Institutul de cercetare a calitătii vietii – 30 de ani

Ieri, am participat la evenimentul aniversar al ICCV. S-au implinit 30 de ani de la infiintarea, la 2 ianuarie 1990, a Institutului. In acesti ani, cercetătorii săi au realizat sute de volume si mii de articole de analiza.
In interventia mea, am subliniat nevoia ca cercetările de acest gen să fie operationalizate in politici publice si să existe o legătură strânsă intre abordarea academică si actiunea guvernamentală. Am reamintit crearea Comisiei antisărăcie si pentru promovarea incluziunii sociale (CASPIS), din 2001, Planul national antisărăcie, din 2002, sau Programul social 2002-2003, in contextul unei colaborări strânse cu ICCV.

22 de gânduri despre “Institutul de cercetare a calitătii vietii – 30 de ani

  1. Fragmentarium
    Din păcate, nu prea este loc sub soare pentru toți. Nu în orice condiții.
    Pur și simplu abia ,, încape” SUA pe această planetă. De aceea, repet, bine ar fi ca această națiune să ocupe Marte și să rămână acolo…. mă rog, partea toxică minoritară a acesteia formată din elitele care au construit un sistem transvaloric malign care pune Pământul într-un pericol de moarte.

  2. Reluare articol
    Blog: intelectualii publici și experții nu pot spune cetățenilor ce trebuie să facă

    postat de brexitcompliance

    Cum ar trebui să se apropie rolurile academicienilor și experților de intelectualii publici, având în vedere scăderea încrederii în experți și nevoia crescândă a expertizei lor, întreabă Peter J. Verovšek ? Aceștia trebuie să se asigure că concurența strategică pentru puterea mass-media nu distruge calitatea dezbaterii publice care este necesară pentru menținerea unei democrații reprezentative funcționale, susține el. Ei ar trebui să fie înțeleși ca gardieni ai dezbaterilor publice.

    Acest scepticism crescând față de experții din sfera publică a fost însoțit de o nevoie tot mai mare de expertiză în afaceri . Studenții (și părinții lor!) răspund la presiunile pe care le observă pe piața muncii, întorcându-se de la științele umaniste către domeniile STEM, în speranța că diplomele în știință, tehnologie, inginerie și matematică vor ajuta la asigurarea angajării după absolvire.

    Aceste evoluții au un impact tot mai mare asupra modului în care sectorul învățământului superior gândește relația dintre cercetarea academică și societate.

    Într-un moment în care corporațiile de știri și rețelele sociale încearcă să își crească veniturile din publicitate folosind tehnici, inclusiv dezbateri polarizate, clickbait și „ fake news ”, majoritatea jurnaliștilor, comentatorilor, șefilor de discuții și influențatorilor depind de comunități mici de persoane extrem de implicate care trăiesc în ecou-camere si bule epistemice pentru a-si mentine calificativele. În această sferă publică din ce în ce mai tăcută, intelectualii și experții publici neafiliați din punct de vedere politic și financiar trebuie să se asigure că concurența strategică pentru puterea mass-media (și profiturile care vin cu ea!) nu distruge complet calitatea dezbaterii publice care este necesară pentru a menține funcționarea democrației reprezentative.

    Deoarece traiul lor nu depinde de angajamentul lor sau de pozițiile politice concrete pe care le iau, experții și intelectualii publici ar trebui să fie înțeleși ca tutori neutri, care se asigură că dezbaterea publică nu este deraiată de pe șine prin motivele de profit ale companiilor (sociale) media . Aceasta este concluzia unora dintre cei mai importanți gânditori politici și intelectuali ai secolului XX. De exemplu, Jürgen Habermas , a cărui activitate este dedicată explorării importanței sferei publice în legitimarea societăților democratice moderne, concluzionează că intelectualii publici sunt chemați să vorbească „atunci când evenimentele actuale amenință să iasă de sub control – dar apoi prompt, ca un sistem de avertizare timpurie. […] trebuie să fie capabili să se pregătească despre evoluțiile critice, în timp ce alții sunt încă absorbiți în afaceri ca de obicei. ” În mod similar, Michel Foucault susține că experții ar trebui „să ofere instrumente de analiză, să localizeze linii de slăbiciune, puncte tari, poziții în care instanțele de putere s-au asigurat și implantat”.

