” din 1789: În această zi, când voi ocupa cea mai înaltă funcţie în stat, mă gândesc la milioanele de femei și bărbați, care formează poporul nostru, care, timp de două secole, pe timp de pace sau de război, au muncit dar şi-au vărsat şi sângele cînd a fost necesar au alcătuit istoria Franței dar fără a avea acces la aceasta decât prin fracturile scurte și glorioase ale societății noastre”.

În Ungaria, în perioada interbelică, elitele politice au reuşit să înstrumentalizeze istoria şi să transforme Tratatul de la Trianon într-una dintre cele mai mari manipulări ale populaţiei maghiare, subiect care pare a fi folosit şi de către unii lideri actuali în scopul cîştigării unui capital electoral care să le asigure hegemonia politică.

Michael Toomey într-o cercetare publicată în anul 2018 constata că „Declarațiile oficiale referitoare la o posibilă re-revizuire a deciziilor de la Trianon au reprezentat o temă comună a carierei lui Viktor Orbán, încă de la prima accedere la funcția de prim-ministru în 1998”, iar în discursurile sale teza potrivit căreia „Transilvania este parte a vetrei de locuire maghiarimii în spaţiul carpatic” este foarte frecventă.

La rîndul său istoricul francez Catherine Horel, foarte bună cunocătoare a istoriei Ungariei interbelice, ajunge la concluzia că înstrumentalizarea istoriei care are in centrul ei Tratatul de la Trianon poate determina comportamente desirabile pentru un lider politic dar păguboase pentru societate.

Într-un interviu acordat revistei Historia Catherine Horel arăta că „Pornind de la un eveniment istoric traumatizant pentru multe persoane, vor construi teoria victimizării care otrăvește atât societatea ungară, maghiară în interiorul Ungariei, cât și relațiile cu vecinii. Se constată că în mod regulat se reinoculează, se reinjectează această otravă în societatea maghiară și că nu se mai iese din această situație, asta este o problemă. Și e clar. Cred că anul viitor, la centenarul semnării Tratatului de la Trianon, va apărea un adevărat delir din nou legat de aceste teorii ale victimizării”.

Ceea ce trebuie remarcat este faptul că discursul revizionist prin manipularea trecutului istoric nu este unul împătăşit de întreaga elită sau de intreaga societate maghiară. Potrivit lui Michael Toomey „Éva Kovacs contestă ideea conform căreia maghiarii nu sunt neapărat traumatizați de moștenirea Trianon-ului, argumentând că problema nu mai este cu adevărat relevantă pentru viața maghiarilor și că ea există pur și simplu doar în memoria culturală a țării”.

În procesul de instrumentalizare a istoriei Ungariei interbelice hărţile construite în acord cu metodele şi tehnicile pe care astăzi le găsim în teoria imaginarului geopolitic au jucat un rol important. Multe dintre aceste produse cartografice au fost utilizate de delegaţia ungară şi la Conferinţa de Pace de la Paris(1919-1920) cu un scop politic explicit, acela de a convinge Marile Puteri care decideau arhitectura graniţelor că viitorul stat ungar trebuie să aibă limitele interne pe care le-a avea în cadrul imperiului dualist care tocmai se prăbuşise prin implozie şi nu cele ale unui stat naţiune în conformitate cu principiile noi ordinii internaţionale.

Isaiah Bowman, expertul pe probleme de geografie al delegației SUA la Conferința de Pace, nota în memoriile sale: „Fiecare naționalitate din Europa Centrală a avut propriile sale trucuri statistice și cartografice. Când statisticile nu au reușit, s-au folosit hărți în culori. Ar fi nevoie de o monografie uriașă care să conțină o analiză a tuturor tipurilor de falsuri de hartă pe care războiul și conferința de pace le-a invocat. Un nou instrument a fost descoperit – limbajul hărții. O hartă a fost la fel de bună ca un poster strălucitor și faptul că era o hartă a făcut-o respectabilă, autentică. O hartă pervertită a fost ca o centură de siguranță şi un argument fondator pentru mulți.”

