Guest post: „Cursa contra cronometru” (H.D. Hartmann)

„La finalul unui interviu pentru FoxNews, cunoscutul canal de televiziune american, competitorul CNN si cu care împreună practic domină de peste 30 de ani întreaga piață media americană, Rudy Giuliani a aruncat o bombă incredibilă. Asteptați până ajungem și la România, spune acesta, indicând ferm că are dovezi că Joe Biden, fostul Vicepreședinte american a acționat la fel de suspect (în accepțiunea sa), la București ca și la Kiev. Denumit și primarul Americii, pentru rolul său extraordinar în infama zi de 11 Septembrie 2001, acea zi a atacurilor teroriste, Giuliani este printre altele și Sir Giuliani, fiind înnobilat de regina Marii Britanii. Dar, pe lângă toate onorurile primite, americane sau mondiale (să ne amintim și prezența sa într-o sală de teatru românească, pe scena căreia însuși Florin Piersic îi aducea un subtil omagiu), un element pe care puțină lume pare a ști, este acela că Rudy a devenit primar al metropolei New York, după ce a fost unul dintre puținii procurori care a reușit să pună sub acuzare și să obțină condamnări a peste 1000 de membrii ai mafiei italiene din SUA, a peste 200 de politicieni (democrați și republicani),  si a zeci de actori ai elitei financiare din Manhattan. Cunoscut mai mult pentru mandatele sale de primar, lui Giuliani i se uită ignoră trecutul său de procuror. Și unul extrem de dur și de determinat. În secundele pe care deja multă lume le-a văzut la FoxNews, Giuliani nu a fost avocatul lui Trump ci procurorul acuzator al lui Biden. Iar acest lucru mă sperie, pentru că nominalizarea numelui de România, dovedește, ceea ce sursele americane menționau de peste 16 luni, că, pe lista marilor interese ale lui Biden în Europa, România pare a fi fost a doua ca importanța dupa cea a Ucrainei.  Încă din anii administrației Obama, acest lucru se cunoștea, iar marile probleme pe care această regiune est europeană le-a cunoscut nu ar fi existat dacă Biden și-ar fi îndeplinit onest și corect îndatoririle de vice președinte a celei mai puternice democrații din lume.

Pentru ca tabloul politic să fie complet, reacția dură a lui Giuliani vine după ce, un grup de democrați au cerut oficial întregii media americane să îi interzică celebrului primar orice prezență. Pur și simplu, neînfricații luptători pentru democrație, cer ca una din vocile critice la adresa lor să fie trecută pe lista neagră. Rictus al descompunerii ideologice tipice lui Mihail Șora, cel care, acum 65 de ani interzicea publicarea lui Eminescu pentru naționalism, da îl promova pe peotul comunist Aragon al Franței, pentru internaționalism, cererea de interzicere a  lui Giuliani a declanșat o reacție demnă de procurorul neiertător de acum 40 de ani. Ca să provoace și mai multe daune neo marxiștilor din tabăra lui Biden și în special ai lui Soros (cine ascultă atent acuzațiile lui Giuliani, va afla că afacerea lui Biden junior, Burishma, pare a acoperi o afacere ucrainiană de și mai mare amploare, cea a lui Soros, care și ea era sub lupa procurorului ucrainian demis la cererea lui Biden senior, precum și o legătură cu dosarul Steele, unde un spion britanic, la pensie, îl acuza pe Trump ca fiind legat de Moscova)( https://youtu.be/JzkpFq5jKjM?t=66), Giuliani aruncă numele României. Mai mult, Giuliani pune România pe harta unuia dintre cele mai complexe scandaluri politice americane și pentru că, în același timp, statul subteran american tocmai aruncase în joc, pentru a da greutate procesului de demitere prezidențială, un al doilea turnător, se pare tot ofițer de informții, care (conform surselor media americane) dorește să iasă la suprafață și să confirme prima turnătorie cu privire la conversația telefonică dintre Trump și Zelensky. După Ucraina, în oglindă, Giuliani pune a doua țară in discuție, România, așa cum democrații vor să aducă un al doilea turnător de prin cotloanele CIA. Și iată că jocul politic a devenit dintr-o dată nu numai fierbinte, dar incandescent pentru România. Scriam deja, într-o primă analiză, că prin desecretizarea celebrei convorbirii telefonice Trump-Zelinsky, nu președintele american a pierdut, ci sub autobuz a fost aruncată Ucraina, iar Biden practic a fost eliminat din cursa prezidențială. Pentru simetrie, căci se pare că lui Giuliani îi place aceasta tehnologie de anchetă (nu ar fi primul, celebrul avocat francez Jacques Verges anula eforturile acuzării exact prin această tehnologie judiciară – a simetriei) pericolul ca România să fie aruncată și ea sub autobuz devine acum real. Pentru România, nepregătită, cum este Ucraina, să reziste unui război intern american de amploarea celui de acum, posibilitatea ca relațiile ei strategice să fie destabilizate pe termen lung, devine element critic de analiză.