    În timp ce intelectualii și experții publici nu pot spune cetățenilor „ce trebuie făcut”, ei pot și trebuie să acționeze ca ceea ce Pierre Bourdieu numește „ apărătorii universalului ”, care se asigură că toate punctele de vedere sunt luate în considerare și că dezbaterile se bazează pe informații factuale și nu pe minciuni. În acest fel, ele pot contribui la asigurarea faptului că opinia publică, care își filtrează drumul în dezbaterile parlamentare (și în cele din urmă în lege), nu se bazează doar pe interesele comerciale ale puterii media a corporațiilor private. Prin urmare, în societățile moderne, industrializate, experții democrați și intelectualii publici sunt chemați să contribuie la asigurarea dezbaterii publice în așa fel încât să ne dăm seama ce cred oamenii în cele mai bune condiții posibile.

    Există mai mulți pași pe care îi putem face pentru a încuraja o dezbatere mai bună și mai productivă în era noastră digitală. Miza este mare. Dacă nu facem nimic, amenințarea și minciuna va triumfa asupra adevărului, dar și mai rău, s-ar putea să pierdem sfera publică comună, deschisă, care ne leagă împreună în cadrul unei singure comunități politice, în „ lumea comună ” care face posibilă politica în primul rând. În măsura în care este posibil să combateți aceste tendințe, făcând eforturi pentru soluții și găsind modalități de restabilire a cadrului pentru o dezbatere partajată, este de datoria intelectualilor publici și a experților să o facă.

    https://brexitcompliance.wordpress.com/2020/01/28/blog-public-intellectuals-and-experts-cannot-tell-citizens-what-to-do/

  3. Bună ziua!
    Comentariul care doresc să îl fac nu are nici o legătură cu subiectul dvs…. Doar doresc să atrag atenția diasporei… (acea diasporă care a fost în august 2019) care nu este astăzi în capitala României unde are loc un eveniment, care din punct de vedere este foarte important pentru țară… Dar cum nu este PSD la guvernare… Ce mai contează! Așa că stai liniștită FĂ DIASPORĂ….. ca oricum nu contezi decât când au nevoie de manipulare și de PROSTIME!!!
    CU RESPECT….. Pentru tine România!!!

  4. „RULETA RUSEASCĂ” (ELECTORALĂ)

    După aerul … visător, ca să nu zic bovin, cu care a răspuns Klaus la întrebările jurnaliștilor pe 27 ianuarie 2020, mi-e teamă că doamna Turcan a avut un puseu de optimism cam exagerat când, nu demult, a declarat:

    „Avem un calendar foarte bine gândit care ne va duce în situaţia de a avea alegeri anticipate. Dacă prin absurd nu se poate ajunge la alegeri anticipate, dar nu cred, pentru că am calculat foarte bine toţi paşii, vom avea un program de guvernare obţinut prin angajarea răspunderii Guvernului, adică printr-un demers extrem de curajos şi pe care nu l-am putea obţine (!!! demersul, se-nțelege… n.n.) cu acest Parlament ostil!” (AGERPRES.ro, 23 ianuarie 2020)

    Trec peste exprimarea exotică a talentatei doamne Turcan (să nu uităm niciodată că analfabeții sunt doar la CIUMA ROȘIE pesedistă, în timp ce elitele cu exprimare elevată sunt masate la FRIGURILE GALBENE peneliste) și vă mai spun că dânsa a completat această declarație cu următoarele:

    „Există foarte multe riscuri, suntem în continuare bine în calendarul care poate să facă obţinerea alegerilor parlamentare simultan cu alegerile locale. În momentul în care ajungem în punctul ca Guvernul să fie respins prin moţiune de cenzură, vom interveni pe legislaţia privind alegerile anticipate, astfel încât organizarea alegerilor anticipate să fie posibilă. Pentru că în momentul de faţă în legislaţia românească nici măcar nu există articole clare care să definească organizarea alegerilor anticipate”

    Deci: „În momentul în care ajungem în punctul ca Guvernul să fie respins prin moţiune de cenzură…” doamna Turcan și prietenii vor interveni radical pe legislația privind alegerile anticipate… Eu mă gândesc însă că, de obicei, „…momentul în care ajungem în punctul ca Guvernul să fie respins prin moţiune de cenzură…” este chiar clipa istorică în care guvernul Orban ia viteză pe scări în jos și moțiune cea buclucașă trece! E interesant de văzut cum va opera atunci guvernul, taman făcut grămadă dezordonată, cu puteri limitate, niște modificări legislative revoluționare care să-l poarte glorios către anticipate.