Lideri maghiari prezenţă la Conferinţa Pace de la Paris au semnat tratatele, însă, nu s-au împăcat cu realitatea arhitecturii frontierelor rezultate în centrul şi sud-estul continentului european deoarece harta din imaginarul lor geopolitic nu corespundea cu geopolitica noii Europe.

Cel mai adesea frontierele fantomă sunt invocate în perioada campaniilor electorale. Din această perspectivă, conceptul nu este specific unei anume discipline academice, ci are un caracter transdisciplinar, fiind direct conectat cu teoria grilelor de interpretare din geopolitică, dar şi cu teorii ale comportamentului electoral.

Profesorul Gábor Szalkai constata că la aproape un secol de la lucrările Conferinţei de la Trianon „amintirea provinciilor pierdute, ușor de folosit în discursurile politice în ultimele decenii, rămâne foarte vie în opinia publică maghiară și generează dureri fantome în imaginaraul național a unui teritoriu văzut de mulți maghiari ca fiind „amputat”: contururile fostului regat al Ungariei apar pe culorile drapelului național din spatele mașinilor, numele provinciilor cedate sunt omniprezente în spațiul public și de ani buni, începînd cu 1990 au fost ridicate în nenumărate municipalități maghiare monumente <Trianon> pe harta Regatului partajat.

Atât de puternică a fost propaganda care a avut ca vector de transport a mesajelor iredentiste graniţele fantomă al „Ungariei Mari” încât, în ciuda promovării intense a ideilor desfiinţării granițelor interne ale Uniunii Europene în mijloacele de informare din România, pentru o mare parte a populației maghiarofone din Transilvania și, în special, din aşa zisa „Ţară a secuilor” nostalgia pentru vechile granițe ale regatului Ungariei este foarte puternică. În baza acestor nostalgii ei reclamă autonomie politică. Aşa se explică de ce „Fosta frontieră imperială de la Ghimeș-Făget a devenit un loc emblematic pentru cristalizarea și exprimarea aspirațiilor naționale maghiare, în Ungaria și în țara siculeană”.

Sunt doar cîteva dintre aspectele care au otrăvit relaţiile dintre o parte a liderilor politici şi a elitei intelectuale din spaţiul central şi sud-est european în cei o sută de ani care s-au scurs de la hotărârile luate la Trianon. Imaginarul geopolitic al frontierelor fantomă au generat prejudecăţi, stereotipii negative şi excluderi simbolice la nivel regional care la rândul lor au generat acţiuni de politică externă care au condus la tragedii de neimaginat pentru o societate modernă cum au fost cele din Transilvania anului 1940.”, a analizat profesorul Constantin Hlihor pentru Q Magazine.

Asociatia ActiveWatch îi solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea prin care 4 iunie devine Ziua Tratatului Trianon în România. Organizația care militează pentru comunicare publică responsabilă este de părere că legea este un produs toxic pentru societate, al cărui singur efect va fi alimentarea tensiunilor naționaliste între cetățenii României.”

 

 

20 de gânduri despre “S-a votat Ziua Tratatului de la Trianon

  1. Această inițiativă este una eminamente politică și festivistă, în contextul adversităților ireconciliabile dintre partidele politice românești. Timp irosit, patos caragialesc, contraatac și eschive în Parlament.
    Ar fi fost cu adevărat un eveniment semnificativ, dacă ar fi avut rezonanță și în cancelariile Vestului.
    Din păcate, ca de obicei, tot ce facem nu este altceva decât balet în ceașcă și nu depășește granițele țării ( cu excepția forței de muncă mai mult sau mai puțin calificate).
    …Apropo, poate ar fi bine să începem să instruim muncitori în procesul de fabricație al componentelor electronice.
    Toată lumea bună a euro-atlantismului știe să butoneze telefoane și tastaturi. Dar nu de ,,butonaci” este nevoie pentru a îndeplini visul trumpist al Marelui Licurici.