Dar pentru moment, pot doar să vă povestesc cum a ajuns un ambasador american la București. Plecarea cu surle și trâmbițe a lui Gittestein din funcția ambasadorială de la București a fost urmată de o tranziție lungă, de ani, perioadă în care SUA nu au avut ambasador în România. În spatele ușilor închise, la Departamentul de Stat se ducea o luptă extrem de dură între Clintoniști (foștii angajați ai lui Hillary Clinton – cum a fost de exemplu celebra Toria Nuland) și Bideniști (cum a fost John Kerry, devenit de altfel Secretar de Stat imediat după plecarea lui Hillary). Echilibrul de influențe, negociat de către Clinton cu Obama nu a funcționat astfel că oamenii ei din departament nu primiseseră funcțiile promise. Postul de la București era dorit de către ambele facțiuni, nu numai pentru savoarea sa locală (ambasadorul SUA devenise după intervenția brutală din 2012, practic un guvernator al României) ci și pentru valoarea sa strategică și anume apropierea de Ucraina. Unde, în marele desen geo-strategic al lui Hillary Clinton și statului subteran american, trebuia să se întâmple jocul care trebuia să îi asigure locul în istorie, după ce va fi fost aleasă prima femeie președinte al SUA. Astfel, Klemm a fost numit pentru ca să reprezinte autoritatea lui Hillary, exact în ultimul an al administrației Obama, tocmai pentru a promova interesele politice ale noului președinte Clinton, așa cum toate sondajele anunțau că va fi. Istoria însă joacă feste, iar Clinton nu a fost aleasă. Această nominalizare era lovitura impotriva lui Biden. Există o legendă, destul de substanțiată de presa americană, care spune că Hillary Clinton, la inceputul campaniei ei, i-ar fi spus lui Biden ca ea nu va face nici un fel de ancheta cu privire la afacerile fiul său, dar ca nu poate garanta că, odată ajunsă la Casa Albă, oamenii săi nu o vor face. Mesajul mai mult decît clar a fost recepționat și tradus corect de către Biden, pe atunci favoritul lui Obama pentru a fi candidatul democrat la alegerile prezidențiale din 2016. Ca atare, folosindu-se de dispariția tragică a fiului său Beau, Biden a anuntat ca nu se va prezenta candidat. Clinton punea la colț astfel si pe Obama, care stia clar de acțiunile lui Biden din Estul Europei si nu le-a oprit niciodată, rivalitatea dintre clanul Clinton și noua dinastie politică democrată pe care Obama dorea să o fondeze fiind de notorietate publică.

Povestea Biden s-ar fi încheiat astfel dacă Hillary ar fi devenit președinte al SUA. Toți analiștii sunt de acord în a spune că strategia pe care Clinton o pregatise se referea la curățirea efectivă a tablei de șah. Clinton pregătise cel mai dur purgatoriu al eșichierului politic american. Începând cu #metoo, cu #blacklivesmatter, cu #whitenationalism și terminând cu lupta împotriva corupției, toate acestea erau instrumentarul principal pentru eliminarea tuturor celor care, din interiorul clasei politice americane, s-ar fi opus președintelui Hillary Clinton ți proeiectelor sale. Începand cu Biden, Obamisti, Bushisti etc. Exact ceea ce s-a intamplat în România trebuia să se întâmple și în SUA. Băsescu pusese în aplicare, cu ajutorul lui Coldea și Maior, procesul de eliminare a tuturor actorilor politici, economici, culturali, spirituali din România. DNA, ANI, DIICOT, ICCJ, SRI și alte instituții fuseseră transformate în instrumente implacabile ale epurării pregătite în laboratoarele ascunse ale statului subteran. Același proces trebuia să aibă loc în SUA, sub Hillary Clinton. De aceea, vom observa că, chiar și în cazul pierderii de către aceasta a alegerilor, anumite elemente ale programului stabilit de către statul subteran au fot declanșate, cum a fost cel denumit #metoo, primele victime acuzate de infracțiuni sexuale (unele vechi de zeci de ani) nefiind republicane ci principali actori ai stângii americane din domeniul media și film, tranziționând treptat spre tereneul politic și judiciar. Exact ca și în România, directorii FBI, CIA, NSA erau parte integrantă a proiectului. Cei trei au fost dați afară cu greu de către Trump, când a devenit președinte, iar reacțiile lor sunt absolut identice cu cele ale unor Coldea, Kovesi sau Tarcea. Simetria (căci tot ne-am referit la ea) este uluitoare. Avem impresia că România a fost laboratorul unui experiment care prefața un program de inginerie socială  pregătit pentru continentul american. Iar dacă acest proiect mamut ar fi reușit, democrația, așa cum am învățat-o noi la școală ar fi dispărut, făcând loc unui forme de organizare politică și statală nouă, cu o nouă clasă politică, militară, culturală, spirituală și economică, slujind exclusiv interesele statului subteran, oricare ar fi fost acela. Hillary Clinton devenea cel mai puternic președinte al SUA, din întreaga istorie a acestei federații. Si ar fi schimbat complet istoria mondiala.