    Căci, dacă nu vor fi anticipate, cred că doamna Turcan ar trebui să-și pregătească din timp PANTALONII MARO, pentru ca restul combatanților liberali să nu observe ce i se-ntâmplă, exact ca-ntr-un banc celebru, cu un căpitan de vas realist, niște marinari speriați și mulți-mulți pirați! Una este să mizezi până în iunie pe moțăială tradițională a cetățeanului român și pe binecunoscuta sa inerție, și cu totul altceva este să speri că va dura până la sfârșitul lui noiembrie.

    Și toate aceste nenorociri se petrec doar pentru că Ludovic Orban, cu o încăpățânare obraznică la care nu ne așteptam, chiar se crede prim-ministru și nu are nici un chef să demisioneze. Dacă președintele nostru n-ar avea memoria atât de scurtă, și-ar aminti că și Petrov, săracu’, s-a lovit de aceeași problemă când i-a propus lui Tăriceanu să demisioneze frumos, elegant, cât-de-cât, în 2005, iar acesta i-a dat cu flit.

    Pe 27 ianuarie 2020, ieșit, tam-nisam, la declarații de presă, președintele Klaus a fost întrebat:

    „În cazul în care domnul Orban refuză să își dea demisia, în cazul în care nici moțiunea nu va trece, aveți vreun plan B prin care să îl determinați să părăsească Guvernul, să își dea demisia?”

    …și a răspuns , cu privirea aceea matură și tristă, de bărbat de stat care tocmai a folosit tesla printr-o lovitură bine țintită undeva, de la brâu în jos, pe axul de simetrie, iar lovitura i-a reușit de minune:

    „Fiți asigurat că întotdeauna există un plan B…”

    Deci, cetățene român… poate că mata ai intenția, astăzi, să-i votezi pe liberali, într-un procent zdrobitor, la alegerile parlamentare. Eu întreb: și ce mare brânză crezi că faci, dragă? Păi, o să trimiți în parlament mai mulți liberali… care să dea, în final, un guvern liberal… care să fie condus (după cum afirmă Klaus, cu nenumărații lui dinți la vedere) tot de Ludovic cel Bun… care Ludovic cel Bun conduce guvernul și acum… care guvern de acum arată cum arată și face ceea ce vezi și singur că face… a! poate speri că vor fi alți miniștri, mai buni, precum și un program de guvernare mai puțin scandalos. Ei, eu zic că asta chiar e o iluzie deșartă… căci tot ce a avut PENELEUL mai bun și mai competent a fost fătat, sub formă de guvern, în urma unui travaliu eroic, după moțiunea de cenzură care i-a tras lui Vio scaunul de sub fese. Ceea ce va veni nu poate fi decât MAI RĂU DE-ATÂT!

    Așa că, dacă asta e tentația de vot a cetățeanului, nu-mi rămâne decât să sper că până în noiembrie îi va trece. Căci scrutinul la termen ar putea fi, uneori, ca noaptea… adică un sfetnic bun! Însă, dacă mă gândesc mai bine, și „sfetnicia” asta bună e cu dus-întors, căci, din deruta generală, s-ar putea să țâșnească masiv din urna de vot, ca niște iepurași vioi scoși de urechi din jobenul serviciilor, neprihăniți și odihniți, taman colegii de malformație și suferință democratică ai lui Caramitru Junior!

  5. In primul rand e bine ca mai exista un institut de cercetare, chiar si unul al calitatii vietii.
    Institutul de cercetare a calitatii vietii avea datoria sa faca mult mai multe analize si fundamentari, apoi sa le prezinte diriguitorilor tarii pentru ca Romania sa nu alunece pe panta saraciei, iar o clasa de mijloc solida, pana la aceasta data, trebuia sa fie sedimentata.

  6. Se pare că s-a şi găsit o soluţie : 😉
    BCE plătește 140 de euro fiecărui cetățean pentru a stimula economia europeană ?
    Plătiți 140 EUR pe lună gratuit fiecărui cetățean al zonei euro prin intermediul Băncii Centrale Europene. Aceasta este propunerea explozivă făcută de economistul Jézabel Couppey-Soubeyran și de coautorii săi într-o notă publicată de Institutul Veblen (1). O idee mai puțin prevestitoare decât pare.

