Klaus Iohannis a renuntat la demnitatea de presedinte al României. El este, in prezent, doar sef de campanie al PNL pentru europarlamentare si candidat la prezidentiale al aceluiasi partid. Nu mai respectă nici măcar aparentele. Merge la reuniuni ale liberalilor, organizează intâlniri restrânse cu liderii de campanie ai PNL.
In aceste conditii, de ce ar trebui partidele din alianta de guvernare să participe la parodia consultărilor de la Cotroceni?
Avem altă soluție Intradițiile la care ați fost supus se vor termina cumva ca o luați de la capăt cu lupta împotriva adevăratelor lichele
Vedeți că CCR a declarat constituțională solicitarea întroducerii în Constituție a prevederii ca Președintele și parlementarii să nu aibă sentințe penale definitive – înrebare de referendum. Adică, dacă se ia în seama data efectivă a eliberării domnului Adrian Năstase, pentru interdicția de a alege și a fi ales, rămâne problema rejudecării până în toamnă, astfel ca dânsul să scape de condamnarea – făcătură și de atunci poate participa la alegeri, inclusiv la Președințialele din acest an!
N-a facut acest lucru! Pentru nestiutori tine, dar nu pentru ceilalti!
https://www.theguardian.com/world/2018/aug/17/un-brazils-jailed-leader-lula-cant-be-disqualified-from-election
Problema clarificata de ONU!
Daca romanii continua sa-si bata joc de tara si neamul lor, alegind astfel de neoameni, risca disparitia statului si neamului romanesc! Cum inconstienta este dincolo de orice inchipuire, in ceea ce ne priveste, ar trebui sa alegem numai romani si sa incetam cu experimente pe propia piele. Sa alegi un sas inseamna sa batjocoresti memoria nenumaratilor romani schingiuiti, batjocoriti si omoriti de neamul nemtesc, de care ne-a avertizat C. Brincoveanu, Domnitor al Tarii Romanesti.
@ popescu
Respectul meu !
Decizia CCR este corecta. Cu exceptia unora din prevederile Constitutiei, care nu pot fi supuse revizuirii, toate celelalte sunt revizuibile prin lege si referendum. Deci, sa fim atenti in comentarii
Am convingerea și am suficiente argumente că România trebuie să fie o Republică Parlamentară.
După o tradiție de mai bine de o jumătate de secol în care poporul român își așteaptă un tătuc luminat cred că a venit vremea să se renunțe la atribuțiile președintelui si să i se dea Parlamentului atribuții sporite.
Această struţo-cămila de desing instituțional mai mult încurcă buna desfășurare a veţii politice . Și ce este mai grav, erodează încrederea în politică.
Avem nevoie de o putere sporită a cetateilor , care prin reprezentanții aleși să guverneze eficient.
Am văzut ce mize sunt pentru alegerea președintelui, cum este pus, cât de ușor poate să devină captiv si ce puteri are.
Și eu gândesc la fel. Această putere bicefală e o frână. Totdeauna, probabil, de-acum încolo, președintele va fi de o culoare, iar majoritatea – de alta.
Evolutiile politice actuale ale personajului sunt cumva o consecinta fireasca a lucrurilor pe care le tot face de la alegerile din 2016.
De ce nu face consultari cu toate partidele cand merge la Bruxelles, spre exemplu, cand participa la reuniuni de importanta deosebita, cum ar fi zilele astea cele in legatura cu Brexit ?
Premierul britanic s-a intalnit in primul rand cu Merkel si Macron in legatura cu Brexit, dar prin Bucuresti n-a trecut.
Eu ca pieton habar nu am ce face omul asta la Bruxelles.
Nu-mi comunica nimic nici inainte si nici dupa.
Momentul „geaca rosie” a fost inceputul, si , personal, ma astept la orice in continuare.
Intre timp in Israel alegerile nu au adus surpriza , iar cazurile 1000 si 2000, create pentru acel om , nu au sucit alegatorii.
Cetatzean,
Alegatorii israelieni sunt niște proști. Ei votează „penali” precum Netaniahu.
Si o mica adaugire, la ce-am spus mai sus, in legatura cu Brexit si KWI.
N-ar trebui oferita nicio concesie/vot favorabil UK, pana cand premierul britanic dupa o intalnire cu Doamna Dancila, nu ar garanta drepturile romanilor din UK pentru cel putin inca 5 ani dupa Brexit, in baza unui act bilateral oficial.
De aici rezulta si necesitatea unor cosultari reale cu partidele pe teme reale si nu campanii electorale cu teme populiste.
Marea Britanie e in deriva si trebuie sa profitam la maxim.
Klaus este de la bun inceput marioneta grupului infracțional organizat(initial basist) sub umbrela SRI; au savurat victoria furtului alegerilor prezidențiale precum securiștii, intr-o sufragerie. Asta a ajuns sufragiul universal, ce a mai fost.
Întrebarea este de ce nu a fost suspendat klaus de la prima abatere constituțională, să nu mai vorbesc de agentii mafioti din dna. Pacat de Romania, iar dragnea isi va merita soarta, dacă va continua să bată pasul pe loc. Trebuiau schimbati din funcție basistii iohanisti, de mult.
Domnule Adrian Nastase. Am si eu o intrebare: Romania mai are guvern sau guvernare? De cand (nu)? Similar, as intreba de Parlament sau legiferare pentru Romania. In contextul acesta, numai pe Presedinte nu l-as critica. Multumesc.
PAI D-LE NASTASE AM AVUT VREODATA DIN 2014 SI [PINA IN PREZENT PRESEDINTE? NU AM AVUT SI AVEM UN MANECHIN CARE RADE SI FIURA CASE, VAI DE POPORUL ROMAN CU ASA SPECIMEN, FF BINE CA NU MERG PSD-ISTI LA CONSULTARI PT CA NU SUNT CONSULTARI CI MASCARADA,
Ar fi culmea ca presedintele sa mearga alaturi de PSD-ALDE. Partidele din alianta de guvernare ar trebui să participe la consultările de la Cotroceni pentru respectul fata de functia de presedinte si nu pentru persoana Iohanis. Maine se poate intoarce roata si trebuie sa acordam mereu importanta functiei de presedinte. Alfel, nimeni nu mai respecta pe nimeni. Politica nu ar trebui sa se faca pe simpatii, ci pe principii, dar asta e doar in teorie. Cum o fi cum n-o fi, republica semi prezidentiala e de preferat unei republici parlamentare. Intr-o republica parlamentara, nimeni nu raspunde pentru abuzuri, totul se ia la gramada. Intr-o republica semi prezidentiala, macar ai un responsabil pe care sa dai vina. Alegerea nominala, pe persoana fizica, are mai multa atractie pentru alegatori. Se spune in popor ca „omul sfinteste locul” si nu gramada (parlamentarilor). Un om poate face mai putin rau decat o gramada de oameni pusi pe rele. Multe rele laolalta, la putere, pot distruge o tara. Un om rau la putere, nu poate s-o faca decat daca si gramada e rea. In concluzie, este de preferat ca o persoana sa conduca si nu o gramada, asa cum o caruta, un camion, nu poate fi condus de 2 sau mai multi, ci doar de unul, altfel o da cu oistea-n gard.
@adanic, nu cred că în perioada de formare nu ți-a spus nimeni, în legătură cu respectul, că sunt două norme obligatorii: 1) Respectă, dacă vrei să fi respectat și 2) Respectă-te singur, înainte de a cere să fi respectat.
Pe de altă parte, iar nu cred că nu ști cam care-i forma de guvernare predominantă în Europa și în general în lume. Altfel, nu faci decât să jignești închipuindu-ți că poți manipula pe cei ce sunt activi pe acest blog!
serbanfl,
Eu nu-l citesc p-ăsta. De ce-l cititiți? Lăsați-l să latre la lună!
Dacă vorbim despre principii, funcția prezidențială trebuie respectată în primul rând de cel investit cu această funcție, respectul celorlalți survenind în mod natural și implicit.
… Tot o…,, grămadă” este și poporul român, în spiritul ,,logicii” dumitale.