Prin ambiția sa de ne-egalat, aceasta ar fi intrat în galeria marilor femei ale lumii, începînd cu Hatshepsut, femeia faron a Egiptului ramsesian, continuând cu Artemisia, regina din Halicarnassus luptând împotriva grecilor la Salamis (și al cărui mausoleu funerar a fost considerat una dintre cele șapte splendori ale antichității), amintind doar de Bouticca, regina Iceniilor sau cunoscând cele doua Cleopatre, ambele de sânge ptolemeic (una egipteană, urmașă a celei și mai celebre Thea siriene), petrecând pe Lei-tzu a Chinei (soția fondatorului taoismului dar și cea care a inventat imperiul matăsii care a creat China de mijloc), sau, mai aproape, evocând pe Ecaterina cea Mare a Rusiei (nemțoaica care a dat academia agricola rusă și primul pod de piatră). Ar fi inceput un razboi cu Rusia, utilizând, exact ca Hitler, teritoriul dezagregat al Ucrainei. Visul ei de a deveni comandant șef în timp de război s-ar fi realizat la perfecție. Că ar fi devenit și ea victimă a statului paralel, așa cum Băsescu sau Elena Udrea au devenit, putem doar să ne imaginăm.

Prin acest proiect, Hillary Clinton ar fi devenit fondatoarea unei forme de conducere globale care nu ar mai fi fost produsul votului democratic național ci al intereselor oculte și neștiute, ale unei elite imposibil de identificat. Visul unui Soros devenit nu numai realitate ci și model pentru toate țările lumii, de pe toate continentele. Tocmai de aceea, Pelosi a declanșat, la aproape 80 de ani ai săi, complexul proces de demitere al lui Trump. Pentru a debloca procesul oprit de către alegerea neașteptată a acestuia în funcția de președinte al SUA.  Și tocmai în acest joc pe cît de complex, pe atît de distrugător, în miezul fierbinte al unui reactor de inginerie socială la nivel planetar, numele României a fost rostit. Binecuvântare sau blestem, viitorul o va spune. Pentru moment însă, riscurile sunt enorme. Ele sunt absolut termo-nucleare.”

9 gânduri despre “Guest post: „Cursa contra cronometru” (H.D. Hartmann)

  1. Iata o analiza extraordinara, care arunca scurte flash-uri spre esentialul politicii. Mai mult nici nu se poate! Adevarata politica este ascunsa de marele public, cel care isi iroseste viata analizand miscarile papusilor, fara a avea habar cine sunt papusarii…

  2. 1.Chiar vreau sa-l vad pe Giuliani expunand si „mecanismele” din Romania, dar ma indoiesc ca o va face.
    Probabil cazul Romania e doar un as in maneca, sau cum zicea altcineva un „glont de argint”.
    Mecanisme, care, consider personal, cred ca intra tot intr-o sfera neortodoxa, de unde si paradoxul luptei anticoruptie de pe meleagurile noastre.

