Ieri, am tinut o prelegere la cea de-a XXVI-a ediţie a Cursurilor internaţionale „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomaţi. Tema din acest an a fost ”Diplomacy and leadership: what role for EU in the 21st Century?”. Eu le-am vorbit despre „Ordinea mondiala si dreptul international actual”.
Deschiderea oficială a cursurilor a avut loc în prezenţa autorităţilor locale, în cadrul ceremoniei Te Deum dedicată omagierii memoriei marelui diplomat şi om politic român Nicolae Titulescu. Ceremonia a fost organizată la Biserica „Sfântul Nicolae” din Șcheii Braşovului. Participa 60 de tineri diplomați provenind din 40 de ţări, alături de care s-au aflat șefi ai misiunilor diplomatice acreditate la București reprezentate la această activitate.
Programul de diplomaţie publică Cursurile internaţionale „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomaţi, iniţiat de Ministerul Afacerilor Externe, a debutat în 1991, in perioada in care eram ministru al afacerilor externe și reprezintă, în plan simbolic, perpetuarea tradiţiei de cinstire a memoriei marelui om de stat, diplomatului, personalităţii de prim rang a scenei internaţionale care a fost Nicolae Titulescu.
Cursurile contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor în sfera relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei, dar şi la aprofundarea anumitor cunoştinţe specifice privind cultura, tradiţiile şi politica externă din spaţiul românesc. Până acum, peste 650 de tineri diplomaţi, mare parte dintre aceştia străini, au beneficiat de acest program de pregătire, iar anul acesta, s-au alăturat încă 60 de diplomaţi străini şi români.
Un lucru f. bun pentru Romania! Poate mergem si noi ca tara pe un „drum bun”! Sa nu ne pierdem speranta!
Avertismentul profesorului Dimitrie Gusti
„Un partid este totdeauna parte dintr-un tot, cuvântul <> (parte) indică aceasta etimologicește; partidul presupune în același timp și existența unui partid opus, care-i dă viață și ființă, căci un partid încetează de a mai fi, când există numai el, singur. Partid înseamnă deci o parte dintr-o comunitate și opoziția acestei părți cu celelalte părți din comunitate.
Orice partid politic este în primejdie să devină o clică, atunci când majoritatea membrilor lui urmărește specularea Statului, exploatarea acestuia ca o moșie proprie, făcând din guvernare un mijloc de îmbogățire personală; orice partid politic este în pericol să fie degradat la forma de clică politică; propriu-zis, orice partid politic este mai mult sau mai puțin clică, pentru că aproape nu există partid politic care să nu numere ariviști și oameni de afaceri; în acest caz, frazeologia politică seducătoare servește drept platformă ipocrită pentru a masca ambițiile pur personale”.
D. Gusti, Partidul politic // Doctrinele partidelor politice.
19 prelegeri publice organizate de Institutul Social Român,
Tiparul „Cultura Națională”, București, 1923, p. 4, 6.
Ministrul Apărării de la Chișinău, în vizită la Moscova: „Rusia este un aliat de încredere pentru Republica Moldova”
Federația Rusă este un aliat de încredere al Republicii Moldova, i-a spus astăzi ministrul Apărării de la Chișinău, Pavel Voicu, omologului său rus, Serghei Șoigu.
Voicu a mulțumit conducerii Rusiei „pentru sprijinul acordat în deblocarea crizei politice din Moldova la începutul lunii iunie”.
https://www.ziarulnational.md/ministrul-apararii-de-la-chisinau-in-vizita-la-moscova-rusia-este-un-aliat-de-incredere-pentru-republica-moldova/
Daca vorbim despre tineri si diplomatie…
Proiectele nu pot fi separate de oamenii care le propun…
Despre OAMENI trebuie să vorbim, doamna Bruynseels, înainte de toate! Infinit mai important este ca alegătorul român să se orienteze în funcție de calitatea umană a candidaților. Pentru că, altminteri, vom continua să ne încolonăm pentru a vota VORBE, fără să căutăm mai întâi OMUL din spatele vorbei… Așa s-a întâmplat în cazul Băsescu, așa s-a întâmplat în cazul Iohannis. Mai mult, pe logica discuției despre proiecte și doar despre proiecte, ar însemna să ștergem brusc cu buretele tot, să nu mai ținem cont de nimic din trecutul unor personaje politice. Dar, cu toată dragostea:
– Eu chiar n-am de gând să-l ascult pe Iohannis vorbind despre proiecte! Voi vorbi exact despre PERSOANA Iohannis, despre modul cum s-a raportat la români, despre cum a călcat în picioare Constituția, despre cum s-a transformat în primul turist al țării, despre paltonul aruncat pe mașină, despre rânjetul lui care spune infinit mai mult despre el decât 10 ore de discuții despre… proiecte. Deci cred, dimpotrivă, că despre PERSOANA IOHANNIS TREBUIE să vorbim!