Binee! Ocupați-vă voi de „clasa politică” și mă ocup eu de ielectorat, de „clasa electoare”:
Deși medicii și asitentele din sitemul medical de stat au acum salarii acceptabile ( un medic REZIDENT de spital ia în mână 8000 de lei), pacienții continuă să dea mită, iar personalul medical continuă să ia.
La magazinele mici, trebuie ca tu, client, să ceri insistent bon, chitanță, altfel nu ți se dă.
Inspectorii sanitari din București și județe nu mai prididesc cu amendarea și închiderea restaurantelor care țin alimentele și gătesc în condiții mizerabile.
Tot „clasa politică” e de vină?
Sunt curioasă care va fi urmarea acestei implicări a răzătoarei (sau rozătoarei) Woerner în campania PNL. Eu prevăd că răzătoarea va pierde ceva votulețe la prezidențiale din cauză de implicare…
M-am amuzat teribil cu declaratiile ilustrului eurodeputat (roman?) Zigfried. Cu referire la candidatura preferatei la postul de „Sef al Procurorilor Intergalactici”, le zice cu fortza-n mandibula:
„…Cu cât oamenii certaţi cu legea se opun mai mult, cu atât lumea democrată e mai puternic convinsă că este candidatul potrivit”, a declarat Siegfried Mureşan”
Sa inteleg ca dl. Toader e „certat cu legea”? Sa fie si judecatorii de la CCR „certati cu legea”? Nu stiu, dar Zigfried e sigur certat de soarta.
Un clovn tipic al PPE…
https://www.mediafax.ro/politic/ultima-ora-negocierile-privind-pozitia-de-procuror-sef-european-au-fost-anulate-motivele-explicate-de-eurodeputatul-siegfried-muresan-18060780
De-ar renunța definitiv…
Imbecilul asta trebuia suspendat de 3-4 ori pana acum si trebuia curatita societatea romaneasca de toti securistii si tortionarii gen Keovesi si Gusti Lazar . Dar cine s-o faca ? Niste cacaciosi ca cei din conducerea PSD de astazi ? Poate e timpul unor politicieni ceva mai hotarati la conducerea Psd . Ma gandesc la Plesoianu , Serban Nicolae , Iordache , etc.
P.S . In mod normal , Iohannis ar trebui judecat pentru tradare de tara , atat el cat si clica care-i face jocurile . El nu mai reprezinta demult interesele acestei tari ! Este EVIDENT ca el este un fel de uan Guaido si ca Romania este aproape in postura Venezuelei , ea incapand pe mana unor tradatori sustinuti fatis de functionari germani , olandezi si din Bruxelles .
Noi evolutii in Siria …
https://monitorulapararii.ro/iranul-va-avea-port-la-marea-mediterana-1-13081
La Multi Ani Draga Olteanu Matei!
„Omul propune, Dumnezeu dispune!”, conform Draga. Multumesc!
Glonțul patriei a rămas fără pulbere
MARȚI, 9 APRILIE 2019
De la Baltica la Sevastopol, stepa rusească ridică trîmbe de praf: blindatele lui Putin transportă lîngă frontiere războiul de descurajare. S-au stins necesitățile de PR ale Campionatului Mondial de Fotbal, iar Kremlinul revine la producția regulată de frisoane. Noile silozuri de rachete balistice din Crimeea și Kaliningrad îi iau acum la țintă pe veteranii Tratatului de la Varșovia. Flota Mării Negre și-a dublat numărul de nave și a primit muniție care poate exploda în cîteva minute la Arad. Federația Rusă își infiltrează temutele S-400 în armata turcă. Țarul și sultanul fisurează latura de est a jurămintelor nord-atlantice. Iar Trump flutură la fiecare ocazie, ca pe o factură neachitată, relativismul articolului 5 din tratatul NATO, cel care ne asigură că, la o adică, tînărul din Minnesota, cu trei copii și rate la bancă, sau tînărul din Lyon, proprietarul unei mici patiserii, sau tînărul din Manchester, pasionat de fotbal, îndrăgostit de profesoara de engleză și dornic să urmeze cursuri de bucătar vor veni cu toții să moară pentru eliberarea Brăilei.
România trăiește azi într-o iresponsabilitate militară care ține de patologie. E țara care și-a anihilat cel mai vijelios capacitatea proprie de apărare. Admiterea în NATO – fără discuție, cea mai importantă înfăptuire politică de la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial încoace și rampa de lansare pentru admiterea în UE – a fost văzută de liderii noștri prin lentila propriei suficiențe. În 15 ani, armata română a fost pusă pe butuci, laolaltă cu doctrina militară națională. Tratatul nord-atlantic a fost învestit cu autoritatea Sfintei Scripturi și citit popește, doar în litera lui. Președinții, guvernele și parlamentele României au intrat într-o cîrdășie a prostiei cu generalii de hîrtie și au lichidat, la foc automat, efectivele, industria și strategia națională.
NATO nu va trimite trupe să lupte în locul nostru. NATO nu va irosi vieți ca să elibereze state ocupate. NATO va interveni în apărarea statelor care înțeleg să se apere și singure. O spun experții militari occidentali, o spun militarii români de carieră, o spun situația de pe teren și bilanțul neputincios al armatei române.
Doctrina militară defensivă a Republicii Socialiste România era cunoscută de fiecare soldat, pînă în faza războiului de gherilă. Bună, proastă, era un plan național de apărare împotriva URSS și a aliaților ei, un plan care se bizuia pe capacitatea internă de a opune rezistență și, prin asta, putea să pună pe gînduri o invazie. Azi nu există o coordonare între MApN și celelalte structuri de securitate (MAI, Servicii). Există niște șezători politice, poreclite CSAȚ, unde președinții își reglează conturile cu miniștrii și cu contractele de înzestrare. Contraamiralul (r) Romulus Hâldan, o voce respectată în analiza militară, avertizează de ani buni că România nu are “structuri militare destinate în exclusivitate apărării naționale”, ci doar unități “destinate misiunilor în teatre de operațiuni externe, sub comandă străină”. Tot el avertizează că “bugetul alocat armatei este destinat pentru îndeplinirea obiectivelor alianței, nu și pentru îndeplinirea obiectivelor naționale” și că “cheltuim bani pentru interoperabilitate, dar nu și pentru operabilitate”. Aceleași lucruri le spune, încă din 2013, George Friedman, creatorul platformei de analiză strategică Stratfor.
Serviciul militar obligatoriu a fost desființat, iar incorporabilii trăiesc azi mai degrabă în străinătate. Între cele patru-cinci milioane de români plecați se află o bună parte din cei 300.000 de tineri recrutabili și din cei 800.000 de rezerviști. Întrebare: în cazul unei situații de război, pe cîți poate conta Marele Stat Major? Se va întoarce vreunul să lupte pentru apărarea patriei? Își va lăsa vreunul baltă mica situație din Spania, Italia, Germania ca să ia arma în mînă și să sară în ajutorul județelor Vaslui, Harghita sau Teleorman?
Nu există planuri de mobilizare. Nu există industrie adaptabilă producției de război. Nu există control național asupra resurselor. A dispărut puterea jurămîntului militar. Sînt achiziționate echipamente de mîna a doua, care zboară doar dacă nu e ceață și frig. Armamentul se cumpără pe criteriul bunăvoinței politice: licuriciul e ales după cît sprijin electoral acordă. Dotările sînt întîrziate și haotice, se aruncă bani pe prototipuri, furnizorii experimentează noi turele și noi țevi pe bugetele noastre. Sînt regiuni istorice întregi unde nu există trupe și unități active. Nu există programe de pregătire a populației pentru situații de luptă, așa cum există în Polonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, adică în țările expuse prin geografie.
Mizeria politică și impostura generalilor de hîrtie au adus lucrurile aici. S-au mulțumit să ne facă anexa unei idei colective, foarte nobile și generoase, e drept, dar care n-a activat încă niciodată articolul 5. NATO ne-a făcut recomandările standard, ne-a sugerat să optimizăm costurile, dar nu și-a imaginat că putem fi atît de proști.