    La Croix: Vă propuneți să puneți politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) în slujba tuturor cetățenilor prin lansarea ideii de „drone monetare”. Ce este exact?
    Jézabel Couppey-Soubeyran:
    Principiul este simplu: implică distribuirea directă și fără a lua în considerare fiecărui cetățean din zona euro 140 EUR pe lună în timpul unui an de testare. Pentru aceasta, BCE ar deschide un cont personal pentru cei 339 de milioane de cetățeni pe care urma să fie plătită suma. Fiecare este liber să-l cheltuiască așa cum consideră de cuviință.

    O distribuție gratuită de bani pe scurt. De unde vine această idee, care la prima vedere pare atrăgătoare și cam nebună?

    JC-S. : Ideea nu este îndepărtată. Nebunia ar fi să continue aceeași politică monetară desfășurată timp de zece ani și care a produs doar rezultate mediocre.

    Care este dubla observație pe care o putem face? După criza din 2008, marile bănci centrale, inclusiv BCE, s-au angajat într-o politică monetară acomodativă, care a constat în furnizarea băncilor cu un dumping de lichiditate, în speranța că vor distribui împrumuturi întreprinderilor și gospodăriilor pentru stimulează activitatea.
    Această politică monetară a avut efecte pozitive, dar nu atât cât era de așteptat, deoarece a întâmpinat două probleme. În primul rând, există o problemă de transmitere: masa colosală de bani centrală emisă din 2008 nu s-a tradus într-o creștere accentuată a capacității de cheltuieli în economia reală, cel puțin nu în aceleași proporții. Drept urmare, investițiile, consumul și inflația au crescut doar ușor, iar în zona euro se manifestă deja o încetinire a creșterii.

    A doua problemă este cea a efectelor distributive ale acestei politici monetare. Studiile arată că a beneficiat în special companiile mari și gospodăriile înstărite, cu riscul creșterii inegalității.

    „Dronul monetar” evită aceste două capcane: banii sunt distribuiți fără intermediarul băncilor și toată lumea are garanția de a primi o sumă.

    Cum ajungem la această sumă de 140 €?

    JC-S. : Când BCE a lansat politica de răscumpărare a activelor în 2015, a angajat o sumă anuală de 480 de miliarde de euro pe an sau 60 de miliarde pe lună. Astăzi, acest program mobilizează 20 de miliarde de euro pe lună. Dacă adăugăm 40 de miliarde, nu pentru cumpărături de active, ci pentru a fi distribuite direct, ajungem, împărțind această sumă la numărul de cetățeni ai zonei euro, la 120 de euro, dacă îi numărăm pe copii, 140 € dacă numeri doar persoane cu vârsta peste 15 ani.

    Pentru ce beneficii economice?

    JC-S. : Chiar dacă avem în vedere că oamenii vor cheltui doar 50% din această sumă, aceasta ar stimula consumul și, prin urmare, ar susține investițiile. Se poate estima că într-un an întreg, o astfel de măsură ar crește PIB-ul zonei euro cu 4 puncte. De asemenea, ar avea un impact destul de direct asupra inflației. Astfel, BCE și-ar putea recăpăta ținta de 2% mult mai ușor și ar putea astfel să elimine riscul deflației. Față de efectele politicii monetare actuale, acesta ar fi un mare pas înainte.

    Dar cine va plăti, pentru că banii gratuite nu există?

    JC-S. : Costul operațiunii ar fi suportat în întregime de BCE și, prin urmare, nu ar avea o pondere pe finanțele publice ale statelor. Nimic din texte nu împiedică BCE să-și asume o pierdere, deoarece misiunea sa principală nu este de a face profituri, ci de a asigura stabilitatea monetară. Acestea fiind spuse, desigur, aceasta ridică problema acceptării colective a unei astfel de măsuri.

    Exact, există vreo șansă ca această propunere să fie adoptată?

    JC-S. : Prin vocea noului său președinte, franceza Christine Lagarde, BCE tocmai a lansat o „revizuire strategică” majoră care promite să revizuiască obiectivele, instrumentele și rezultatele politicii sale monetare. Cu toate acestea, este clar că această politică nu este suficient de eficientă și că are nevoie de soluții inovatoare și radicale.