    Apreciază

  2. Bine ar fi ca și celelalte TARI !!! care au scăpat din regatul MAGHIAR , sa SĂRBĂTOREASCĂ IN ACEEAȘI …. Zi !

    Trimis de pe iPhone‑ul meu

    > Pe 15 mai 2020, la 12:39, ADRIAN NĂSTASE a scris: > >  >

    Apreciat de 2 persoane

  3. Sa ne bucuram de lucrurile mici din vietile noastre pentru ca, pe termen lung, se intrevede o perioada lunga plina de frecusuri geopolitice intre SUA (si aliatii ei) si China (probabil de una singura), asa cum incheie si autorii articolului din The diplomat.com (un indian si un chinez). Daca SUA au aliati si institutii de aparare puternice (NATO, Australia, Anglia si tari din UE, in special esticii), China isi infoaie penele singura, desi apare citeodata la brat cu Rusia, sau mai bine zis invers. Va fi interesant sa urmarim cine va pierde si cine va cistiga din aceste jocuri geopolitice. Speram ca Romania sa cistige cit mai mult si sa piarda cit mai putin!

    Rusia este o putere militara nucleara, dar are aliati slabi, si ea insasi e destul de slaba economic in comparatie cu China si SUA. Va trebuie sa ia des pozitie in ce priveste conflictul SUA – China, atunci cind o va afecta (efectul de spillover). Pandemia a afectat-o puternic economic si a lovit-o acolo unde era mai tare: la pretul petrolului (si pe ea si pe ceilalti producatori). Dar apropierea sa de China e cosmetica, de imagine, fara avantaje nete mari pentru ea, asa ca, nu este exclus ca ea sa inceapa sa isi nuanteze politica externa fata de SUA, si invers, SUA sub Trump a dat numeroase semnale ca doreste un „reset” in relatia cu Rusia, doar ca in SUA sunt multe cercuri progresist-democrate care au incercat, cu oarecare succes, sa il saboteze pe Trump, si sa inghete orice incercare de „reset” cu Putin. Bun, administratiile americane se schimba, alea rusesti mai rar, dar fiecare are interesele sale geopolitice, asa ca va exista poate si cu SUA un dezghet, daca nu un reset, care va fi poate la fel de cosmetic ca si „parteneriatul” rusilor cu chinezii. Pina una alta, nu SUA sunt sursa acestui virus care ucide fara disceramint si rusi si americani, iar Rusia sigur intelege altfel azi in plina pandemie relatia sa cu China azi.

    Sunt de acord cu cei care vad o retragere partiala din China a unor firme americane, canadiene sau ale unor tari din UE (desi Germania e in continuare „soft” la adresa Chinei si probabil ca gigantii sai auto vor ramine acolo). Intr-un fel, e la fel de strategic sa iti mentii propriile afaceri in China, pentru a putea mentine un anumit control al unei parti a economiei chineze, si ca sa ai capacitate de influenta atunci cind China devine mult mai agresiva si amenintatoare pentru tine ca tara si economia ta.

    https://thediplomat.com/2020/04/covid-19-will-make-the-u-s-china-great-power-dynamics-more-confrontational/

    Apreciază

  4. https://www.cotidianul.ro/statul-avariat/?unapproved=359548&moderation-hash=4ae61cbf2f7f81691bfa52434a63b91c#comment-359548
    Din păcate , am fugit de dracu’ (PSD) şi am dat de tac-su ( PNL), ne-am ferit de Tanda ( Dictachiorul) şi am dat de Manda ( Augustin Prostul), iar ţara s-a tot dus de râpă !
    Singura noastră scuză ooarecum este că începând cu Băsescu, n-am mai avut nici un cuvânt de spus în alegerile de tot felul : toate măsluite în uktimul hal !
    Şi nu văd cum ar putea cineva din SUA, sau Germania să critice aceste regimuri odios măsluite, nu numai cu ştirea, ci şi la indicaţia lor, când tot ce se face de la Băsescu încoace e în avantajul lor şi în pierderea noastră !
    Când vii la putere prin fraude, vei face acelaşi lucru spre a-ţi mulţumi binefăcătorii, astfel că somnul raţiunii, dar şi al românilor ne-a adus la un pas de dispariţie ca Ţară . Măcar de ne-ar declara colonie, că atunci sunt obligaţi să suporte ei cheltuielile de administrare, dar probabil că încă nu s-a stabilit ai cui suntem !