În ultimii cincisprezece ani, cît a durat prăbușirea capacității naționale de apărare, armata a fost condusă, așa cum spune Constituția, de Traian Băsescu și de Klaus Iohannis. Ei au ales generalii, ei i-au înălțat în grad, ei au prezidat CSAȚ, ei au girat metamorfoza militară și politica de diminuare, ei și-au cumpărat sprijin politic internațional pe bugetele de înzestrare. Ei au risipit glonțul patriei în interes personal. La prima bubuitură de tun, îi veți vedea dînd fuga în străinătate, să se trateze de război.
România este deja implicată în două războaie, unul româno-român și al doilea declanșat de ,,prietenii” strategici împotriva intereselor naționale ale României. Nu cred că sunt probabile și alte conflicte, inițiate de terțe state presupus ostile, altundeva decât în maculaturile propagandustice ale analiștilor NATO.
În acest context, singura mea temere este legată de un eventual cutremur major. Cu o administrație de carton, tot armata română va fi în avangarda recuperării după cataclism. Pentru asta nu are nevoie nici de avioane de vânătoare și nici de rachete.
În schimb, camioanele, utilajele de intervenție și corturile militare sunt binevenite.
Dumnezeu sa-l ierte!
George Ban,
De ce să-l ierte? Să nu-l ierte!
Dupa atatea zile cred ca se poate spune ca Iulius Filip a salvat Romania de la reintoarcerea la practicile de dinainte de 1989.
Desi greu, cu o latenta cam mare, totusi, o parte din ziaristi au realizat gravitatea situatiei, care expune IMAGINEA Romaniei in mod direct.
Personal ma doare sufletul cand vad inconstienta unora pentru ca ce se intampla acum omoara speranta si viitorul multora, si ne da cu 20 de ani inapoi.
Numai unii cred ca diplomatii din extern nu inteleg situatia in care ne aflam, la 30 de ani dupa Revolutie, asta o fi si motivatia tratamentului ambasadelor, lipsa oamenilor noi, cum vedem in guvernul maghiar spre exemplu (acolo ministrul de externe este un om tanar, istet, activ).
Continuitatea sistemului actual ne va impinge la izolare si venezuelizare din 2020, daca nu vom avea un Presedinte nou, tanar si partide democrate care vizeaza aplicarea drepturilor omului si nu ingradirea lor.
Negarea Revolutiei insasi nu face decat sa transforme Romania intr-un stat totalitar continuator (a se vedea declaratia cu scuze in numele unei institutii ce apartinea de RSR) iar acest lucru nu poate fi contracarat decat cu noi candidati la prezidentiale, care sunt dincolo de orice urma de indoiala, si necomunisti si nesecuristi.
Alegerile din Decembrie 2019 vor fi despre iesirea din tranzitie si evolutia catre un stat democratic REAL asa cum si-au dorit oamenii la Revolutia din 1989, si acum exista si resursa umana noua.
Toti anticomunistii de ocazie s-au autoexclus practic din viitoarea viata politica , prin lipsa de reactie si vor plati electoral.
Reactiile nornale umane au venit in politica doar din PSD(paradoxal), ALDE si PNT.
Referendumurile si europarlamentarele indiferent de scor nu vor bate Bastilia ca semnificatie.
Semnificatia electorala a europarlamentarelor si referendumurilor este ZERO pentru prezidentiale, dupa aceste noi evolutii, temele cu infrastructura si anti-penali au devenit desuete pentru ca nimic din toate astea nu se pot face corect si bine, intr-un stat creat pe o structura cu picioare de lut.
Daca pentru europarlamentare si referendum va exista o singura incapere unde primesc ” fortat” si buletin de vot pentru referendum EU nu voi merge la vot in mod sigur.
Nu merg la vot sa resuscitez electoral pe nimeni.
Vreau un Presedinte nou si voi vota pentru asta in Decembrie si nu in Mai.
Romania trebuie sa aibe un presedinte nou, democrat, la 30 de ani de la Revolutie.
Cand a fost Iohannis presedinte ?
Nu a vizitat santierele de autostrada de langa el , de la Sebes , lansate de Ponta .
Nici cel al noilor linii de metrou .
Nu a pus piciorul odata intr-o scoala din Suceava sau Caracal .
Macar Basescu se ducea la poduri luate de ape si spunea bancuri copiilor in scoli , asta …
” A trebuit sa moara oameni pentru ca guvernul PSD Ponta sa plece ” – cuminte , guvernul legitim a plecat dandu-i ocazia lui Mesia Ciolos si a liniei a doua din PNL USR sa aiba o alura de zisi oameni de stat pe care n-ar fi avut-o altfel niciodata .
Pulover rosu si in fata activistilor PNL USR la demonstratiile din ianuarie 2017 ?
O noutate privind reactii pe frontul razboiului economic unilateralist: Fortelor ostile care impun sanctiuni li se va livra o “lovitura puternica”
Impredictibilitatea internationala a SUA, “guvernata” de umorile liderului septuagenar de la Casa Alba, Donald Trump, s-a afirmat pana de curand in mod discretionar si nestingherit. Ea si-a facut de cap in doua campuri, referitoare la sanctiunile economice impuse unor tari si popoare si la retragerile unilaterale din acorduri multilaterale. Gerontocratia globalista a SUA dovedeste cu fiecare act si fiecare zi ca merge pe urmele totalitariste ale fostei gerontocratii mondialiste a fostei URSS.
Potrivit analizelor istorice si prospective, aceasta dantuiala a arbitrariului globalist al SUA, prin care acestea incearca sa preia controlul asupra economiilor nationale si, in final, asupra economiei mondiale, isi are explicatia in lipsa reactiilor coordonate ale tuturor statelor lumii. Pentru a ajunge in varf, pericolul unilateralismului globalist nu excepteaza pe nimeni. E doar o chestiune de “cand”, nu de “daca”, pentru ca multilateralismul global sa ajunga in robia unilateralismului globalist.
Iata insa ca iuventocratia liderului de 35 de ani de la Phenian, Kim Jong Un, a dat o replica neasteptata gerontocratiei unilateraliste si globaliste, ajunsa probabil atat de infatuata incat sa creada ca ar fi suficienta sa i se pronunte numele pentru ca orice tara sau toata lumea sa tremure. Kim a declarat joi că țara sa trebuie să livreze o „lovitură puternică” celor care impun sancțiuni, prin asigurarea unei economii autonome.
Patriotul si energicul lider nord-coreean si-a reafirmat prioritatea concentrarii in direcția dezvoltării economice. Referindu-se la esecul summit-ului americano-nord-coreean de la Hanoi, din februarie, pe care Donald Trump l-a intrerupt brusc, iritat ca i-a fost respinsa pretentia unilateralista a denuclearizarii fara a relaxa in compensatie sanctiunile, Kim a afirmat că va dubla eforturile de a construi o economie națională care se poate susține singură pentru „a livra o lovitură puternică forțelor ostile care umblă cu ochii injectați, considerând în mod greșit că sancțiunile pot pune (Coreea de Nord) în genunchi”.
“Lovitura” de raspuns despre care vorbeste Kim, fara a numi pe cineva, dar care in mod vizibil il vizeaza pe Trump, care are ochii “injectati” de pulsiuni hormonale si politice unilateraliste (unii spun ca de pofte hraparete si lacomie), are in primul rand si in mod explicit o referinta economica, in cadrul razboiului economic pe care SUA il duc impotriva Lumii. Pentru a-si construi “lovitura” economica, eroicul popor nord-coreean are la dispozitie o mare parte a campului economic global, vastitatea intregului Est si componente semnificative economic ale Vestului, care pentru prima data se angreneaza intr-o reactie coordonata, a multilateralismului deschis si cooperativ impotriva ostilitatii globale a unilateralismului inchis si inrobitor. Desigur, nu este exclusa nici o “lovitura puternica” de aparare si securitate, ca reactie la agresiunea militara.
_______________________________________
NOTE: Analistii psihologi au remarcat la globalisti priviri si strangeri de mana care se vor intimidante si inhibante. Se confirma si in poza intalnirii de la Hanoi (a se observa privirea si mainile lui Trump din momentele de salut), cat si in cea recenta de la Moscova, dintre Netanyahu si Putin (a se analiza limbajul corpului liderului israelian). In cultica masonica se spune ca prin aceste gesturi se poate prelua controlul psihic si emotional asupra liderilor-tinta.
https://www.hotnews.ro/stiri-international-23081529-kim-jong-declara-livra-lovitura-puternica-fortelor-care-impun-sanctiuni.htm
Haloperidol ai incercat ?