– Pe doamna Dăncilă nu o mai pot asculta vorbind despre proiecte! A urcat pe scenă, cu mine, anul trecut, la marele miting împotriva abuzurilor. Iar acum, brusc, PERSOANA Dăncilă ne spune că a fost plecată nouă ani din țară și n-a auzit nimic despre Noua Securitate… Deci cred, dimpotrivă, că despre PERSOANA DĂNCILĂ TREBUIE să vorbim!
– Pe domnul Tăriceanu îl pot asculta vorbind despre proiecte. Să nu fie însă proiectul offshore (gaze și petrol la Marea Neagră), proiectul „Isărescu reales la al 1.497-lea congres”, proiectul „să-l reevaluăm pe Ponta”, ori proiectul „să nu-l suspendăm pe Iohannis orice ar face”. Deci cred, dimpotrivă, că și despre PERSOANA TĂRICEANU TREBUIE să vorbim!
– Pe domnul Ponta nu îl voi asculta niciodată vorbind despre proiecte. Și-a bătut joc de MILIOANE de români în 2012 (telefonul lui Barroso a fost mult mai important pentru el decât votul dat, la 40 de grade, de 7,4 MILIOANE de români) și 2013 (a propus-o pe Kovesi la DNA). Deci cred, dimpotrivă, că despre PERSOANA PONTA TREBUIE să vorbim!
– Pe NE-excelența sa, ambasadorul Hans Klemm, nu îl pot asculta vorbind despre proiecte. Pentru că și-a permis să certe poporul român pentru cum votează, și-a permis să se amestece în treburile interne ale țării mele stabilind el ce legi sunt bune și ce legi nu sunt bune și, nu în ultimul rând, și-a permis acum câțiva ani, chiar pe pagina oficială a ambasadei, să aplaude acțiunea ANAF-ului din vremea lui Cioloș, acțiune prin care 5 televiziuni urmau să fie aruncate în stradă. Deci cred, dimpotrivă, că despre PERSOANA KLEMM TREBUIE să vorbim!
– Eu chiar n-am de gând să-l ascult pe Băsescu vorbind despre proiecte! 10 ani oribili cu acest personaj mi-au fost suficiente… Am fost în 2012 să-l suspend ca PERSOANĂ, cu tot cu proiectele lui! Deci cred, dimpotrivă, că despre PERSOANA BĂSESCU TREBUIE să vorbim!
– Eu chiar n-am de gând să o ascult pe Kovesi vorbind despre proiecte! Să mă intereseze proiectele ei „europene” când știu cum a acționat, ce protocoale secrete sinistre a semnat, prin ce sufragerii s-a perindat? Nu, PERSOANA Kovesi nu are despre ce proiecte să-mi vorbească vreodată! Deci cred, dimpotrivă, că despre PERSOANA KOVESI trebuie să vorbim!
– Pe domnul Barna nu îl pot asculta vorbind despre proiecte, în condițiile în care ne propune „pastila albastră” din Matrix, dar ani de zile a înghițit cu maximă satisfacție „pastila roșie” în cantități astronomice (contracte cu instituții de stat conduse de oameni din PSD). Domnul Barna încurcă ipocrit pastilele… Deci cred, dimpotrivă, că despre PERSOANA BARNA TREBUIE să vorbim!
A vorbi despre marile probleme de caracter și atitudine ale unor contracandidați nu e „atac la persoană”, ci responsabilitate față de alegători!