    „Dronul monetar” este unul singur. Dar nu bagheta magică va rezolva toate problemele zonei euro. Există, de asemenea, o nevoie urgentă de a regândi singur politica fiscală, care poate activa direct motorul investițiilor productive.

  7. În şedinţa Parlamentului European de astăzi după ce s-a votat părăsirea de către Marea Britanie a acestei noi făcături birocratice ce se/ne cheamă – UE , la retragerea celor 70 de parlamentari britanici ( fiecare cu steagul regatului la vedere), fenomenalul Nigel Farage a ţinut să încheie cu o frază ce va deveni sper antologică :
    – Iubim Europa, dar urâm Uniunea Europeană !
    Se pare că-i doar începitul……

    • În 1984, 48% dintre britanici au declarat că vor să rămână în Europa. În 1991, când Margaret Thatcher a răspândit ideea că ieșim din recesiunea și umilința trecutului, acel procent a urcat la 77%. Încrederea în sine a făcut posibilă aprecierea Europei și posibilitățile oferite. Dar liderii Europei nu ne-au putut face să o iubim. Au uitat că unitatea nu este construită doar cu legi și reglementări.

      Britanicii, ca și alții, trebuie să fie iubiți în ciuda slăbiciunilor lor, pentru a se simți auziți și apreciați. Oficialii de la Bruxelles au fost văzuți însă ca aroganti. .

  8. Din pacate istoria se repeat si marile puteri stiu mai bine asta.Noi suntem foarte vulnerabili si efectiv nu avem forta sa ne luptam cu ei si cred ca nici nu trebuie pentru ca am fi pulverizati.Altii mult mai mari ca noi au dificultati in a se apara.Daca in decursul istoriei alte popoare au reusit sa se uneasca subtil in sute de ani,chiar si noi am reusit sa ne unim in acest fel,acum nu se mai poate.Tehnologia din zilele noastre ne spune ca trebuie sa stam cuminti.Doar o educatie inteligenta introdusa in scoli care sa uneasca creierele in timp ne mai poate salva ca natie,daca nu vom fi printre natiunile absorbite .

  9. Unministru competemt inregistreaza primiulo saaucces ..

    Aia de la Munca se lauda ca a concediat o .. liftiera!!!

    Care bujetara nenorocita era angajata unei firme private. Si cica liftul ala are nevoie de liftier!!!

  10. Offtopic:
    Simona Halep a fost invinsa in semifinale la Australian Open de Garbine Muguruza. Oricum ar fi , performanta Simonei e super tare.
    Sincer , eu ca roman , nu mi-am dorit niciodata ca unul de-al nostru sa castige un title de mare slem si alte chestii de astea.
    Tot ce mi-am dorit a fost sa avem , de exemplu , un roman in fiecare semifinala de mare competitie sportiva. Dar in toate , fara exceptie.
    Pe mine ma impresioneaza mai mult o prezenta constanta a unui tenismen roman , barbat sau femeie , chiar si altcineva decat Simona Halep , in fiecare semifinala de tenis , chiar cu pretul de a nu castiga nici un titlu. Acest lucru (prezenta constanta in toate semifinalele) este chiar mai greu de realizat decat castigarea unui titlu , din punctul meu de vedere.

  11. Comisia antisaracie, plan anti saracie, ei bine, Romania ramane in continuare polul saraciei in Europa, uite asa e Institutul pentru Calitatea Vietii ? 30.01.2020

  12. „Rolul unei culturi este de a ajuta oamenii să înțeleagă lumea, așa cum a argumentat odată Marcel Mauss – dar cultura actuala pare să conducă oamenii într-un fel de nebunie, fie o frenezie de violență, fie o resemnare paralitică sau o furie oarbă de frică și ignoranță.
    … Există o cultură a excesului de muncă și a abuzului și a lăcomiei și a cruzimii – urmată de consumismul cu cel mai scăzut numitor pentru rănile goliciunii sale. Toate aceste lucruri care se ridică sunt o funcție a unei culturi care nu mai educă, nu mai informează, nu mai conectează sau nu mai leagă oamenii împreună.”