Caci sper ca ai o motivatie medicala ptr enormitatile debitate mai sus de genu iuventocratia liderului de 35 de ani de la Phenian
Rodica Dumitrescuuuu!
S-a deschis programul Diaspora Start-Up prin care se acordă 40.000 de euro fiecărui român care se întoarce în țară și își deschide o afacere.
O zi neagra pentru democratie , pentru libertatile cetatenesti si pentru libertatea de exprimare . Un triumf al ocultei mondiale si al neosecurismului american . USA a devenit Uniunea Sovietica Ailalta , o tara cu o prestatie RUSINOASA care face de ras tot ceea ce inseamna democratia si libertatea . RUSINE SUA ! Rusine Trump ! Rusine tradatorului Lenin Moreno !
Julian Assange si Edward Snowden sunt 2 EROI ai lumii moderne si merita tot respectul lumii !
https://themindunleashed.com/2019/04/julian-assange-arrested-london.html?
Iohanis după consultările cu opoziţia :
„Toţi au fost îngrijoraţi de situaţia din justiţie” ! Păi şi noi suntem profund îngrijoraţi de situaţia din justiţie , mai bine zis de felul în care o anumită justiţie nu-l pedepseşte pe unul care are vreo douăzeci de dosare închise, deşi faptele pentru care este învinovăţit sunt cît se poate de clare : Jaf în patrimoniul naţional prin sute de retrocedări ilegale făcute de primarul Sibiului Iohanis , la cererea preşedintelui Forumului German, KW Johannis ( că între timp şi-a schimbat câte ceva din nume pentru a părea mai etnic german) !
Mai nou, dar tot atât de grav :
„În sfîrșit, Iohannis a înfiat un copil: copilul din flori al Ciumei Roșii
I-am văzut pe corifeii societății civile încercînd să-l scoată pe Lazăr din căcat, unii cu mîinile goale, alții cu mînușițele pînă la cot, să nu se stropească prea tare.
Ideea lor creștină ar fi că Lazăr nu-i vinovat, atîta vreme cît Securitatea îi dicta ce note să le pună la purtare deținuților dornici să vadă lumina soarelui.
Din orwellianul an 1984 pînă în1989, cînd Nea Nicu n-a mai apucat să-i așeze pe creștet cununița calificativului “foarte bine”, dom’ doctor a consultat peste 40 de pacienți care dădeau semne de însănătoșire: violatori, criminali în serie, tîlhari, delapidatori și hoți de buzunare. Cînd printre ei s-au strecurat și doi bolnavi anticomuniști cronici, care, ai dracu’, mai scriau și poezii, l-a lovit mila și le-a prelungit cu generozitate tratamentul.
Dacă o răutate înnăscută i-ar fi dictat cum să cîntărească faptele semenilor săi spre a le prelungi șederea în infern, poate că Lazăr ar putea fi iertat pe cealaltă lume. În cazul său, însă, e vorba de o vinovăție dublă, căci trădîndu-și și profesia, și conștiința de dragul carierei, poate fi așezat mai presus de tagma torționarilor cu o singură dimensiune.
Născut din concubinajul Securității cu Partidul Comunist, Lazăr e chiar copilul din flori al Ciumei Roșii. Și pentru că n-a avut nici o strîngere de inimă cînd le-a dat tinerilor din stradă să ronțăie Bombonica din pricina căreia s-a iscat delirul Ciumei Roșii, taica Lazăr ar putea fi condamnat și pentru instigare la particid.”
Fostul presedinte al Ecuadorului , Rafael Correa , despre cel mai mare tradator din istoria Americii Latine , actualul presedinte al Ecuadorului – Lenin Moreno .
https://www.rt.com/news/456265-moreno-revenge-assange-correa/
Lenin Moreno = Lenin cel negricios…
[…] să participe la parodia consultărilor de la Cotroceni?”, a susținut într-un articol pe blogul personal Adrian […]
Ocupați-vă voi de „clasa politică”, iar eu – de „clasa electorilor”:
Hoteluri private de pe litoralul mării, aflate în ultimul hal de mizerie, care le iau turiștilor banii ca niște hoți la drumul mare.
Tot „clasa politică” e de vină?
Pe Litoral se reabiliteaza o parte din vechile hoteluri, avand in vedere smecherii cu bani si fițe descalecati puhoi din Bucuresti de 1 Mai (ziua ,,Muncii”) in perioadele estivale, problema e ca nu se face nimic, de exemplu, la Baile Herculane, statiune de rang european, pe timpul regimului monarhic.
Nu am auzit de niciun dosar instrumentat impotriva celor care au cumparat cladiri de patrimoniu in scop turistic, dar pe care, in loc sa le aduca la starea initiala, le-au folosit drept garantii la banci, banii imprumutati avand o cu totul alta destinatie de afaceri. Mi-as dori ca si cei care au facilitat aceste privatizari frauduloase sa suporte consecintele de rigoare. Dar nu se intampla nimic, ni se vantura in schimb dosarul Revolutiei, cea mai penibila maculatura juridicia scremuta de fosti tortionari din Procuratura reactivati in ultimii ani de Vechea si in acelasi timp Noua Securitate, institutie care doar si-a rafinat metodele, la fel de nedemocratice si politizate ca inainte de 1989.
Titlul acesta ”România nu mai are președinte”, m-a făcut să scriu o opinie legată de diplomația română.
O reacție vehementă am primit din partea unui înalt funcționar al guvernului și Ministerului de Externe: ”Este un art care habar nu are de ce face in realitate, astazi, diplomatia romaneasca. Si nu il mai laudati atat pe Geoana! ”.
Poate, dar de ce nu se vede nimic? Nu cumva, dacă se face, ar trebui să fie câteva lumințe în bezna necunoașterii românului?
Cât despre Geoană, s-ar putea ca la înaltul nivel al diplomației române să se considere că roata se inventează acum prin laboratoarele MAE.
Oricum, iată: ”Diplomație fără strategie și fără diplomați”
”Cine a fost atent la recentele evoluții pe plan extern la care a fost implicată România, a putut constata o succesiune de evenimente internaționale care, analizate cu atenție, scot în evidență lipsa de performanță a diplomației române.”
Opinia respectivă poate fi citită integral la adresa: (https://mipopescu.wordpress.com/istoria-cmr-2000-2005/diplomatie-fara/)
Pe rețeaua de comunicare în curs de structurare a Consiliului Mondial Român România a fost o replică ce exprima un dezacord de principiu cu poziția Consiliului Mondial Român fața de scrisoarea celor 12 ambasade. Voi explica și acolo după un timp, o fac și aici, deși reacția pe blogul d-lui AN față poziția CMR a fost extrem de favorabilă ( dar, probabil, cum scrie d-na Amalia, d-na Rodica Dumitrescu n-ar fi de acord…). D-nul Mircea Popescu nu a abordat o problemă legată de Scopuri ci una de Mijloace. Atât timp cât în mijloacele diplomației nu se acceptă asemenea proceduri la „dulai”, într-o abordare democratica s-ar impune ca și la “căței” să se întâmple la fel….Nu poți să „finalizezi” în urma unor „centrari” făcute cu „mingi de cârpă” la fel cum o poți face cu „mingi omologate FIFA” ! Aici, probabil va admite și d-nul M.P. că totusi MAE are doar „mingi de carpa”, deocamdată…Deci apelul către „FIFA” al CMR e fost corect in opinia mea…”Lamentarile textiliste” nu-și au locul într-un viitor decis și de noi. În măsura în care mai toate solicitarile noastre de până acum către FIFA au fost “textiliste”, există o oarecare interție care trebuie depășită, de unde circumstante atenuante pentru MAE. În primul rând ar trebui să înțeleagă toți că nu mai suntem ce am fost „recent”….”Ceilalti” au fost mai „vrednici”, au creat până și „Institutul Român pentru Istorie Recentă”, inclusiv cu „râul” și „ramul” nostru…. Doar „fântânile otrăvite” au ramas neschimbate. A fost simplă problemă de statică, mult mai ușoară decât dinamica.
