Despre democratie cu Condoleezza Rice (I)

Condoleezza Rice este , in prezent, profesor la Universitatea Stanford. A fost Secretar de Stat si consilier de securitate natională in Statele Unite. A scris mai multe cărti interesante, fiind o bună specialistă in ceea ce priveste Rusia si tările Europei de Est. Un volum recent al său este intitulat „Democracy. Stories from the Long Road to Freedom”, publicat in 2017. Evident, tinând seama de istoria familiei sale, pentru ea, democratia este legată de libertate si de dreptul de a vota. Dar, dincolo de aceste accente subiective, cartea porneste cu o intrebare pe care si multi altii si-au pus-o: „Face democratia pasi inapoi?” Sunt prezentate analize referitoare la Rusia, Polonia, Ucraina, Kenya, Columbia, Orientul Mijlociu.

Rice face distinctia intre regimuri totalitare (de ex. Italia lui Mussolini) si regimuri autoritare, care permit functionarea unor grupuri independente – ONG, etc – partide  politice („care există dar nu functionează”). Exemple mentionate – Cuba, Rusia. Exista apoi, consideră dr Rice, regimuri quasi-democratice – gen Liberia, Tunisia, mai recent in Turcia si Ungaria. Intrebarea pe care si-o pune autoarea  este care ar trebui sa fie rolul marilor puteri atunci cand in astfel de tari au loc represiuni asupra cetatenilor. Fără să dea un răspuns clar, Rice afirmă că „suveranitatea nu oferă imunitate in ceea ce priveste represiunea (reprimarea)”.

Bună cunoscătoare a istoriei Ucrainei, dr Rice se referă la incercarea de a introduce Ucraina in zona NATO si la esecul de la Summitul de la Bucuresti. „Russia’s tolerance for NATO expansion – and, it turns out, Germany’s – finally reached its limits at the Nato summit in Bucharest in 2008”. Asa incăt a fost agreat doar un comunicat prin care se lăsa „usa deschisă” pentru Ucraina si Georgia. Autoarea mentioneaza o discutie cu presedintele Putin in care acesta a rostit formula celebră „Ucraina este o tară inventată („a made-up country”). Autoarea aminteste tensiunile dintre rusi si ucrainieni din timpul celui de-al doilea război mondial, apoi „cadoul” lui Hrushciov către Ucraina (Crimeia), si „revolutiile” succesive (unele portocalii – in mare măsură, rezultatul unei bătălii pentru influentă si control intre Rusia si Occedent. „Yulia” revine de mai multe ori in tablou – „frumoasă, bogată, populară si foarte competitivă”. Si anti-coruptă, as adăuga eu. Nu cred că trebuie puse la socoteală cele câteva zeci de milioane de dolari obtinuti din afaceri cu gazul rusesc…pentru că ea este un „freedom fighter”. Lăsând la o parte aceste mici răutăti ale mele, se pare că „Yulia” va candida din nou, de data aceasta fara cunoscutul cozonac pe cap. Vom vedea ce se va intâmpla. Condoleezza Rice consideră că au avut loc trei revolutii in Ucraina, in ultimii 25 de ani – independenta, revolutia oranj si Maidanul (!) – si că ar fi suficient. Adaug eu, depinde cine va câstiga alegerile prezidentiale din acest an!

11 gânduri despre “Despre democratie cu Condoleezza Rice (I)

