La Predeal, pentru cateva zile

Am profitat de zapada pentru a merge cateva zile la Predeal. Acum, cerul este acoperit si bate usor vantul. Vineri insa a fost o zi superba. Am profitat si am urcat cu tele-skiul pe varful Clabucet. Privelistea este fabulosa. Mai intai, trecand peste brazi incarcati de zapada iar apoi, pe creasta, pana la orizont, varfurile scaldate in soare ale muntilor.

24 de gânduri despre “La Predeal, pentru cateva zile

  1. Inteligenta alegere a perioadei….presupun ca ati ajuns relativ repede la destinatie pe DN1, Romania iesind din toate sarbatorile, de rit nou, sau vechi, spre disperarea bucurestenilor care se vad nevoiti sa revina la munca..

    Apreciază

  2. ps
    Incercati si drumul spre Susai. Pe noi ne-a prins ploaia, anul trecut, trecand prin umbrela si trening pana la piele, dar acum trebuie sa fie un traseu mirific, pornind de la hotelul Belvedere.
    Interesanta este si arhitectura Bisericii Ortodoxe din Predeal, foarte luminoasa si cu un spatiu interior generos.

    Apreciază

  3. Cetatzene ref la putinul tau off-topic din ianuarie 18, 2019 de la interviul ptr Q magazin ….. in In Romania NU e nevoie de o reforma constitutionala, ci doar una a caracterelor …
    Ca nu poti face o Constitutie in care sa bagi 1001 de interictii : presedintele nu are dreptul sa isi violeze ficele si in gnl nici o femeie, prewdintele nu are voie sa se urce pe masa la dineele oficiale, presedintele nu are voie sa calce oameni cu masina chiar daca este nebaut samd samd samd. Si nici nu poti (ar fi caraghios) sa scrii in Constitutie ce e aia de indata sau cu buna credinta sau ce e aia a face pe prostul..

    Poate esti prea tanar si8 nu stii niste cestii din anii 90. Ei bine, in 1991 prea „democratica” , inteleptualimea „de dreapta” si partidele de popozitie erau ingrozite ca „Iliescu poate dizolava parlamentul” fiindca in proiectul de constitutie scria ca :
    (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.
    (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
    (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de asediu sau al stării de urgenţă.

    Dupa 1996 aceiasi erau de parere ca presedintele Constantinescu poate prea putin. Acelasi Ţapu a demis un premier ….. si imediat (dez)onor CDReaua a inventat ceva numit “simetrie” ca cica cine nminalizeaza poate si demite… Apoi acelasi a impus pe Isarescu premier … la sugestia lu’ Mircra Se Face ca Lucreaza …
    Asa ca in 2003 am introdus prevederea de rasu lu’ curcile:
    ARTICOLUL 107 (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru..
    Veiz matale
    Cetatzene e multi pe la noi care , desi au barbi sure, au rams la mintea copilului de 5 ani care vrea sa schimbe regulile in timpul jocului .

    Partea proasta – astia nu sunt analfabetii, vacarii, tapinari, gunoierii ci „inte;ectuali de frante” sau macar „personalitati civice” ce au putirinta de a se exiba in presa. SI astia au inventa o polologie a legitimiatii prezidentaiale , care a pune PRESEDINTELE peste Parlament … ca cica presu e ales pe persoane fizica si are cele mai multe voturi (asta cica mai multe decat tot parlamentul) si deci el ar transcede si ar trebui lasat sa isi faca politichia ..
    Scuze draCul meu Cetatzean nu poti avea o Constitutioe in care sa scrie „ca cand presu place lu Plesu poate, cand nu nu poate”.. Insa si mai imposibil este sa ceri lui Plesu si admiratorilor sai o minima constanta a idei si o minima moralia este prea mult (folosit Plesu ca rimeaza cu Presu).

    Adica ramane cum a zis conu Zaharia „„unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!
    Iar prințipu e o cestie de caracter!!!

    Apreciat de 1 persoană

    • Reforma constitutionala este ceva necesar, poate nu e suficienta, e posibil, dar traim intr-o lume dinamica.

      Si trebuie facuta de specialisti bineinteles, dar nu intotdeauna modelele importate functioneaza, fiecare popor are caracteristicile lui.
      S-a incercat prin „primaveri arabe”, prin alegeri democratice in Africa ( si aici a ajuns tehnologia), instalarea de sisteme democratice standard si rezultatul final este ceea ce vedem(migrantii sunt un rezultat al standardizarii democratice).

      La noi de exemplu, e nevoie ca CCR sa explice articole scrise in propozitii simple, pai hai sa simplificam institutional, daca e nevoie de mai multi asa sa fie, dar din prima, fara verigi care intarzie decizia.