PS Trebuie menționată în acest context Teoria Mijloace-Scop a prof. Liviu Druguș din Iași….D-le ZEV, îl cunoașteți ?
Din păcate nu există dreptate ideală și de aceea dihotomia « dulăi – căței » ar putea trece interpretată tot ca « minge de cârpă » în « evaluarea FIFA »….De aceea risc să cad și eu în aceasi greseala, chiar in comentariul de mai sus. Nu cred că trebuie să organizăm o rezistență a tărilor mici…, deși « am căpătat » experiență la #rezist-ență în societatea românească….Cred însă că trebuie să relaționăm la asemenea nivel cu țările mari, fără a neglija țările mici, încât delimitarea dulăi-căței să devină caducă…Libertatea de mișcare a persoanelor, a capitalului, a produselor și serviciilor, asta ar însemna ca efect….În propriile inițiative am numit acest concept drept « Vișegradul românesc », ca aplicație a evoluției României în cadrul Europei de Est de după destrămarea cortinei de fier. Voi reveni pe aceasta direcție peste un timp…
@dezideriududaș: ”.Cred însă că trebuie să relaționăm la asemenea nivel cu țările mari, fără a neglija țările mici, încât delimitarea dulăi-căței să devină caducă”
==================
Delimitarea aceasta nu va deveni niciodată caducă. În relațiile dintre dulăi și căței, cățelul va obține cel mult cât oferă. Dar ce diplomație îi trebuie! De cele mai multe ori, va ronțăi doar ce-i lasă dulăul.
În schimb în cadrul unei asociații de ”state libere, independente și egale în drepturi”, cum ipocrit se consideră UE, legea pumnului în gură chiar trebuie să devină caducă. Sau, să ne întoarcem la URSS. Sau să acceptăm fără crâcnire, cum facem acum.
Sau putem fi un cățel ”fioros” printr-o economie puternică, stabilitate socială și unitate internă de care dulăii să țină seama.
Posibil, dar nu cu actualii politicieni români dezbinatori pe toate planurile, care, inconștient sau nu, reprezintă pumnul UE folosit pentru a reduce România la ascultare și tăcere.
Indirect, da.
@ Mircea Popescu
Nu doar la politcieni e problema. Problema solidarizării noastre nu ține doar de ei. Ref. la caducitate, în partea de mijloace a democrației, aveți dreptate. În partea de scopuri însă, democrația nu va fi niciodată caducă. Doar dacă nu o considerăm cu toții doar o vorbă goală…. Atunci da, avem o problemă mare pe care, nici macar state ca Romania, ce nu pot fi considerate nici imperialiste, nici nu sunt deja învinse, nu o mai pot “trai” întru rezolvare….În rest, da, unii sunt mereu învingatori, ceilalți învinși….Totuși, lupta a început, tot în numele democrației, între cei mari ( de fapt din interiorul societăților lor….). Noi ce să facem ? Tocmai noi să n-avem încredere in democrație ?
PS O să vă transmit Teoria Mijloace-Scopuri a d-lui prof. Liviu Druguș. Dealtfel cred că se găsește și pe pagina lui de internet. O să verific dacă mai poate fi accesată. “Orice om are o limită în viață”, nu doar o frică…, ca să termin mai optimist ! Voi continua însa comunicarea pe aceasta temă mai focalizat la CMR, un posibil vector al repoziționării României în noul parcurs al lumii, parcurs în care mijloacele să nu mai ajungă scopuri până la urmă, cum scria Sartre !
Cine mi-a trimis acest text mi-a dat și recomandarea: „și dă mai departe”. Asta și fac – CHIAR CRED CĂ MERITĂ! Tuburătoare ultimile cuvinte „..cum vrei să te ții tu minte?”
https://eftimie.net/cum-e-sa-pierzi-un-job-bun/
Daca cineva vrea un exemplu de propaganda perfida , insidioasa , ticaloasa , este servit .
Agentia ungara de stiri MTI , oficiala , a statului ungar , in editia ei in romana ” Hirado ” , stiri , 12 aprilie 2019 .
Citez : „Cluj/ Sfantu Gheorghe – romanii din Sfantu Gheorghe sunt mai bine platiti decat maghiarii din Sfantu Gheorghe . In ciuda acestui fapt , dorinta romanilor din Sfantu Gheorghe de a migra este mai mare decat a maghiarilor ” .
Sa dezvoltam stirea : ” Institutul pentru Studiul Minoritatilor din Cluj Napoca a realizat o ancheta in randul populatiei orasului Sfantu Gheorghe . Din ea reiese ca romanii din urbe castiga cu 300 de lei mai mult decat maghiarii din acelasi oras . In timp ce romanii sunt preponderent angajati in institutii de stat , in special politie si securitate ?! , maghiarii sunt angajati in sistemul privat . Ancheta arata deasemenea ca romanii din Sfantu Gheorge provin in mare parte din afara Transilvaniei ” .
Formidabil exemplu de dezinformare , de minciuna , de rasism si sovinism anti-romanesc .
Romanii covasneni sunt ” angajati ai politiei si securitatii ” ?! si ” vin ” din afara Transilvaniei ” ?!
Romanii din Sfantu Gheorghe sunt in numar de 20-25000 de persoane – are politia si SRI Covasna efective zeci de mii de mii de persoane ?!
Covasna are zone etnic romanesti – Intorsura Buzaului , o parte din orasul Covasna – cum poti sa afirmi ca romanii ar fi ” venetici ” in tara lor , ca sunt veniti din ” afara Transilvaniei ” ?!
Alta ticalosie , romanii sunt prostituatele care se vand , ei ” ar migra ” mai mult decat maghiarii …
Eu credeam ca Institutul pentru Studiul Minoritatilor de la Cluj ( finantat de Statul Roman ) face sociologie si stiinta , nu serveste campaniile de presa cu iz horthyst …
Din nou, un grup de migranti din Guatemala (cca 350 persoane) au fortat granita cu Mexicul in drumul lor spre SUA. Se adauga altor mii plecati anterior din diferite tari sarace ale Americii de Sud si care asteapta cu ardoare disperata momentul prielnic in care vor putea trece dincolo de bariera trumpista.
Ce face Administratia SUA pentru a opri fluxul de nevoiasi ? Investeste miliarde intr-un zid de protectie, la granita cu statul vecin din sud, in loc sa ajute oamenii chiar la ei acasa, prin intermediul guvernelor legitime ale acelor tari. Nu numai ca americanii nu fac asa ceva, dar creeaza mereu si mereu, prin politici de imixtiune si coercitie in ordinea interna a tarilor vulnerabile, noi crize economice si umanitare. In Venezuela, de exemplu, prefera sa arunce, propagandistic, cateva firmituri numite ajutoare, intens mediatizate de presa aservita marelui capital, cu scopul evident de a strecura pe teritoriul acestei tari greu incercate influenta si sprijin pentru un regim-marionenta nevalidat de votul popular, condus de mercenarul CIA Juan Gerardo Guaidó, un tradator lipsit de scrupule al poporul sau. Mai mult, nu numai ca refuza orice ajutor consistent pentru Venezuela, din simplul motiv ca presedintele Maduro nu se ploconeste in fata unchiului Sam, ci incearca, in mod criminal, sa sufoce economic si financiar o tara detinatoare de importante resurse petroliere, sa-i afecteze sistemul de furnizare a energiei electrice si sa-i taie caile de transport naval pentru export de petrol. De mentionat confiscarea aurului detinut la Banca Angliei (stare de lucruri care ar trebui sa preocupe si autoritatile romane) si inghetarea conturilor din strainatate care apartin statului venezuelean, sau diferitelor persoane publice indezirabile din aceasta tara.
Culmea, tot Donald Trump se victimeaza pentru ,,invazia” de migranti !