    2.Total pe langa subiect

    Vad ca Protectia Consumatorului a inceput in sfarsit sa para cel putin ca lucreaza.Sper sa vad si controale la magazinele care vand haine sau incaltaminte.
    Si nu e vorba numai de modul de afisare al preturilor, ci si de calitate sau gradul de pericol pentru consumator/user.
    Cred ca Nu trebuie trecuta cu vederea calitatea intrinseca a produselor, mai ales in legatura cu sanatatea umana, care inseamna tot bani de la stat, cand mergem sa tratam efectele.
    Cand mergem la market cumparam: ulei, lactate, miere, cosmetice si multe altele.
    In ultima vreme, de fapt de ani buni, personal, am dubii ca uleiul de floarea soarelui e ulei de floarea soarelui, sau ca untul e unt si nu vreo margaeina cu uleiuri hidrogenate, sau ca mierea nu e de fapt sirop de zahar, sau ca branza de vaci e branzica de vacuta si nu de soia.Daca nu ma insel , inainte de ’89, pentru flasificarea mierii se facea chiar puscarie.La ora actuala nu pare sa mai fie o problema ca un pachet cu ceva, ce pare de fapt margarina, sa aibe inscriptionat mare UNT, sau ca un borcanel de sirop de zahar, sau ce-o mai fi, sa aibe incriptionat pe eticheta „miere poliflora”.Pretul e ajustat in sus bineinteles, deci e si o pacaleala la buzunar.
    Cine trebuie sa verifice ca uleiul e ulei, ca mierea e miere si lista poate continua ?
    Cine verifica la supermarketurile straineze si nu numai, ca substanta galbuie din pet-urile de la raftul de uleiuri, este ulei pentru consum uman si eticheta e corecta ?
    Dar produsele gen: prajitoare de paine, friteuze, roboti de bucatarie, le verifica cineva din punct de vedere al sigurantei in legatura cu producerea unor incendii ?
    Cred ca sunt la al treilea prajitor de paine care are lipsa o masura de siguranta elementara.Nu e normal ca in momentul defectarii sa se transforme intr-un pericol de incendiu.

  3. Suspiciuni rezonabile si tentatia transcriptului clarificator: A facut Klaus Iohannis cereri electorale si geopolitice, in vizita din august la Casa Alba?

    Mai sunt cateva zile pana la inceperea campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, dar deja din precampanie s-a observat aroganta de “castigator” a lui Klaus Iohannis. Are candidatul prezidentiabil al PNL vreo garantie sau promisiune secreta de “castig”? Ea nu ar putea veni decat din Vest, cum a fost la alegerile prezidentiale din 2014.
    Precedentul care l-a adus pe Iohannis la Cotroceni si vizita lui din august la Casa Alba suscita banuieli si intrebari rezonabile. I-a cerut Johannis lui Trump suport electoral? A obtinut promisiuni? Sa luam act, ambasadorul Hans Klemm este tot la post, el a acoperit deja doua treimi din mandatul presedintelui Trump. Apropierea de Romania a scandalului SUA-Ucraina de ingerinta si coruptie nu ne lasa indiferenti. Sarpele banuielii ne musca si pe noi. Este imposibil ca Iohannis sa se fi intors din Statele Unite numai cu o sapca, doar sa fi oferit, fara sa nu obtina nimic, la schimb. Refuzul vicepresedintelui Mike Pence de a se intalni cu premierul Viorica Dancila, in timpul recentei sale vizite in SUA, a avut in mod clar un caracter electoral, in favoarea lui Iohannis. Pe aceasta speta nu mai este nevoie de cuvinte. Dar Iohannis nu este suspicionat numai de cereri electorale. Mutenia lui in privinta Reintregirii Romaniei poate ascunde si o cerere sau agreare geopolitica, in contextul discutiilor pe care liderul de la Cotroceni le-a avut cu seful Casei Albe. Cererea s-ar putea referi la mentinerea efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov, iar agrearea la “independenta” Republicii Moldova, sustinuta de SUA. Doar publicarea transcriptului convorbirilor ar putea infirma sau confirma aceste suspiciuni nelinistitoare. Ea ar putea fi ceruta de PSD, pe suspiciunea electorala, si de ProRomania si Partidul Miscarea Populara, pentru risipirea suspiciunii geopolitice.

  4. Toata analiza de mai sus o banuiam, insa nu o putem dovedi. E rau ca Romania a ajuns sa fie tratata asa si mai rau este, ca s-au gasit „ajutoare” de nadejde autohtone.

  5. Offtopic

    1.Campania electorala s-ar parea ca intra in linie dreapta si, bineinteles, va fi marcata de frica.Deja se vede strategia de dreapta, si e perfect logica in raport cu ea insasi.

    Pentru a infricosa, va fi pe de o parte utilizata din nou, in campanie, am auzit azi reformulata indirect, vechea sintagma, sub o alta forma, si anume „scapa Dragnia”, ciorba reincalzita, intr-o haina noua, si asta va prinde bine la popor, si garantat, va fi isterie si vibratie , iar pe de cealalta parte, va fi tot frica, de asta data si din nefericire intemeiata, de a ramane fie somer, daca esti printre cei 25% sau 400 de mii de angajati la stat (dreptacii nu sunt siguri de cifra exacta), fie de a te trezi cu salariul sau pensia taiate sau plafonate, fie de a deveni martor la cresterea de TVA sau la cresteri la pretul energiei, in prag de iarna, sau a impozitelor (itistii si restul), etc.