Sunt de acord cu propunerea dumneavoastră de a vorbi despre proiecte. Dar discuția despre proiecte e doar vorbă în vânt dacă nu deschidem ochii mari pentru a vedea și cum e de fapt omul care ne propune proiecte. A vorbi despre cine sunt de fapt oamenii care propun diverse proiecte nu e a-i „ataca” sau „a-i vorbi de rău”. E a fi cu adevărat responsabil față de cei care votează, a prezenta realitatea exact așa cum este ea astfel încât cei care aleg să-și exprime opțiunea cu adevărat în cunoștință de cauză.
Fie să ȘTIM, fie să VORBIM, fie să FIM!
Dl. Presedinte Adrian Nastase,
Fiind unul dintre miile de admiratori si cititori ai scrierilor dumneavoastra, va marturisesc ca nu mi-a fost usor sa vad, cum tineretea sufletului si diplomatia de inalta finete a dumneavoastra resping lupta cugetului curat si demnitatea morala a tanarului Plesoianu..
Sincer, ma asteptam sa va vad inconjurat de tineri implinind principiile si scpoul artei diplomatiei, chemand toti membrii PSD la un forum al libertatii si adevarului.
Tinerii talentati trebuie sustinuti si indrumati, nu introdu-si in zona conducerii pe diverse cai…
Sunt o mare admiratoare a președintelui italian, Sergio Mattarella, un domn trecut de ceva vreme de optzeci de ani, cu un aspect și un comportament care oglindesc distincția și noblețea spiritului său.
Totdeauna când îl văd și aud declarații, discursuri, acțiuni, activități ale sale, nu pot să nu fac comparație cu Ioh.
Mattarella nu e încântat de partidele care guvernează, dar știe să păstreze distanța față de toate partidele. În toate intervențiile sale, el se referă numai la colaborare, conlucrare, renunțarea la conflicte, rezolvarea problemelor cu aportul tuturor forțelor…
Când îl aud pe Ioh, numai la președinte nu mă gândesc, în rest, mă gândesc la orice altceva: la șeful PNL, la primarul Sibiului, la un funcționar mărunt care pleacă vinerea mai devreme de la serviciu ca să-și facă din week end-uri minivacanțe, un funcționar mic cu simpatii și antipatii în rândurile românilor, la un ins preocupat de suprafața camerelor în care locuiește…
Nu pot în ruptul capului să-mi spun: uite-l pe președintele țării!
Felicitari pentru fiul dumneavoastra , Mihnea ! Are tot ce-i trebuie pentru a deveni viitorul lider al PSD si al Romaniei si era timpul sa intre in lupta . Doamne ajuta !
https://www.dcnews.ro/mihnea-daniel-nastase-numit-consilier-onorific-al-vicepremierului-mihai-fifor_675977.html
johnnybgoode19 spune:
IULIE 25, 2019 LA 1:21 PM
Dan MV Chitic
Sindromul România
––––-
Dacă un asemenea articol, un adevărat strigăt de disperare, însoţit de o vagă speranţă nu primeşte nici
măcar un like, şi asta nu la Digi sau Realitatea , ci pe blogul lui Adrian Năstase, citit de nişte oameni pe care-i credeam….
În fine m-am înşelat şi voi proceda ‘n consecinţă !
Cu toate că eu voi fi cel care va avea de sufferit cel mai mult . Din nou…..
Trăiţi-vă singuri frustrările şi lăsaţi-vă speranţele să aştepte ! Ca de obicei .
Groaznic ce s-a intimplat la Caracal din multe puncte de vedere. Arata un sistem putred, care are resurse cind e vorba de localizat personalitati, dar e incapabil sa apere cetatenii obisnuiti. Din puntul meu de vedere pedeapsa cu moartea trebuie readusa pentru criminali in serie si omoruri de acest fel.
Pedeapsa cu moarte nu este o solutie si nici nu are suport in credinta ortodoxa a majoritatii romanilor.
Avem destule legii care prevad solutii si pedepse pentru corectarea greselilor sau izolarea de societate a psihipatilor si criminalilor in serie, doar ca nu sunt aplicate. Sub diferite interpretari si incadrari avem tot soiul de solutii si verdicte care mai de care mai ciudate si neunitare.
Uitati-va in societate si vedeti cata nedreptate este, cum cei ce fura cu milioanele de euro abia daca primesc o condamnare cu suspendare, iar amaratii care fura pentru a se hrani sau incalzi primesc pedepse mari cu executare.
Va dati seama ce s-ar intampla daca ar fi introdusa solutia dumneavoastra????