    Apreciază

  5. 4 iunie 1920, ziua semnării Tratatului de Pace de la Trianon, este o realitate istorică. Nu știu cum nu poți fi de acord cu ceea ce s-a întâmplat. Era de înțeles să nu fii de acord cu ziua de 30 iunie sau cu orice altă zi ca ziua semnării Tratatului de Pace de la Trianon, pentru că ele nu reprezintă o realitate istorică. UDMR nu poate contesta ceea ce statul maghiar, care se constituia atunci ca stat independent, unitar și național, a semnat. De-a lungul istoriei, au fost state puternice care au fost desființate, ca, de pildă, Polonia prin cele trei împărțiri dintre anii 1772 și 1795. La Trianon, Ungaria a fost recunoscută ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Uneori devenim ridiculi, de dragul de a ne opune. Însă, atitudinea PNL este de neînțeles , pentru că acest partid , prin titulatură, este un partid național. Eu cred că liberalii de astăzi, aflați în fruntea țării sau aleși în Parlament, nu sunt nici liberali sau neoliberali și nici naționali. Ei sunt doar ,,europeni” prin slugărnicie, nu prin apartenență și habar nu au ce este liberalismul sau neoliberalismul; ei vor să adapteze mafiotismul doctrinei liberale sau neoliberale, să instituie un regim dicatatorial condus de grupurile lor de interese, veritabili luptători împotriva corupției de tip ,,psedeu” sau a naționalismului de tip ,,udemereu”, conform indicațiilor prețioase ale conducătorului iubit.
    De asemenea, eu cred că unii parlamentari liberali nu au citit legea, alții nu au citit niciodată acest Tratatul de Pace de la Trianon, nu știu ce țări l-au semnat și de cine au fost reprezentate statele respective, la semnarea acestuia. Dar sunt naționali-liberali și fac din apartenența la acest partid un act de mare noblețe, asumându-și un trecut istoric despre care nu au habar!

    Apreciază

    • Consider că este de observat că ardelenii din actualul PNL sunt sub influiența țărăniștilor care s-au pomenit cu propriul partid desființat de facto și s-au pus pe treabă să scoată din joc și PNL ! Dacă ar sta să se gândească mai mult la istoria Ardealului și-ar aminti că P.N. aripa Vaida Voievod s-a unit cu Partidul Liberal al brătienilor !!! Din păcate, gălăgioși ca totdeauna, cei din gruparea Maniu s-au înfipt în față și consecvenți, ca orice ardelean ce se respectă, vor îngropa și PNL. Încercările de întemeiere a unui partid social – liberal a grupului de la Alba Iulia, precum și a grupului de la Cluj – care l-au atras și pe Laufer – nu au sorți de izbândă atât timp cât în Ardeal ca fi dominant conceptul lui Maniu, respectiv Coposu.
      Eu nu știu pe cineva care se revendică de la Vaida – Voievod, deși tare ar fi necesar !
      Câți mai știu că și-n Parlamentul de la Budapesta Maniu era destul de des pe o poziție diferită de Vaida – Voievod? Câți mai știu că numai Vaida – Voievod a fost permanent atent să apere interesele românilor, în timp ce Maniu …a făcut multe compromisuri, dar n-a obținut niciodată ceva de la majoritari ?!

      Apreciază

    • Si se straduie sa uite de „Munca romaneasca capital romanesc!” (cu subintelsul „profit romanesc!!”

      In lata ordine de idei. Te-au „aranjat” caci iata ce imi da cadn dau sa „apas” pe link :
      This site can’t be reached
      earnest%2C%20despre%20onestitate’s server IP address could not be found.

      Ce minnunata este democratia a la Freedom House!!!!