    Avand in vedere votul din 2004 sau 2009(sperietoarea luceafarul huilei in primul caz si mogulii in al doilea), se poate deduce, ca in ciuda sperantei ca votantii vor utiliza ratiunea, la urne se va constata contrariul si va iesi tot sperietorul(o notiune generica nu o persoana anume) clasic, de culoare portocalie.

    Comicul absurd este ca din paralizie generata de „frica” de a nu „scapa Dragnia”, va disparea frica de a ramane fara cele necesare traiului, si cetatenii vor imbratisa acest deznodamnt fatidic, infierbantati si emotionati, pentru a avea siguranta ca X nu scapa, desi probabilitatea reala pentru ca X sa fie liber este egala cu zero.Ceea ce nu se poate spune despre celalalt pericol care e cat se poate de real si realizabil din nefericire.

    In opinia mea himera scaparii lui Dragnia va invinge in mentalul colectiv, sau va fi justificarea infrangerii, oamenii acceptand indirect exact rezultatul scontat la intrarea la putere, cu deplina forta, a dreptei, care va da afara functionari, va taia si va plafona venituri, va liberaliza piata energiei, va determina indirect cresterea cursurilor valutare sau va mari taxe (sau poate va dori sa federalizeze ? – e o intrebare in contextul Uzului).

    Singurul care poate rasturna logica electorala din Romania este scandalul din SUA.Asta cred.

    Daca au putut vota in 2004 ceea ce au votat, dupa ce au/am trait in ’96-2000 cea mai crancena perioada, reinstalnd la putere urmasii celor cinspemii de specialisti, in mod sigur romanul nu va rata ocazia sa se autoflageleze si pentru urmatorii cinci ani.

    Avand in vedere ca strategia gratierii, care a facut furori in 2017, va prinde sigur la multimea feisbucului, si anul acesta, intrebarea care se pune este de ce sa nu se pastreze guvernarea, de ce sa nu se aleaga intai primul iepure deja obtinut, celalt urmand a fi vanat cu calm si fara stres.

    2.Sau putem sa ne imaginam, ca se poate utiliza in campanie, frica de X a dreptacilor, pentru a strange voturi pozitive de la nemultumiti, exact impotriva a ceea sconteaza sau considera dreptacii.Si de X le-a fost frica, din motive care mie inca imi scapa.Daca tot zice propaganda ca urmeaza sa fie gratiat X de ce sa nu fie si asta o oferta pentru popor, poate va mari baza votantilor pro.Oricum feisbucilistii emotionali vor crede tema falsa ridicata de dreptacii propagandisti , iar ceilalti oricum sunt fani ai suveranismului si nu vor fi deranjati.Poate ca acceptand tema si utilizand-o pozitiv se poate obtine mai mult decat negand-o.Pana la urma s-ar gratia ceea ce parea a fi un patriot.A fost X un patriot ?
    Rezultatul negarii, pentru ca asa e real si logic, ar putea fi poate mai putin egal cu rezultatul utilizarii temei in sens pozitiv.Negarea nastrusniciei create de propaganda dreptaca nu va aduce voturi, dar va crea valul emotional prezent si-n 2009 cu vizita la Y.Dar daca se face altfel, ilogic ?

  6. Dacă tema unei ipotetice grațieri a domnului Dragnea este de natură să inducă emoții de tot felul, poate ar trebui ca cineva să facă un minim apel la logica elementară. Viorica Dancila a răspuns în mod penibil la o întrebare pe această temă printr+un decisiv, dar necredibil ,,Doamne ferește”.
    În realitate, o grațiere presupune o cerere. Ori mi se pare evident că Liviu Dragnea nu va cere niciodată să fie grațiat, MAI ALES de doamna Dancila, din simplul motiv că, astfel, și-ar admite vinovăția, pe care nu a recunoscut-o niciodată.
    Probabil cel mai bun răspuns la întrebarea despre grațiere, inaccesibil, din păcate, doamnei Dancila, ar fi putut fi:
    ,,Domnul Dragnea, dacă se consideră nevinovat, are la îndemână calea instanțelor de judecată, interne și europene (inclusiv CEDO), după ce își va fi ispășit treimea de pedeapsă prevăzută de lege”
    Dar ca să se întâmple așa, ar fi trebuit întrunite, simultan, două condiții:
    1.Doamna Dancila să dețină un nivel intelectual mai mare decât cel din realitate:
    2. Doamnă Dancila să fi dat dovadă de fair play față de fostul lider de partid care, în fond, a numit-o în funcția de premier.

Lasă un răspuns