  1. Iata ca Romania s-a decis (in mod pripit dupa parerea mea) sa recunoasca, drept presedinte interimar legitim, pe seful opozitiei din Venezuela, o sluga a serviciilor de informatii americane.
    Ministrul nostru de Externe a creat un precedent periculos – inclusiv pentru Romania – si cred ca ar fi trebuit sa gandeasca ca orice pretext se poate invoca daca nu castiga Iohannis, pe fondul existenței in tara noastra a trupelor de comando afiliate grupului mondial al progresismului lui George Soros numit #rezist. E suficient un semnal si e gata pregatit un Maidan de toata frumusetea…
    Vom auzi insistent despre penalii care incalca drepturile omului si izoleaza Romania in lume, deci jos cu ei, prin orice mijloace pentru a salva…democratia. PSD nu va fi perceput drept un pro-vest pur sange, aceasta neisemnand ceva rau neaparat. Cineva trebuie sa ramana si pro-Romania (cu adevarat, nu in stilul politicianist si necredibil al domnului Ponta).
    Cam asa arata chintesenta filosofico-ideologica a Occidentului imperialist care nu s-a vindecat niciodata de naravurile expansioniste. Din acest punct de vedere nu este diferenta majora intre Germania, Franta, SUA si Marea Britanie. Toti au in comun faptul ca ii dispretuiesc pe romani (in particular) si suveranitatea nationala a celor neinregimentati in ideologia populista a suprastatalitatii (in general).
    Nu acelasi lucru se poate spune despre Ungaria, cea care a avut curajul sa trimita la plimbare delegatia din Olanda venita, chipurile sa investigheze prezumtiva incalcare a normelor statului de drept. Olanda…ce are in comun cu cele de mai sus ? Si aceasta tara a dezvoltat in trecutul nu foarte indepartat un imperiu colonial cu intindere pana in Africa de Sud si nu numai.
    Analistii militari ai marilor puteri ar trebui, totusi, sa estimeze consecintele actiunilor lor, in cazul cel mai nefericit: Un al treilea razboi mondial. Istoria ne arata ca distrugerile au crescut exponential de la un razboi la altul, in sincronism cu progresul tehnologic.
    Pacat ca nu-l putem clona pe Nicolae Titulescu…din fericire avem un discipol in viata care prefera, pe moment, starea de conservare. Pana cand, domnule prim ministru, pana cand ?… (Z)
    Este nevoie de dvs, de ONU Reloaded, de un reset in relatiile internationale, de respect reciproc intre state si popoare egale in drepturi si multe altele…

    • Zev: „Din acest punct de vedere nu este diferenta majora intre Germania, Franta, SUA si Marea Britanie. Toti au in comun faptul ca ii dispretuiesc pe romani ..”

      Ma mir ca nu ai bagat si Canada „la pachet”. SUA ii dispretuiesc pe romani? E ordin pe unitate?
      Sau stii tu mai bine dupa studiile de anti-romanism pe care le-ai efectuat in tarile respective?

      Dar Rusia, ii dispretuieste pe romani sau ii pretuieste? Da-ne te rog citeva exemple de pretuire din partea Rusiai. Sa nu spui ca ne pretuiesc pentru ca nu ne-au trimis in vizita turistica rachetele lor hiper sonice.

  2. Yulia, „anti-corupta”, „freedom-fighter” LOL 🙂 Pai banu aduce libertatea. Cu cit ai mai multi si ai iesit neinhatzat de la Nufaru’, libertatea ta e mai…consolidata. Si cind esti bogat si liber, ce faci cu timpul tau? Devii un „freedom fighter” . Sa fie si altii bogati si liberi, dar nu chiar asa ca tine. Cum ar putea sa fie altii mai liberi si mai bogati? Lucrind pentru tine. Si ei la rindul lor vor deveni „freedom fighters” si uite-asa au incalecat pe-o sha.

  3. Rice e o tipa interesanta, si s-ar parea apreciata pe buna dreptate.

    In Ucraina au ajuns la performanta ca portocaliul sa se bata cu orange-ul si sa invinga Putin.O sa castige probabil blonda, care parca era acuzata ca e pro-Putin.

  4. In timp ce ne dau lectii despre statul de drept, olandezii nu pregeta sa se foloseasca de orice oportunitate ca sa cistige pe spinarea altora, a englezilor in speta, La Brexit ma refer. Li se flutura lor laleaua ca englezii pierd mii de joburi odata cu relocarea unor businesuri din Anglia in Olanda?!

    Eu insa m-as folosi de Brexit ca sa intaresc relatiile cu Anglia, si cu Coroana Britanica. Si de ce nu sa intarim si economic aceasta relatie, poate cu firme englezesti interesate sa investeasca in Romania si…invers avem vreo sansa ca niste companii romanesti sa se extinda in UK si sa angajeze britanici?

  5. Ghita Bizonu’, revista Era nu s-a numarat printre preferintele mele intelectuale de lectura. O faceam extrem de rar, numai pentru editoriale ale unor personalitati pe care le consideram de referinta prin calitatea lor intelectuala. Aceasta din urma o detectam cu niste senzori care nu m-au inselat niciodata. Substanta Ideii este, de exemplu, o asemenea lectura rarisima de care imi amintesc, nu prin continut, ci, ai sa razi, prin forma – forma de abordare -, pentru ca ea mi-a atras atentia asupra unei cai de urmat, ca ceea ce spui sau scrii trebuie sa aiba miez. Nu avea legatura cu ideologia, ci cu valoarea, creativitatea, piata ideilor. Da! exista asa ceva pentru cine avea simturile potrivite sa le perceapa.