      Apreciază

  6. Frică sau jeg ? Adică siluirea justiției în România n-a început în decembrie 2004 (anularea codurilor legiferate a intra practică la 01.01.2005., ci în 2014 când a intrat „în pâine” iohannes !
    Nu credean ca o să fiu atât de surprins de un articol de presă semnat de bogdan chiriac! Comentând comparativ cu România evenimentele din USA cunoscutul jurnalist, pe care multă vreme l-am considerat printre puținii ce sunt obiectivi în comentarii, NU INCLUDE ȘI EPOCA BĂSESCU în perioada în care DNA + SRI au falsificat probe pentru a lovi în persoane importante din România.
    https://www.dcnews.ro/chirieac-america-in-flacari-romania-e-demult-cenusa_748902.html

    Apreciază

  7. Catherine Horel este agentul de influenta maghiar din Franta ( citez din monografia ei ” Horthy ” – ” in spatiul ingust al Ungariei rezultate din Trianon ” ” in noiembrie 1919 – indezirabilii – romanii si comunistii – au plecat ” ( numai ca indezirabilii romani au determinat plecarea Republicii Comuniste Ungare …
    Citind despre Holocaust am gasit lucruri uimitoare , citez din Muzeul Holocaustului ” dupa 1940 situatia evreilor a fost in special grea in zona judetelor secuiesti , pentru unguri ” zona sacra ” „”
    Stiti ca a fost un comunist ungur din Ardeal , Josza Bela , omorat in bataie de politia ungara in timpul razboiului .
    Inainte de acest tragic sfarsit Josza Bela a participat , dupa Diktatul de la Viena , la o intalnire amicala a tuturor curentelor politice unguresti din Ardealul de Nord , de la comunisti la magnati , in euforia revenirii la Ungaria , la Cluj .
    Si acest Jozsa Bela a spus la acea intalnire a liderilor ungurilor lucruri extraordinare ” sa nu uitam ca la Viena au fost dati Ungariei mai multi romani decat unguri ” si ” este scandalos ce se face astazi cu romanii „

    Apreciat de 2 persoane

  8. Domnul ministru al Transporturilor , azi la Sibiu , isi afirma convingerea ca in foarte scurt timp Comisia Europeana va aproba finantarea loturilor 1 , 4 si 5 ale autostrazii Sibiu – Pitesti ( adica Sibiu – Boita , Pitesti – Curtea de Arges si Curtea de Arges – Tigveni ).
    Daca e adevarat , e enorm pentru Romania .
    900 de milioane de euro , 4,2 miliarde de lei , ar fi cea mai mare finantare europeana pentru un proiect de infrastructura rutiera in Romania pana acum .
    Numai daca ar fi adevarat .
    Cele 3 sectoare terminate raman intre Tigveni si Boita 60 kilometri de drum national .
    Ar ramane ca mare proiect strategic drumul expres Craiova – Pitesti ( inca netrimis la Bruxelles ) , aur pentru Craiova si Oltenia .

    Apreciază

  9. IN SFARSIT, 15 MAI ,ESTE O ZI IN CARE PUTEM SARBATORI, DESPRINDEREA DE UN SUBIECT GLOBAL, ARTIFICIAL , DEZGUSTATOR , ( DIN PUNCTUL MEU DE VEDERE…) REFERINDU- MA LA ” VIRUSUL” CE A MANIPULAT GANDIRILE SI COMPORTAMENTUL UMAN!…

    AVEM SANSA DE ACEASTA DATA, SA FIM DE ACORD IN TOTALITATE, CU INITIATIVA …DOMNULUI TITUS CORLATEAN , UNUL DINTRE RARII ,POLITICIENI, AUTENTICI , CE GANDESTE POZITIV , CONSTRUCTIV , BENEFIC FIIND MAI ALES PENTRU GENERATIILE VIITOARE !

    GENIILE TRECUTULUI …DR.ION CANTACUZINO INCLUSIV, NICOLAE TITULESCU SI NU NUMAI, NE – AU LASAT ASA CUM SPECIFICAM SI IN ANTERIOARELE, SUBIECTE ASEMANATOARE, UN TEZAUR AL CULTURII ROMANESTI, OFERINDU- NE SANSA DE A PRETUI , DAND CONTINUITATE ACESTOR GANDIRI, ROMANESTI , AUTENTICE.