    https://jilldennison.com/2019/12/27/thought-provoking-words/

  13. Un anume Busoi , deputat PNL la Braila , contrazice discursul oficial al guvernului Orban negand realitatea unei subfinantari scandaloase a marilor proiecte de investitii .
    Busoi vorbeste mai mult decat vrea in 24 ianuarie la Braila : ” s-au dat doar 96 milioane de lei podului din cauza dezastrului lasat de PSD ( sic ! ) . Cum de vor veni semnale pozitive din economie ( ?! ?! ?! ) si la o viitoare rectificare , suma va fi marita ” .
    E o recunoastere a faptului ca o investitie de 550 milioane de euro , finantata de UE din septembrie 2019 , primeste in anul 2020 echivalentul a 18 milioane de euro .
    E evident calculul sabotorului teleghidat de la Berlin – isi pune lacheii sa aloce doar 18 milioane de euro unui mare proiect in curs , Romania va cheltui doar 18 milioane din cei 550 de milioane care i se cuvin si lucrarea se poate in acest ritm intinde usor pe durata a 10 ani , mancand din fondurile care vor fi atribuite Romaniei in viitorii 10 ani .
    Drumul expres Craiova – Pitesti , in lucru jumatatea lui de Vest , nu sta deloc mai bine , 97 de milioane de lei in 2020 pentru 57 de kilometri – acelasi rationament ca mai sus , nu ma repet .
    Si acest drum expres , in campie , poate fi terminat Doamne fereste repede ( deja constructorii prezenti doar de 5 luni au trasat conturul lui in jurul Slatinei si Balsului ) si romanii pot veni in 2021 – 2022 cu facturi de un miliard de euro la doamna von Leyden si Timmermans , auzi !
    Ne ferim de acest cosmar tinand cat se poate documentatia pentru finantare la dl Carsten Rassmussen la Bucuresti ( reprezentanta Comisiei in Romania ) – atentie , documentatia e la el nu din octombrie 2019 ci din noiembrie 2018 , 14 luni ?! – de cine isi bat astia joc si ce fac guvernele Romaniei si comisarii ” romani ” in fata acestui circ ?
    La fel scandalul acordarii doar a 60 de milioane de lei pentru 40 de km de autostrada inceputi acum 4 ani intre Sebes si Aiud , finantati cu fonduri pe perioada 2007 – 2013 , acum cu fonduri 2014 – 2020 – cei 40 de km vor ramane in lucru cu aceasta alocare si in 2021 , cand Romania va trece la fondurile perioadei 2021 – 2028 , si vor consuma banii perioadei 2021 – 2028 , in loc sa fie terminati , finantati cu adevarat , in acest an , degrevand fondurile destinate Romaniei prin terminarea lor in 2020 .

    Matura si motiunea repede , sa nu-i mai vad .
    Se iau si de proiectele reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda cu China , le-a pus si pe acestea serviciul de informatii german pe lista de proiecte de eliminat data lui Iohanis ?
    Filfizonul idiot Citu , machiata si penibila Turcan ( imbe… la povestea , ea , diplomata de rusa , in perioada basista prin 2011 , crezand ca face bine , cum plangea de disperare la facultate auzind cursurile in rusa ca si cum ar fi fost obligata sa faca facultatea – arata prin aceasta cat este de impermeabila la inteligenta si cultura , civilizatia rusa fiind o mare civilizatie si rusii un mare popor carora merita sa le studiezi limba daca ai aceasta sansa ) , adolescenta intarziata Gorghiu , venitul de la chef Orban , militianul ceausist Bode , secretarul stalinist de la UTM Danca etc – sa plece cu totii !

  14. Ce nu isi permit austriecii in Republica Romania ?
    Ce isi permit in Ungaria , nu ?
    Nu cred .
    Constructorul austriac Strabag a blocat din nou , la trei ani de la prima blocare , printr-o contestatie datata 27 ianuarie , tronsonul 3 ( Slatina – limita judetului Arges cu judetul Olt ) al drumului expres Craiova Pitesti .
    Ce Legea dra…ui a Achizitiilor Publice avem si de ce nimeni nu o schimba ?! ?! ?!
    Ar face austriecii la fel in Ungaria ?
    O veste buna in schimb , intreaga autostrada de centura Nord este ” desuspendata ” si deschisa licitatiei .
    Bineinteles , documentatia nu a fost inca trimisa nici macar d-lui Carsten Rasmussen la Bucuresti , care o va tine , cand o va primi , cel putin 4 luni pentru studiu inainte de a o trimite la Bruxelles .