Imperialistii au facut la fel si in Africa, sau Orientul Mijlociu, destabilizand tari intregi prin incurajarea anumitor factiuni si grupuri teroriste si saracind popoarele din aceste teritorii mult sub limita de subzistenta. Iata ce se intampla mai nou si in Libia, spatiu geografic ravasit de un interminabil razboi civil, de unde ar putea pleca spre Italia noi valuri de refugiati.
De ce fac capitalistii aceste lucruri ? Pentru resurse umane, minerale si materiale? Bun, si cand se vor termina, vor construi incubatoare gigantice pentru copiii migrantilor (femeile capitalismului progresist fiind preocupate doar de dreptul la avort si de sex la liber relativ protejat) si vor coloniza planeta Marte ? Dupa parerea mea, daca vor sa plece pe Marte (unde vor muri rapid de foame, aceasta planeta fiind complet neprielnica vietii umane), pai sa o faca cat mai repede…si sa ne lase. Le platim noi, ceilalti (majoritari pe Pamant), biletele doar DUS din banii alocati pentru taxele mafiote de protectie.
Nu suntem robespierre-isti: Justitia revolutiei nu trebuie sa mai fie terorista: Victime ale Revolutiei au fost de ambele parti. Dreptatea nu e partinitoare
Remarc o agitatie de tip iacobin si acuzatii unilaterale robespierre-iste in legatura cu victimele Revolutiei Romane. Este neintelept si regretabil. Nu s-a invatat nimic din istorie. Iacobinii si Robespierre, clubul si creierul Revolutiei Franceze, au fost ei insisi inghititi de vartejurile social-revolutionare si social-juridice pe care le-au provocat in societate. „Incoruptibilul” a ridicat piatra, fara sa fie incoruptibil. El a fost corupt de terorism. [1]
Ca si in 1789, victime ale revolutiei din 1989 au fost de ambele parti. Membri ai ambelor tabere din evenimentele din decembrie si-au facut reciproc nedreptati flagrante. De o parte, reprimare, de cealalta, razbunare. Doua represiuni de semne contrare si la fel de nedrepte. Atunci, a fost o eclipsa a Dreptului si o dezlantuire a Talionului. O reciprocitate a crimelor si sentintelor politice, cu executii si rechizitorii masluite.
Iacobinismul si talionismul nu au nimic de-a face cu justitia independenta si statul de drept. Ele sunt partinitoare si o negare a dreptului. In consecinta, dreptate judiciara ar trebui sa se faca pentru toate victimele Revolutiei, indiferent de ce parte politica s-au inregistrat. Pentru a se intoarce definitiv fila istoriei revolutiei si a nu mai fi vartejuri social-politice care nu aleg, amnistia si gratierea sunt rationale, echilibrante si pacificatoare. Pace tuturor!
_____________________
NOTE: [1]: Maximilien de Robespierre a fost adeptul și apologetul politicii de teroare împotriva adversarilor politici
Excelent, sper să citească cât mai mulți români.
Daca Liviu Dragnea nu intelege nici in ceasul al 12-lea ca are nevoie langa el de oameni inteligenti , curajosi , hotarati si DE ACTIUNE , o sa se duca la fund si el si partidul , cu tot cu pacifistii aia care-l sfatuiesc extrem de prost si mimeaza lupta cu sistemul securist ( Plumb , Toader , Carmen Dan si alte doamne care n-au ce cauta pe linia frontului ) . Si o sa-si faca nunta la puscarie sau n-o s-o mai faca deloc !
Dragnea n-are nevoie de mitinguri de sustinere ci de ACTIUNE ! Are sustinerea tuturor romanilor sanatosi la cap si a castigat alegerile cu 50% . Are nevoie sa treaca la actiune , de legi si ordonante curajoase care sa puna capat abuzurilor si inechitatilor din tara asta !
De voarbe goale , de tradari , de vaicareli si de mimetisme ne-am saturat din 2005 incoace .
Ticalosii astia din pnl , usr , pmp trebuie pusi la punct si lumea trebuie informata cine sunt acestia cu adevarat : ca sunt partidele securitatii si ale strainilor .
Am sa inchei cu superbul cântec italian al partizanilor ce au luptat pe munte, „Bella Ciao” un imn revoluționar asociat cu mișcarea socialistă din întreaga lume , un imn al celor care-si apărau țara și libertatea în fața invadatorilor .
Bella Ciao
Inca 2 lovituri de stat cu iz american au avut loc in ultimele zile . De data asta n-au mai fost folositi procurori ci soldati , respectiv armata . Ma refer la Algeria si Sudan .
Ocupați-vă voi de „clasa politică”, și mă ocup eu de „clasa alegătorilor”.
Mic, dar nu foarte mic, magazin de mobilă.
Clientul care cumpără o piesă, văzând că vanzătorul scoate din sertar un chitanțier ordinar pentru scriere cu mâna: Nu dați factură și chitanță fiscală?
Vânzătorul, bagând chitanțierul zdrențăros la loc în sertar: Nuu, că asta e vorba mea cu băieții (băieții care au confecționat piesa), dacă vreți așa…
Clientul, dornic să aibă piesa, și dezarmat: Bine atunci…
Ăștia sunt dansatorii? cu ăștia dansăm.
Sper să vă placă, dar mai ales să încercaţi a analiza şi alţi oameni, inclusiv din fruntea României de astăzi din perspectiva acestui exemplu de dăruire !
Oraşul din desagă
– Povestea lui Vasile Deac, bucovineanul analfabet care l-a convins pe împăratul Franz Joseph să construiască un oraş –
Un ţăran fără carte
Cert e că a plecat singur. Mic, călare pe un cal înalt. Aşa spun documentele. Februarie, 1886. A trecut prin zăpezi munţii Dornelor, apoi Ardealul şi Apusenii. Şi apoi toată Ungaria şi mai departe… Crăcănat în şa, iţarii strânşi pe picior abia-i ajungeau până-n scări. Îl vezi în poză: scundac, mustaţă vârtoasă, bundă de dihor, chimir lat. Ţăran analfabet, se semna cu degetul. Dar figura-i e dârză, decisă să treacă de orice obstacol. Trei zile jumătate a făcut până la Viena. Purta în desagă planurile unei localităţi pe care o visa să fie de talia marilor staţiuni balneare ale Franţei, Germaniei sau Italiei. Mici machete din lemn, cu fiecare clădire-castel în parte. Studii detaliate, realizate vreme de peste 5 ani, de un grup de austrieci, renumiţi în domeniul lor: balneologul Loegel, arhitectul Brang, inginerul Ziffer, chimistul Ludwig şi geologul Stür, directorul Institutului Imperial de Geologie, adus cu greu de la Viena, spre a cerceta apele vindecătoare ale Dornei. Savanţi iluştri, cărora ţăranul bucovinean le câştigase încrederea cu entuziasmul lui. Îi convinsese că odată ajuns în audienţă la Împărat, îl va face să accepte proiectul cel îndrăzneţ.
Până ca acest Vasile Deac să fie primar, Vatra Dornei era un biet sat uitat pe crestele unor munţi de la marginea împărăţiei. Prin el, a devenit un oraş-staţiune celebru în toată Europa. Acest om a fost singurul primar de sat (şi român pe deasupra) care a luat vreodată masa cu Împăratul Franz Joseph. La sfârşitul unei singure conversaţii, Deac l-a convins pe Împărat să investească în târgul lui bucovinean, în ciuda refuzurilor autorităţilor, speriate de anvergura proiectului. Toţi i-au fost împotrivă, dar el nu s-a lăsat. În epocă, s-a vorbit că a fost un miracol. Un om. Un singur om a făcut toate astea.
Coborâm în „Gara Castel”, Vatra Dornei-Băi, exact în centrul cunoscutei staţiuni montane. Mulţi copii, vilegiaturişti, oameni veseli – amplu tablou în culori vii pe zăpezi. Deşi e sfârşit de februarie, încă mai vezi schiori pe cele trei pârtii. Din gară, sunt doar câţiva paşi până la marele Pod peste Dorna, de pe care se sinucideau pariori faliţi la ruletă. Pe celălalt mal, chiar pe faleza înaltă, e ruina maiestuosului Cazinou, celebru în tot Imperiul. La inaugurarea lui au venit chiar împăratul Franz Joseph, împreună cu fiul său, arhiducele Franz Ferdinand.