    MA INTREB CATI DINTRE NOI, CEI CARE REPREZENTAM, ALCATUIM NATIUNEA ROMANA , ACTOALA, ( INDIFERENT DE ACTIVITATEA NOASTRA IN SOCIETATE …) CONSTIENTIZAM ,CAT DE TRGIC, ESTE TIMPUL PREZENT , CE A REUSIT IN MARE PARTE, DATORITA UNOR FALSI POLITICIENI , SA MANIPULEZE GANDIRILE UMANE, GANDIRI,,SUPUSE CONTROLU-LUI !… ( CUM, SPECIFICA DOMNUL PRIM MINISTRU ADRIAN NASTASE, NOII ORDINI GLOBALE! )

    PRIVEAM ,UIMIT FIIND, CUM OAMENII ,IN MAJORITATE , CONTURASERA, O IMAGINE DE ANSAMBLU , IN CARE TOTI AVEAU ACEIA-SI GANDIRE, ACELA -SI COMPORTAMENT , UN COMPORTAMENT DE MOMENT , DEZGUSTATOR, ULTERIOR DE COMPATIMIT.

    INTELEG SA FI COOPERANT LA ANUMITE PRECIZARI, DAR SA DEVI O FIINTA CONTROLATA IN MAJORITATE , ESTE DE NE- CONCEPUT, TINAND CONT CA, ESTI DESTINAT CA FIINTA, SA FI SUPERIOARA , FATA DE FIINTELE CE TE INCONJOARA. ( MA REFER LA „BOTNITA ” UMANA , MAINI SPALATE, ETC. ) ( IN OPINIA MEA , OAMENII, POPOARELE DEVIN ODATA CU PARCURGEREA TIMPULUI, CONFUZI IN GANDIRE SI COMPORTAMENT, DIN PACATE! )

    REFERITOR LA ZIUA TRATATULUI DE LA TRIANON IN CARE GENIILE UMANE , DR . ION CANTACUZINO SI NICOLAE TITULESCU AU SEMNAT , REPREZENTAND ROMANIA , (ROMANIA DE ALTA DATA …) ZIUA DE 4 IUNIE ,CE DEVINE, DUPA 100 DE ANI, ( IN SFARSIT…) ZIUA DE ANIVERSARE A SEMNARII SALE, IN BAZA UNEI INITIATIVE , LEGISLATIVE A LUI TITUS CORLATEAN , ( DIN FERICIRE!…) NU POT INTRA IN AMANUTE LASANDU -I PE CEI CE S- AU INPLICAT MAI AMANUNTIT , DATORITA UNOR STUDII MULT MAI AMPLE , SA COMENTEZE ACEST SUBIECT.

    „PRESEDINTELE ” IOHANNIS, ESTE PREOCUPAT DE VIRUSII, „SAI!”…LA ORA ACTOALA! (TREBUIE SA – I DAM ” DREPTATE!”)

    PS. CAND ESTI OPSEDAT DE VIRUSI , RISTI SA DEVI TU INSA -SI , UN VIRUS ! …

    CU RESPECT SI SINCERITATE , PENTRU DOMNUL PRIM MINISTRU ADRIAN NASTASE, ROMANUL , POLITICIANUL AUTENTIC!

    Apreciază

  10. Da insa daca vrem ca legea asta sa iaba cat de cat „relevanta” ar trebui ca neofical sa lansam Ziua Bocelii Nationale dupa modelul … unguresc ..
    Haoleooo muica! Trianon !
    Cum ne-au tradt aia care cica erau aliati cu noi! haoleoooooo !!!!
    Ca cand sa intram in Rezbel ne=ua promis granita pe Tisa ! (si aia carora nu le pasa de istorie si o scufinda cu isteria pot continua cu) haoleooooo ! Si asa debretinii nu sunt atat de gistosi fiindca Bebretinu si Seghedinu nu e orase romanesti!
    Haoleooo ! ne-ua bagat pe gat pactu cu minoritatile dar au lasat in Ungaria peste 200.00 de romani care , azi la Gyula vorbesc romaneste in ungureste!!Haoleooo ! TrADATORIII!
    Noi ca nemuritaorii la Marasesti da „aliatii” dupa rezbelk bot in bot cu ungurii !!!
    (se poa detalia ca dinati bot in bot cu unguroacele din inalta societate)
    Haoleooooo! SI la in Budapesta p\jandaru colonial Banditholtzu americanu colonialist s-a dat cu ungurii !!!! Tradator!!!!!! Si asa arhivele transilvane au ramas la Budapesta!!!
    Haoleoooo!!!!
    N-au mintit si ne-au tradat si ne-au jefuit in favoarea comunistilor!!!!