Orice om incomod va fi incadrat dupa bunul plac al procurorilor si condamnat nebuneste de judecatori la pedeasa cu moartea, fiindca va putea.
Doamne fereste! Va rog sa va stergeti acest gand. Vreti sa injumatatiti populatia Romaniei?
Propuneti mai bine aplicarea, revizuirea si regandirea legilor si a pedepselor, mergand pana la obligativitatea muncii pentru unele categorii de condamnati.
Haideti sa venim cu propuneri corectabile si ajustabile in timp.
Cu drag.
Eu sunt convins că pedeapsa cu moartea ar fi bine să fie reintrodusă și am și argumente, dar dacă majoritatea vrea altfel, am o propunere.
Pentru fapte grave, adică inclusiv trădare de țară, precum și începând cu a treia recidivă, indiferent de tipul de delict, condamnatul are la dispoziție 2 luni pentru a căuta de lucru. După 2 luni, în care fiecare condamnat primește un loc într-o celulă și hrană conform normelor în vigoare, fiecare condamnat trebuie să suporte, NUMAI din banii câștigați, în detenție, cheltuielile privind cazarea și masa.
Cine nu-și plătește locul de cazare și masa, va primi, din bani publici, cazare într-un țarc de sârmă iar masa va consta doar din pâine și apă.
Iata ca politicile de executie publica, pentru a servi ca model/exemplu, din vremurile lui Basescu sunt reincalzite si livrate societatii de guvernul gospodinei doamne Dancila.
Intr – un avant patriotic pasoptistul (48 ore) Ministrul de Interne il demite pe Seful Politiei Romane fara niviun motiv sau temei legal, ci doar pentru a oferi un model, un exemplu, de indepartare intr-un fel sau altul al celor care gresesc. Plin de emotie a recunoscut ca si el poate fi dat afara.
Am ajuns sa retraim simulacrul condamnarii dlui Adrian Nastase, dar cu actorii rai pozitionati in PSD.
Asa ca, de frica gospodinei Dancila, foarte rapid ministrul si-a stabilit cortul/centrul de comanda la Caracal si a prezentat public asigurari ca nu va pleca pana la finalizarea anchetei.
Domnilor, realizati gravitatea situatiei si pe cine girati?
Deci in Romania, incepand de astazi, populatia este expusa oricarui pericol prin desconsiderare. Se pot organiza de voie mitinguri, parade, rapiri sau alte nenorociri, dar acestea nu vor mai conta fiindca ministrul nu-si cunoaste atributiile si a ignorat problemele celorlalte localitati din Romania, importanta redusa doar la un mic orasel Caracal.
Nu se poate asa ceva.
Chiar sustineti perpetuarea acestei degringolade a incompetentei?
Sistemul a scăpat încă o dată pianul pe scări. „Vine! Vine!” Sunt ultimele cuvinte ale Alexandrei, după cum a relatat șeful demis al Poliției. Apoi tăcere. Bum.
Încrederea noastră, câtă mai era, față de lumea în care trăiam s-a făcut praf și pulbere, până la cenușă. În groapă, vizavi de o altă groapă de același fel, de alta, și de alta, de toate gropile cu ei, fraierii,…, într-un loc din care nici măcar orizontul nu se mai vede de atâtea pietre funerare. Din groapa comună, plină ochi, săpată de sistem cu stoicism, de-a lungul a treizeci de ani, cu lopețile noastre, a mea, a ta, a celor care am permis, care am ridicat din umeri, cel mult grăbiți spre nicăieri, de aici, de jos, de aici trebuie spusă povestea Alexandrei. Nu de pe Facebook, nu din studiouri, nu din gușile hrănite pe bani publici ca să ne guverneze, ci de aici, de jos, de pe pământul rece. Noi, cei de la firul ierbii.
Va trebui să înțelegem, o dată pentru totdeauna, să ne fie clar, să nu mai existe dubii, că sistemul atât poate. Că sistemul sunt niște capete de cretă. Sistemul e penetrat de incompetență, de la academia de polițiști făcuți pe furt de diplome, până la tablagiii care-și pleacă chipiul în fața șefului de la județeana de partid. Sistemul e Robi din Las Fierbinți luat la palme de dom primar. Sistemul sunt proștii. Proștii, incompetenții, pilele, ticăloșii, dezumanizații, care populează statul român. Acest sistem trebuie să dispară. Aceste specii care vin din comunism trebuie să dispară sau vom dispărea noi, unul câte unul.