  15. Oare de ce n-o fi sărit de fund în sus aschimodia de funeriu câbd s-a difuzat pe post o poezie cu asemenea conţinut ?
    Mai ales că-i vorba pe lângă borfaşi, haimanale,hoţi, pungaşi şi de miniştri …
    Cum a fost şi o nulitate ca el ! :
    –––––
    In viata asta, potrivitã
    Pentru borfasi, pentru haimani,
    Mi-ai dat o mânã de prieteni
    Si-o lume-ntreagã de dusmani !

    Poti sa fii hot, pungas, ministru,
    Te-njurã lumea sau te ceartã,
    Dar dacã esti cumva evreu,
    O viatã-ntreagã nu te iartã !
    ………….

  16. Ati sesizat la noi asa ceva?

    https://riseuptimes.org/2020/01/30/the-disaster-of-utopian-engineering-by-chris-hedges/

    Karl Popper în „Societatea deschisă și dușmanii săi” a avertizat împotriva ingineriei utopice, a transformărilor sociale masive conduse de cei care cred că au găsit un adevăr revelat. Acești ingineri utopici efectuează distrugerea cu ridicata a sistemelor, instituțiilor și structurilor sociale și culturale într-un efort zadarnic pentru a-și atinge viziunea. În acest proces, acestea demontează mecanismele de auto-corectare a reformei incrementale și fragmentare care sunt impedimente pentru acea viziune.

    Ideologia neoliberalismului, care nu are sens economic și nu necesită o ignoranță voită a istoriei sociale și economice, este cea mai recentă iterație a proiectelor utopice. Concluzionează că societatea umană își atinge vârful atunci când acțiunile antreprenoriale individuale sunt libere de constrângerile guvernamentale.

    Finanțatorilor globali ar trebui să li se ofere controlul asupra economiilor statelor naționale. Rolul statului ar trebui redus la asigurarea calității și integrității banilor, împreună cu securitatea internă și externă, și la privatizarea controlului asupra pământului, apei, utilităților publice, educației și serviciilor guvernamentale, cum ar fi informațiile și de cele mai multe ori armata, penitenciarele, asistența medicală și gestionarea resurselor naturale. Neoliberalismul transformă capitalismul într-un idol religios.

    Această viziune utopică asupra pieței, desigur, nu are nicio relație cu realitatea sa. Capitaliștii urăsc piețele libere. Ei încearcă să controleze piețele prin fuziuni și achiziții, achiziționând concurența. Ele satură cultura cu publicitate pentru a manipula gusturile și consumul public. Se angajează în fixarea prețurilor. Construiesc monopoluri inaccesibile. Ei efectuează scheme, fără verificări sau supraveghere, de speculații, fraudă și furt sălbatic. Se îmbogățesc prin rambursări de acțiuni, scheme Ponzi, distrugerea structurată a activelor prin inflație, dezbrăcarea activelor și impunerea datoriei criptante.

    Acești capitaliști corporativi cheltuiesc sute de milioane de dolari pentru a finanța organizații, cum ar fi masa rotundă de afaceri și Camera de comerț, și think tank-uri, cum ar fi The Heritage Foundation, pentru a vinde ideologia publicului. Ele stimuleaza universitățile cu donații, atâta timp cât universitățile plătesc fidelitate ideologiei conducătoare. Își folosesc influența și bogăția, precum și proprietatea asupra platformelor media, pentru a transforma presa în portavocea lor.
    Creșterea valorilor stocurilor, mai degrabă decât producția, devine noua măsură a economiei. Totul este financiar și comercializat.

    Acești utopiști mutilează țesutul social printr-o dezindustrializare , transformând centrele de fabricație de odinioară în pământuri pustii degradate, iar clasa mijlocie și muncitoare, tărâmul oricărei democrații, într-un precariat frustrat și furios . Ei „lucrează în larg”, efectuează concedieri masive și reduc salariile. Distrug uniunile. Neoliberalismul – pentru că a fost întotdeauna un proiect de clasă și acesta a fost obiectivul său – redistribuie averea în sus.