Cazinoul e azi în paragină. Pardosit cândva cu marmură de Carrara, cu imensele lui policandre din cristal de Murano, coborând din tavane… Sală de teatru, bibliotecă imensă, spaţii de utilitate publică, cofetărie şi restaurant elegant… În Europa, prin dimensiunile şi fastul său, rivaliza doar cu celebrul cazinou german de la Baden-Baden.
Pe la sfârşitul secolului, aici veneau cei mai înstăriţi nobili din Viena, Praga, Berlin, Lvov sau Budapesta. Conţi, baroni, prinţi… baluri fastuoase ce ţineau până la ziuă… În spate, se întinde Parcul imperial, cu marile izvoare minerale, ce încă îşi păstrează frumuseţea. Şi veveriţele, domesticite parcă „genetic”, de sute de ani, care coboară din copacii bătrâni şi îţi mănâncă din palmă. Adesea poţi să le atingi, să le mângâi. Lângă Cazinou, Hotelul balnear Carol, cu cele patru turnuri pe colţuri. Refăcut, de cinci stele. Pornind de-aici, de-o parte şi de alta a râului, sunt plasate şi celelalte monumente austriece: Gara-Castel, Palatul Comunal, Palatul Naţional Român, Biblioteca, Biserica Catolică, Teatrul Evreiesc, Policlinica Balneară, Farmacia Franz Joseph, Izvorul Ioan, Izvorul Sentinela… Nu e exagerare: sunt, într-adevăr, palate! Clădiri somptuoase, cu alură imperială, cum vezi în mijlocul Vienei. Miracole în România, pentru secolul XIX! Şi toate se aflau atunci în desaga acelui primar legendar. Toate înălţate de un ţăran care, prin forţa personalităţii sale, a reuşit să adune mai multe „fonduri europene” decât au făcut-o toţi primarii ce i-au urmat. Detalii despre viaţa lui au fost descoperire abia acum câţiva ani, în arhivele imperiale. Un destin incredibil.
Dornean, prin naştere, fiu al ciobanului Pentelei Deac. Născut la 10 aprilie 1824. Copilăria şi-a dus-o mai mult prin munţi, doinind din trişcă. De flăcăuan, îi plăcea să stea printre bătrânii satului, să le asculte sfaturile. Revista „Deşteptarea” din Cernăuţi îi consacră un amplu articol în anul 1894. Aflăm că, foarte tânăr fiind, era luat de mai-marii aşezării la întâlnirile cu mandatarul şi deputaţii austrieci, fiindcă „băiatul era curajos şi avea mintea înţeleaptă”. Fiindcă avea dârzenia să iasă în faţă şi să ceară cu diplomaţie drepturile comunei. În cele din urmă a fost angajat cu săptămâna, la mandatarul regiunii, supraveghiindu-i acestuia toate rânduielile. „Nu s-a spurcat niciodată nici cu rachiul, nici cu ţigara sau luleaua”, cele două mari rele care strică averea, mintea şi sănătatea omului. Când au fost alegeri comunale, toţi dornenii l-au vrut primar, dar el a zis nu. A convins populaţia să aleagă un om mai bătrân, el rămânând doar sfetnic în comitetul sătesc. Asta, până în anul 1875. Înainte de acele alegeri, comitetul nu găsise niciun om potrivit pentru o asemenea funcţie. A fost trimis la Vatra Dornei, ca să rezolve problema, prefectul provinciei Bucovina, care s-a întâlnit cu intelectualii ţinutului. Toţi i l-au propus pe Deac.
Întrebându-l, prefectul, pe cine socoteşte el că ar fi bun de primar, ţăranul a răspuns cu sinceritate: „Dacă mă întrebaţi, eu socot că aş fi cel mai bun”. La auzul acestui răspuns, toţi cărturarii au strigat: „Da, dacă Diac primeşte să fie primar, apoi el îi cel mai bun!” Prefectul s-a înfuriat. Nu putea accepta ca în fruntea unei comune bucovinene să fie un analfabet. N-a mai făcut alegeri în ziua aceea, ci le-a amânat pentru două săptămâni. Dar şi atunci, tot Deac a fost propus şi ales cu unanimitate. 27 de ani la rând, până ce s-a retras, dornenii l-au vrut în fruntea lor doar pe el. Într-un sejur de-o lună la Dorna, în anul 1888, marele A.D. Xenopol scria: „Acest primar nu ştie carte, însă prin inteligenţa lui şi spiritul lui practic, bate pe mulţi ştiutori de carte. Toate socotelile comunei le ştie pe de rost, umblă în toate părţile ca să vadă personal nevoile aşezării, nu deschide punga comunei decât pentru trebuinţe stricte şi s-a jurat să nu facă, cât va fi el primar, nicio datorie. (…) Acest om fără carte preţuieşte învăţătura. La un ospăţ dat de dânsul pentru realegerea sa ca primar, el a ţinut o cuvântare pe care ar putea-o invidia mulţi oratori. El închină un pahar spre propăşirea învăţăturii, sfârşind cu următoarele memorabile cuvinte: «În vremea mea, era veacul întunericului, acuma e cel al luminii!»”.
Performanţele lui Vasile Deac au uimit lumea. Încă din al doilea an de mandat, a introdus iluminatul public. A făcut drumurile. Podul nou peste Dorna. În 1878, s-au deschis două farmacii şi s-au început lucrările la Policlinică. În acelaşi an, Deac l-a convins pe ministrul Agriculturii, contele Julius Falkenhein, asupra necesităţii ridicării la Vatra Dornei a unui stabiliment balnear modern. Iar în 1880, a înaintat Ministerului de Interne austriac lista cu semnăturile populaţiei, prin care se solicita statutul de oraş.
O staţiune! Una de nivel internaţional! Ăsta a fost visul acestui ţăran analfabet, care şi-a luat de partea lui toţi savanţii epocii. Cercetători precum Brang, Loebel, Ziffer, Ludwig, Stür erau elita Austriei în domeniu. I-a ţinut la Dorna ani la rând, finanţându-i să studieze în amănunt apele minerale şi toate oportunităţile locului. Apoi să plece în vizite de documentare în Franţa, Germania şi Italia, spre a analiza cum sunt făcute alte staţiuni de prestigiu. Aceştia au realizat macheta întregului oraş. Primarul Deac a asigurat fondurile necesare pentru lucrările de investiţii, prin valorificarea materialului lemnos din pădurile comunale, plus dobânzile din sumele depuse în bănci. Cu toate astea, Ministerul de Interne s-a opus vehement. I-au pus piedici lui Vasile Deac. L-au refuzat şi amânat. Până la urmă, au aprobat doar construirea unei staţiuni balneare modeste, de nivel local (regional). Dar primarul, sprijinit de cercetările oamenilor de ştiinţă austrieci nu s-a mulţumit cu atât. Întrucât toate insistenţele şi încercările de negociere eşuaseră, nu mai era decât o singură soluţie: un drum la Împăratul.