Poate că Robi, polițistul din Las Fierbinți ar fi salvat-o până la urmă pe Alexandra, dacă șpaga ajungea la timp la primarul Vasile și milițianul scăpa de palme. Noi am fi aplaudat și am fi căzut pe spate de râs, că e doar o glumă bună, o exagerare. Foșnet de chipsuri, gura plină. Nu e. Nu e nici de data asta o glumă.
E rece, nu se aude bătaia. Degeaba o mai îmbrățișăm, nici măcar nu mai tremură de frică, nu-i mai pasă dacă va fi salvată. Să ne descălțăm, așa cum o facem noi românii, la vizite, mimând grija, să ne descălțăm ca să simțim recele, să simțim pământul unei Românii înrobită pilelor de partid, dezumanizaților care au înlocuit oamenii, după politizarea până la os a instituțiilor. Până la schelet, până la încă o moarte. Vor mai veni, o moarte și încă o moarte, noi vom comenta și ne vom indigna, sistemul se va perpetua cu alți și alți proști.
Câte diplome se fură în România ca să ajungi la o asemenea incompetență infernală? Nu îi mai demiteți, nu ne mai răcoriți cu din astea, cu umbra la care vor crește alți pui, mai catastrofe. Mai bine chemați-i pe cei de la Cartea Recordurilor la înmormântarea Alexandrei. Vor veni. Să vă consemneze, incapabililor, să vă suie pe podium, de unde să faceți ce știți mai bine, să tăiați panglicile de pe coroana funerară, în care ați transformat România.
PS. Florin Iordache anunță că face comisie de anchetă în Parlament după crima de la Caracal.
https://republica.ro/sistemul-sunt-prostii
Ceva nu se leaga! Pe de o parte este postarea Dvs – rezonabila -, pe de alta e calitatea Dvs de urmaritor al serialului „Las Fierbinti”!
Mai au si ei scapari spunand lucruri corecte. Sincer, urmaresc din cand in cand serialul. Multumesc!
SĂ DĂM DOMNILOR CRIMINALI ÎN SERIE ȘANSA DE A FI AMNISTIAȚI, CĂ DOAR NU SUNT NIȘTE NENOROCIȚI DE CORUPȚI !
Nu este România o țară ciudată? Se inflamează ușor… iar cetățenii adoptă atât de repede o cauză comună când este vorba despre un om politic. De-atâtea ori a ieșit o parte consistentă a României spumegând de ură în stradă și vânturând sicrie și momâi de Iordachi și Tăriceni înțolite în zeghe! Apoi a votat cu sete doar pentru a-l băga la pușcărie pe Dragnea- tartorul, dictatorul, bestia, tiranul, căci, evident, toate problemele poporului român se vor rezolva dacă ajunge nemernicul la răcoare, cu trei metri cubi de aer, întinși frumos, disciplinat, deasupra capului, așa cum e legal în Europa civilizată.
Pentru publicul din România omul politic, în general, e PERSONAJUL NEGATIV ; el este rău, hoț, corupt, lacom, imbecil, leneș, insensibil la suferințele poporului… există însă, în această poveste simplă și PERSONAJUL POZITIV … acesta este, după caz, președintele (care, nu-i așa? nu mai e om politic ci devine „decât” un turist fericit din clipa în care s-a ales)… sau procurorul… omul din servicii… # REZISTENTUL activist… ONG-istul de omenie finanțat obscur … De aceea, lucrurile fiind clare, problema unei consistente părți a societății este să scape de politicianul cel ticălos și să-l pupe cu sfielnică afecțiune între fese pe PERSONAJUL POZITIV, indiferent care din lista de mai sus ar fi acela…
Și viața merge înainte. Până într-o zi …
Căci într-o zi când deși „tiranul” e deja la pușcărie și, ca urmare a acestui fapt, lucrurile ne așteptăm să meargă excelent, România iubitoare de procurori vede, la televizor, cum o distinsă reprezentantă a Parchetelor numită Pițurcă târâie pe asfalt o fetiță pe care o livrează ca pe-o marfă unor părinți adoptivi de peste mări și țări. Doamna procuror ridică un salariu baban, va avea o pensie grozavă și-o bătrânețe tihnită din punct de vedere financiar, nu răspunde nicicum pentru faptele sale iar bugetele instituției în care cu onoare își desfășoară activitatea cresc în fiecare an, ca aluatul pus la dospit. Dânsa are, în plus, un STATUT SOCIAL incontestabil. În numele acestui statut, pe care populația României și nimeni altcineva i l-a atribuit cu entuziasm, ea poate să șteargă pe jos cu trupul unei fetițe, în mod legitim.