    Se poa coopta si o catedra de folclor muzical astafel incat sa putem face si o dedicatie muzicala adecvata datei :
    Of, Sarai, Sarai, Sarai
    Noi ne batem și tu stai

    Si sa vedeti ca dupa cateva boceli din astea ungurii o sa aiba o impresie mult mai buna despre Trianon!!

    Si .. si sa stiti cele scrise de mine ca sugestii de boceala SUNT REALE!!! Cine vrea poa sa verifice!

    Granita trebuia trasata pe Tisa , cu exeptia a 2 buzunare in zona oraselor Debretin si Seghedin .

    Da in Ungaria au rams destui romani. Prin anii 50 mai erau numarati cca 120.000 care cunosteau limba romana (vechi compediua sau asa ceva de geografie .. vazut ccca .. ei da acum 5 decenii !)

    Da, noua ne-a fost impus Tratatul minorităţilor la Saint- Germain en Laye (10 septembrie), Noua si Serbiei , state „succesoare” KaKaniei* si ma dat drepturi fosdtelor populatii colonialiste .. insa Asutricatica si Magaristanu nexam !!! Chestia continua si pana azi. In anii 90 azi cam uitata ?(fara regert) Eva marioa Bartki constata ca ea crescuta in apuseana si liberala Austricatica vorbea unguireste cam cu dificuktate .. insa cei „progoniti” in Romania lu Dracula .. ei da! vorbeau o ungireasca curata! Concluzia ? Romania facea aparheid cultural si nu respecta identitatea minoritatii !!!
    Sa nu mai zic de drepturile minoritailor slave in Austria…
    Si pe acest motov (protectia) da-i bocet si mers cu jalba in protap si rogojina aprinsa-n cap ca Romania nu respecta tratatul de protectie al minoritatilor!!!! Asta in anii 20 si 30 …

    *KaKania de la K. und K. » : Kaiserlich und Königlich . Termnul a fpts lansat de unu Robert Musil
    [mai traziu , unii mai minoritari si mai occdentali incercau prin unele forumuri sa tranbsfere apelativul catre Romania. Partera proasta ca ma picat si eu pe acolo. Proasta ptr ei !!! Nu le-a placut , ca dupa ce am explicata chestia cu K und K, l-eam zis kakanezi sau ..ari si patriilor lor kakanistanuri …. Mia putin le-a placut cand si altii au inceput sa foloseasca corect termenul de KaKania]

    PS Ghici la cine se gandea Ionel cand vituoera „Consilul general al bolsevismului” ?

    Apreciat de 1 persoană

    • Revista Flacăra, apărută prima dată în 1952 în format clasic de revistă, nu ca și un ziar, cum a apărut mai târziu, a avut în primele numere, un articol despre românii din Ungaria și era publicată o poză cu un deputat român din Debrețin pe nume TOMA. Rețin și că era pozat ținând o bicicletă de coarne. De fapt asta m-a mirat ( aveam 8 ani) – cu o bicicletă se lăuda ?!
      Era o vreme când în presă se utiliza principiul: „Pe urmele materialelor publicate” . Da, dar asta era pe vremea comuniștior !

      Apreciază

      • @serbanfl, de ce folosiți formula: „nu ca ȘI un ziar”, în loc de „nu ca un ziar”?

        Am observat că aproape toți politicienii și gazetarii se exprimă la fei și, ca urmare, poporul român îi imită.
        Fiind plecat de aproape 30 de ani, nu știu cum mai este corect, așa cum am învățat eu cândva, sau așa cum se vorbește acum?
        Este o modă (prețiozitate), este formula străzii (vulgară) sau este cea recomandată de școală (corectă)?
        Personal, am senzația de limbă română stâlcită.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.