Astăzi se ştie cu precizie locul unde a fost primit la Viena Vasile Deac de către Împăratul Franz Joseph: în aripa dreaptă a Palatului Hoffburg, la parter, unde se află azi Biblioteca Naţională a Austriei. Acolo a descălecat bucovineanul, după patru zile de drum, pornind direct către gărzile imperiale. Şeful de Cabinet l-a luat deoparte şi i-a explicat protocolul: când intri, te aşezi în genunchi şi te adresezi cu „Fiţi binecuvântat, Maiestatea Voastră”… Primarul a păşit răspicat spre suveran şi, fără sfială, a rostit un „Bună ziua”, ferm şi amabil, totodată, în limba germană, pe care ştia să o vorbească din familie, ca orice bucovinean, dar să o scrie, niciun cuvânt. Apoi a rămas în picioare, „drept ca un brad”, zic oamenii, aşteptând să fie poftit înăuntru. Împăratul a admirat demnitatea asta a lui. L-a invitat să-şi susţină pricina. Acolo, pe o masă tivită cu aur, a început Vasile Deac să înşire „mini-machetele” şi planurile, pornind să vorbească dârz şi concis despre tot ce avea de gând să realizeze în târgul lui îndepărtat. O lună de zile stătuse să memoreze aceste proiecte realizate europeneşte de cei patru savanţi. Pe de rost le ştia, filă cu filă. La orice întrebare era pregătit să răspundă. Această întâlnire din anul 1886 e descrisă în documentele imperiale de la Viena: Franz Joseph îl asculta cu admiraţie pe primarul analfabet, vădit impresionat de expunerea lui. La sfârşit, Vasile Deac a zis nişte cuvinte care s-ar putea traduce astfel: „Mărite Împărate, dacă Dumnezeu lucrează pentru noi şi ne dă apă vindecătoare, de ce n-am fi vrednici să folosim binefacerea dumnezeiască pentru însănătoşirea celor mulţi şi suferinzi?…”. Rezultatul a fost incredibil de rapid: Împăratul a aprobat pe loc proiectul. După atâţia ani de împotriviri, a fost nevoie de numai o oră de discuţie faţă în faţă cu mai marele
Kaiser austriac. A lăudat documentaţia, considerând-o valoroasă, i-a lăudat primarului talentul administrativ. A semnat pentru alocarea unei sume impresionante de bani, necesari ridicării staţiunii. Apoi l-a invitat pe Deac la masă, alături de dânsul, un gest absolut unic în protocolul Curţii, care l-a uimit şi pe şeful de Cabinet. După masă, a trimis ordonanţa să îi aducă decoraţia „Crucea de argint cu coroană pentru merite”, cea mai înaltă distincţie imperială în domeniul administraţiei. Împăratul a pus-o el însuşi pe bunda ţăranului bucovinean, promiţându-i că va să vină la Vatra Dornei în vara anului 1899, la inaugurarea staţiunii. L-a îmbrăţişat şi au bătut palma. Uluit de această izbândă, Mitropolitul Bucovinei, Silvestru Murariu-Andrucovici, pleacă şi el la Viena, în luna mai a anului 1886, spre a-i mulţumi personal Împăratului, de pe poziţia unui rang mai înalt. Dar demersul lui Vasile Deac a fost considerat cel mai spectaculos succes al unui primar din toate ţările stăpânite de Imperiu din afara graniţelor Austriei şi Ungariei.
Ce-au hotărât s-a respectat întocmai: termenele de predare ale clădirilor, în ziua fixată, „la cheie”, cheltuirea banilor ţinută cu stricteţe, până la ultimul florin. „Din nimic”, se ridica zi de zi un oraş fabulos, întocmai ca-n planurile din desagă. Au fost aduşi meşteri veneţieni, s-au mobilizat forţe de muncă impresionante. În zece ani, toate clădirile staţiunii au fost înălţate. Cel dintâi hotel, „Carol”, era mereu plin de oaspeţi străini, aşa că au început să se ridice şi altele. Iar la final, Cazinoul! Clădirea-simbol a oraşului, „Perla Imperiului Austriac în Bucovina”.
Aşa cum a promis, împăratul însuşi, cu fiul său, au venit să vadă „minunea”, pe 10 iulie, 1899.
Cazinoul din Vatra Dornei (o splendoare arhitectonică) s-a păstrat până acum 30 de ani, când a fost abandonat total. Distrus, aşa cum nu fusese nici în timpul războiului, de armata germană. Imediat după Revoluţie, au început să se fure imensele policandre de cristal, căzile de cupru, fiecare fărâmă de marmură de Carrara… Zăbrele de fier ruginit sau fâşii de pungi cenuşii, azi, astupă zidurile descărnate, dincolo de care se văd bălăriile ce-au năpădit prin saloane. De câţiva ani, s-au obţinut consistente fonduri europene pentru restaurarea lui, însă lucrările se amână. În faţa Palatului Comunal al primăriei, bustul vânjos al lui Deac are încă zăpezi pe umeri. Muzee întregi, toată cultura şi etnografia acestei părţi de Bucovină sunt adăpostite în această clădire seculară. Intru şi eu. Văd fastuoasa „Sală a oglinzilor de cristal”, în care s-ar putea contempla şi azi regii Europei. Nicio primărie a vreunui orăşel românesc nu s-ar putea lăuda cu o asemenea cameră de consiliu. În mijloc, o imensă masă ovală de stejar, în jurul căreia sunt jilţurile originale, purtând pe spetează vechea stemă a Moldovei. Boltitele ferestre, cu stucatură aurită pe margini, sunt imense, şi lumina curge prin ele şuvoi. Candelabre de cristal strălucesc din tavanul sculptat migălit. Un tablou cât zidul, al primarului ţăran se află în holul aristocratic de la intrare. Iar sus, la capătul scărilor ample, cu balustrade de marmură albă, într-unul dintre ultimele birouri de la capătul unui coridor îngust, sunt camera şi birouaşul de lemn, la care stă primarul de azi al localităţii. Pe scaunul legendarului Vasile Deac.
Un foc de pistol
Epoca lui Vasile Deac s-a încheiat în anul 1902, când acesta a plecat din primărie, fiind prea bătrân. Succesorul său, un anume George Botezat, a devenit repede slugă a cercurilor austriece, care l-au instigat să-l denigreze pe Deac. Vechea ranchiună, când primarul analfabet trecuse peste capul autorităţilor locale bucovinene, adresându-se Imperiului, pentru a transforma Vatra Dornei în staţiune de nivel internaţional, nu pierise. Folosind presa vremii, acest Botezat, care-i fusese secretar lui Vasile Deac, l-a defăimat public pe acesta, acuzându-l că ar fi deturnat 100 de lei din fondul primăriei, pentru terminarea Cazinoului. Urmarea a fost dramatică. Vasile Deac s-a sinucis. Omul cel tare, care avusese putere să meargă până la împărat, ţăranul analfabet care fusese în stare să ridice un oraş, n-a fost în stare să se apere de acuzaţiile murdare ale celui mai apropiat om al său. Şi n-au sărit nici alţii să-l apere. Bătrân şi singur, cu onoarea sfărâmată, jignit până în adâncul fiinţei de acuzaţia de hoţie, a preferat să-şi tragă un glonţ în tâmplă. Era o zi de vară, pe 12 august 1909. Evenimentele din acea zi au fost relatate ulterior de familie. Bătrânul Deac n-a vorbit cu nimeni de dimineaţă. Părea preocupat de ceva, absent. S-a îmbrăcat în straie curate, ţărăneşti. A dat de mâncare la vite. A închis grajdurile. Avea gospodărie rodnică, pământuri, copii, nepoţi… L-au văzut mângâind calul pe frunte, de multe ori, şoptindu-i mereu ceva la ureche. Apoi s-a dus în camera „de bună”, unde a scris nişte socoteli prin care încerca să-şi dovedească nevinovăţia. Apoi şi-a scris testamentul: „Vrednic de a purta pecetea mea să fie acel primar care va izbuti să zidească cealaltă jumătate din Palatul Comunal… Până atunci, această pecete să se odihnească în pace. Amin.” Iar la sfârşit, a scos un pistol dintr-un scrin şi şi-a tras un glonţ în tâmplă. Asta a fost tot. N-a simţit dorinţa să dea explicaţii. Să se dezvinovăţească în faţa cuiva. La înmormântarea lui a venit tot oraşul. Deşi sinucigaş, a fost îngropat cu mare cinste, chiar la intrarea în cimitir. Asociaţia Preoţilor „Vladimir” din Vatra Dornei, a făcut această excepţie, fiindcă Deac sprijinise ridicarea multor biserici. Toţi preoţii au semnat că-şi dau acordul să slujească şi să-l îngroape acolo. Mormântul e şi azi la intrare. Cimitirul s-a extins în părţi, ca un alai, ca aripile unei păsări. Parcă anume ca să-i lase lui locul de dinainte, la stradă. În ziua aceea de vară, tot oraşul a plâns. Zic ziarele că „s-au golit casele de oamenii care ieşiseră în urma sicriului”. Murise un ţăran. În urma lui au rămas palate.
Autorul mulţumeşte d-lui Ioan Abudnăriţei pentru ajutorul în documentarea acestui material.