Și viața iar merge înainte…
Numai că nu trece mult până ce România # revoluționară ca reacție la OUG 13 este pusă din nou în situația de a asista stupefiată la gestionarea unei situații dramatice cum rar i-a fost dat să vadă: e vorba de un caz de presupusă dublă crimă (deocamdată presupusă, pentru că ancheta se află în desfășurare), suspiciunea fiind de ucidere a unor adolescente în Caracal. Acolo, una dintre fete ar fi avut o șansă. Ea a făcut ce trebuia: a sunat la 112, nu o dată, ci de trei ori!!! Numai că un hățis uluitor de gafe și bâlbe ale autorităților au condus-o către un oribil deznodământ. Printre alte greșeli și stupizenii oficiale, ultima a fost aceea că polițiștii nu au intervenit pentru salvarea fetei până la ora fixată de procuror. Deoarece procurorul -PERSONAJUL POZITIV- nu a fost de acord, nici la insistențele acestora, să le permită intervenția înainte de ora 6.00… că așa a hotărât el. Acel procuror poate face asta deoarece deține UN STATUT SOCIAL conferit de dragostea și corcolirea nemărginită a poporului, deci are și el un salariu baban, se bucură de impunitate totală și întrezărește, ca și doamna Pițurcă, perspectiva unei bătrâneți îndestulate .
În România numai așa-zisele cazuri de „corupțe” contează… ne-o zice președintele nostru înalt de doi metri de fiecare dată când deschide gura. Iar cazurile de „corupțe”, lucrate pe repede înainte, au stimulat apariția unei pături de angajați ai Parchetelor cu trăsături distincte: superficiali, leneși, indolenți, infatuați, sprijinindu-și cariera nu pe inteligența și strădania lor de zi cu zi, ci pe NUMELE ÎNSCRIS PE DOSARUL INSTRUMENTAT. Numele, în măsura în care aparține unui politician mai de soi, le deschide portița către onoruri și promovare… căci COPERTA iar nu DOSARUL face gloria procurărimii- nu toată, ci doar aceea ținută-n brațe de Kovesi, medaliată de werneri și cocoșată de premii pe la GDS și Societatea Timișoara.
O să-mi spuneți că și polițiștii sunt la fel de vinovați pentru crimele din Caracal și nu o să vă contrazic. Doar că Poliția nu are un statut de „iubire specială” în ochii publicului. Pachetele însă, au. Serviciile -o, da! și ele.
De aceea, dacă reacția demisului-șef al Poliției române, Ioan Buga, a fost cam cu coada-ntre picioare, reacția doamnei Anca Anuța, prim-procuror pe lângă Parchetul Tribunalului Olt, a prezentat o țâfnă specifică unor galinacee mult mai de soi.
Și-acum mizeria adusă pe valurile acestei tragedii:
Ioana Ene Dogioiu, pe pagina de FACEBOOK, 27 iulie 2019: „…Atenție mare, mare la manipulări! Am vorbit cu criminaliști despre ratarea localizării de care STS în sinistrul caz de la Caracal. Problema e din nou de sistem și lege.(…) As vrea să fie foarte clar, nu apăr și nu acuz pe nimeni, dar mi se pare că acest caz e folosit în asaltul general împotriva STS pe motiv de alegeri. A3 a început deja.”( aha! a vorbit ea cu niște criminaliști și ăia i-au spus că STS-ul care a dat-o bară până acum de câte ori a avut ocazia e victima inocentă a luʹ ANTENA 3.)