    Toate centrele de putere concurente, inclusiv guvernul, au fost acum confiscate de puterea corporativă și sunt corupte sau distruse. Am suferit ceea ce John Ralston Saul numește lovitură de stat în mișcare lentă. S-a terminat. Au castigat.

    Neoliberalismul nu poate fi apărat ca fiind mai inovator sau mai eficient. Nu a răspândit democrația și, orchestrând niveluri fără precedent de inegalitate de venit și stagnare politică, a vomitat demagogii și regimurile autoritare care promit falsa răzbunare împotriva elitelor conducătoare care au trădat poporul. Democrația sub acest atac a fost înlocuită cu un teatru politic lipsit de sens.

  17. Riscuri de „lebădă verde”? (evenimente potențial extrem de perturbatoare din punct de vedere financiar care ar putea fi în spatele următoarei crize financiare sistemice)

    Globaliștii bancari se grăbesc să distrugă industria cărbunelui și ca guvernele să distribuie o mulțime de numerar gratuit, pentru a salva planeta de o problemă climatică care nu există???

    https://wattsupwiththat.com/2020/01/20/the-green-swan-bis-urges-buy-up-of-stranded-coal-assets-to-prevent-a-new-gfc/

    Declararea unei „situații de urgență climatică”, înseamnă să forțeze fiecare țară să cheltuiască trilioane și miliarde de dolari pe chestii verzi care nu funcționează, să închidă industria hidrocarburilor și să creeze un guvern mondial care să se ocupe de impozite și de distribuirea tuturor banilor.

    Având în vedere beneficiile îndoielnice și probabil inexistente ale salvărilor pentru economia globală, de ce această apăsare bruscă globalistă pentru o nouă rundă de rambursări cu bani verzi?

    În sistemul bancar este o bulă de active periculoase sau o serie de bule, de o magnitudine similară sau poate chiar mai mare decât bula subprime care a declanșat GFC 2007-8 .

    Subvențiile plătite operatorilor de energie eoliană și solară contribuie ca aceștia să obțină profituri uriașe, în timp ce consumatorii și producătorii se luptă să plătească pentru electricitate. Beneficiul net pentru mediu este de obicei negativ.

    Cunoașterea unei bule de active înainte de momentul în care izbucnește este una dintre cele mai bune oportunități de a face bani cu care se poate întâmpla.
    Luați în considerare ce se întâmplă cu ceea ce este cunoscut sub numele de ESG.
    Există manageri de bani și lideri corporativi care insistă asupra faptului că toți banii de investiții și planificarea corporativă trebuie să fie realizate din perspectiva luării în considerare (schimbare: profită) a schimbărilor climatice, a crizei climatice, a NGD, a durabilității, a dezinvestirii FF etc…

    CEO al Microsoft a conceput faptul că companiile revin din investițiile de pe terenul nimănui pentru a face din nou MSFT pentru o perioadă cea mai valoroasă companie din SUA, cu o capitalizare de piață actuală de peste 1,2 trilion dolari.
    https://www.cnbc.com/2020/01/16/microsoft-ceo-capitalism-is-in-jeopardy-if-we-do-not-act-on-climate-change.html?&qsearchterm=satya%20nadella

  18. Numa maine nu-i poimaine …

    Si poimaine vom admira iarasi traditionala parcare-ambuteiaj de pe valea Prahovei, asa-sizul DN1 sau al melcului….
    Da .. da

    Procedurile pentru Autostrada Comarnic-Brașov erau finalizate. Contractul urma să fie semnat în noiembrie 2019, iar lucrările trebuiau să înceapă în 2020. Prin anularea procedurii, PNL îi condamnă pe români la cel puțin încă patru ani de nervi şi agitaţie pe Valea Prahovei.
    MARIUS GHILEZAN
    https://romanialibera.ro/opinii/porunca-z-nu-spintecati-carpatii-cu-autostrazi-819645

    Adica
    https://www.youtube.com/watch?v=LpiNsHJJqQ0

    Sa le uram sa le #reziste nervii!

    • Facem drum forestier in locul autostrazii !
      Bode , serios , vorbeste de ” stdiu de fezabilitate – licitatie – 25 milioane de euro ” samd pentru un drum forestier si un drum comunal .
      Astia sunt nebuni .
      Sabotaj evident .
      Nu intamplator in perioada Basescu n-aveam mai nimic ca proiect , ca din nou cu astia .

Lasă un răspuns