    In opinia mea, Creativitatea Ideilor este motorul social al avansismului. Am explicat de ce evit cuvantul “progresism”, abuzat si compromis de socialistii de dreapta americani. Exista si socialisti de “dreapta”, care in literatura de specialitate sunt identificati cu oportunistii. Cred ca este inutil sa-ti atrag atentia ca socialistii de dreapta reprezinta o extrema a stangii la fel de periculoasa ca socialistii radicali. De fapt, nu degeaba se spune ca extremele se ating. Insa in cazul particular mentionat este vorba de cameleonismul unuia si aceluiasi grup de interese, care se duce cand spre stanga stangii, cand spre dreapta stangii, adica dintr-o extrema in alta, in functie de conjuncturi si interese. Cred ca stanga noastra social-democrata este una de dreapta, oportunista si speculativa cat cuprinde, dar astea sunt regulile noului sistem, pe care s-a pliat foarte bine, chiar deasupra dreptei politice si speculatorilor ideologici de profesie, ceea ce este remarcabil la capitolele adaptabilitate si flexibilitate (una din definitiile inteligentei), pentru ca numai asa castigi, ori, in politica trebuie sa castigi. Inevitabil vor exista un cost si o decontare, dar coada de soparla care se rupe are rol salvator si, in plus, ea se regenereaza. In treacat, as observa ca “absolutismul” prezidential-partidist al lui Liviu Dragnea este din aceeasi clasa valorica cu “absolutismul” prezidential-statalist al lui Donald Trump.

    Lecturile mele preferate din publicistica de actualitate erau din revista Lumea, catre care structurile mele intelectuala si profesionala m-au atras instinctiv. Pe vremea aceea Romania era respectata, se bucura de un prestigiu international enorm, conta cu adevarat in relatiile internationale. Mai studiam, adica faceam ceva mai mult decat sa le citesc – fise cu punctaje de idei, extrase de fragmente de specialitate, din circuitul universal etc – publicatii de la ADIRI, pentru partea de relatii internationale, despre care unul din fostii colegi profesori spunea ca deprindeam meseria prin ucenicie la locul de munca, pentru ca nu aveam o facultate de relatii internationale, apoi, Revista de Psihologie, Pedagogie, Forum (cred ca era a ministerului Educatiei)… Deci, nu ma pune in insectarul sau clasorul tau in zona aia de ocupatie ideologica straina de care in 1989 ne-am despartit ireversibil toti, fara exceptie, ca de ceva strain, impus cu anasana, si chiar a fost asa ceva, si cred ca trebuie sa le bagam in cap culpabilizatorilor de serviciu (o pletora care nu traieste din munca, ci din intrigi si demonizari de care pentru a ne “scapa” sau “ierta” ne cer taxe de “protectie”) ca (1) nu noi am clocit, impus si raspandit comunismul, (2) ca ne-am eliberat prin forte proprii de el, ca de o forta opresoare si (3) ca este cea mai mare realizare reformista si modernista a Romaniei, din a doua jumatate a secolului trecut.

    • Nu este vorba despre preferinte…

      Insa tu consideri ca este normal ca textele tale sa fie mai partuzan politicxe decat erau cele al;e Erei Socialiste? Sa fii mai dogmatic decat era ES ?

  6. Fie ca ne place Putin sau nu, mare adevar a grait cand a spus ca „Ucraina este un stat inventat”, este un stat artificial, cu o jumatate din populatie care se inchina in fiecare seara spre Moscova, cu cealalta jumatate avand o ideologie de urmasi ai lui Bandera, calcand in picioare fara mila orice minoritate nationala. Ma gandesc cu strangere de inima la romanii nostrii din Bucovina de Nord, Herta sau din zona Odesei. Ma trec fiori pe spinare cand vad ca SUA le vinde cele mai sofisticate arme. Daca va fi un razboi in zona noastra, acesta va fi provocat de statul inventat Ucraina.

Lasă un răspuns