Laurențiu Ciocăzanu, ZIARIȘTII.ro, 27 iulie 2019 : „…Ce trăim azi este în mare şi efectul legăturii politicului cu lumea infracţională de orice fel. Violatorii şi criminalii au simţit că a venit vremea lor atunci când Tudorel Toader le-a dat liber din puşcării şi a mazilit-o, la cererea lui Dragnea şi Tăriceanu, pe fosta şefă a DNA (…)«Acum e de noi! Ăştia-s de-ai noştri», îşi vor fi zis în barbă însetaţii de sânge nevinovat. «Dacă trag sforile pentru amnistie şi graţiere, n-avem a ne mai teme!», au simţit ei combustibil în instalaţia lor criminală. Şi au început să atace la drumul mare.”( remarcați, vă rog, ce frumos mută Laurențiu cadavrul de pe Edgar Quinet pe Academiei… căci ne amintim cu toții că populația indignată a votat la referendum, la sfatul prezidentului, numai pentru interzicerea grațierii și amnistiei CORUPȚILOR, nu și pentru cea a CRIMINALILOR ÎN SERIE!!!, căci ăia nu prezentau interes pentru Klaus)
Claudiu Sandu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov , interviu pentru G4 MEDIA.ro, 26 iulie 2019: „…Eu cred că dacă se întâmpla o asemenea faptă acum 4-5 ani, polițiștii ar fi intrat fără să stea pe gânduri la trei dimineața, să încerce să salveze copila. Acum nu mai intră nimeni, nicăieri, dacă nu scrie în CP și CPP, pentru că nu mai are nimeni curaj. Acesta este adevărul. Nu mai are nimeni curaj. Pentru că orice măsură mai fermă pe care o iei generează o nebunie. Eu cred că dacă nu ar fi existat acele schimbări legislative care au slăbit intervenția procurorilor și au crescut libertățile infractorilor poate că în cazul Caracal s-ar fi acționat altfel, nu știu. Nu am o certitudine, este opinia mea…”(deci, vi s-a părut că a spus: „Desființați dracului Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție”? Nu greșiți, prieteni…și eu am auzit la fel.)
Căci dintr-o crimă multiplă fiecare canalie poate stoarce orice concluzie…
M-am gândit de ce anume îmi amintește tragedia de la Caracal? Și mi-am adus aminte: de Ionela , fetița ucisă de Iancu Măran în septembrie 2002 , într-un sat din Caraș Severin… ucigașul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor (nu “omor calificat” şi nici “omor deosebit de grav”). În nepăsarea totală pentru rezolvarea abominabilei crime, rechizitoriul era un fel de „ Speedy Gonzales”: avea doar două pagini şi jumătate, iar descrierii faptei îi fuseseră rezervate 47 de rânduri. Ucigașul a scăpat printr-o incredibilă suită de interpretări și erori judiciare ; ieșit din închisoare, Măran a mai omorât o fetiță de 14 ani și era cât pe ce s-o omoare și pe sora ei.
În schimb, în Dosarul Zambaccian, unde, evident, nu exista nici o crimă, cele peste o sută de volume ale dosarului erau plimbate în sala de judecată, ostentativ, cu căruciorul.
Două pagini despre viața furată cu sălbăticie a unui copil și sute de volume pentru niște fapte de corupție nebuloase, niciodată dovedite…
Acesta este un model impus, prostește, de o Românie stând cocârjată în colțul întunecat al Europei și povestind oricui este dispus să o asculte cât de coruptă… oh! cât de fatal, cât de îngrozitor de coruptă este dânsa!
Ieri, Basescu a iesit public sa atace Politia si sa ia apararea STS. Ciudat. Nu cumva se teme sa nu piarda „cheile” de la „moara cu voturi” ?
Tot ieri, Basescu, bunul vecin si suporter admirator al dnei Dancila, vine si flutura rezultatele unui sondaj comandat de PMP afirmand ca Dancila este/a devenit o amenintare, intrecandu-l in intentia de vot pe Barna 15% – 14%.
Astazi, Ciolos vine cu acuzatii grave la guvernanti si vrea mai mult decat demisii si demiteri…
Tot astazi, este anuntata si o manifestatie in Piata Victoriei.
Cine credeti ca va fi beneficiarul acestor miscari, Iohannis sau Dancila? Cu siguranta Nu.
impresionant si minunat pentru ideea pretuirii marilor personalitati ale poporului roman.Va doresc perseverenta maxima pe aceasta cale de putini urmata in societatea romanesca actuala ..din pacateCu respect