      Schimbarea regulilor in timpul jocului e necesara cand victima a jocului poate sa devina chiar statul insusi si daca schimbarea vine natural, din interior.

      Eliminarea completa a functiei da la o parte motivatia galcevei politice sterile, pe persoana fizica, corecteaza erori si reduce entropia, iar statul ramane cu un singur cap, Premierul, care sub control parlamentar, democratic, guverneaza, intr-o singura directie, fara derapaje ce nu pot fi corectate rapid.

      Sau putem sa facem ca-n Turcia, unde in cativa ani vom vedea si efectele sociale si chiar militare, la extern.

      Pana la urma Presedintele, accederea la aceasta functie, nu trebuia sa fie un scop in sine sau ceva pur politic-obtinerea puterii totale, ci un mijloc pentru un scop mai inalt, dezvoltarea statului si imbunatatirea vietii cetateanului, iar daca acest lucru nu se poate obtine dupa atatia ani, inseamna ca trebuie facut altfel.

      Cum sa faci campanie electorala, odata ajuns pe functie, permanent, si sa pui permanent, continuu, doua tabere fata in fata, si nu una langa alta, pentru a construi un ceva.
      Pare ceva personal mai degraba, dar in baza unor puteri sporite, si nu ma refer numai la actualul presedinte, toti par sa fi facut la fel.
      In Romania la ce a fost folosita aceasta functie?

      E Romania reintregita, desi s-a dizolvat USSR acum 30 de ani?Nici macar Gollum nu si-a dorit cu adevarat.

      Toate modificarile Constitutiei trebuie sa se faca legal, in Parlament, nu vine nimeni cu bata sa impuna modificari.Dorinta ar trebui sa vina dinspre partide.

      Functioneaza institutiile descrise/continute in Constitutie in mod corect, acum?
      Pai daca nu, poate trebuie sa fie aplicate corectii, cat inca Romania mai este populata.

      „Sa se revizuiasca, primesc!Dar sa nu se schimbe nimica…” -ne este caracteristic ca popor, ca si „drobul” lui Creanga.😀

      Apreciază

      • AI inteles fix NIMIC.

        Ce sa reformezi? Pentru ce?
        Ca „aia” atat stiu – sa nu fie de acord!!! Azi zic ca le place .. amine nu mai vor!!!
        Asa ca unica reforma posibila ar fi .. sa le predai puterea si sa zici mersi oride cate pri iti trag o flegma in fata!!

        Apreciază

  4. diasporean spune:
    IANUARIE 20, 2019 LA 3:02 AM

    Da, sistemul politic in Romania functioneaza prost, dar asta se intampla si in tari occidentale mai avansate in ale democratiei. In SUA, Administratia este blocata dpdv financiar de opozitia democratilor din Camera Reprezentantilor, iar in UK, premierul Teresa May este facut terci in Parlamentul britanic pe tema Brexitului.
    Daca mizezi pe ideile colegilor, cu singuranta acestea exista. Daca ma intrebi pe mine, as adopta modelul chinezesc, cu un capitalism de stat orientat care interesul national. Doar asa pupaza poate sa fie satisfacuta vazand autostrazi finalizate in Romania si trenuri rapide. Altfel, proiectele sunt blocate la Bruxelles (de unde a iesit si ultima margica – conditionarea electoralist politicianista a fondurilor europene de respectarea Gestapoului luminat) sau prin contestatii la contestatii (daca nu castiga cine vor evropenii care ne decid soarta).
    Mai precis, ne-ar trebui un partid puternic si o clona a lui Vladimir Putin la butoanele decizionale cele mai importante.
    ps
    Raspunsul Chinei la abuzul comis de transsexualul Trudeau a fost extrem de bland. Eu as fi trimis ambasadorul Canadei acasa, retinand, bineinteles, spionii si agentii canadieni nativi si americani (cu pasaport canadian).
    Obraznicia imperialistilor occidentali, care incalca cu tupeu tratate internationale de orice fel (semnate chiar de ei), trebuie oprita, cu orice pret. Va veti convinge cu totii (mai devreme, sau mai tarziu) ca este si in interesul Romaniei. Altfel, vom ramane o natie de slugi o eternitate.

    Apreciat de 2 persoane

    • ps
      NU stiu daca in Canada albii au devenit minoritari, sau nu. Dar sunt convins ca albii au inventat teoriile egalitariste, discriminarea pozitiva si legile represive la adresa libertatii de opinie. Au facut-o spre a se folosi de minoritati defavorizate in demersul lor (al albilor ,,luminati”) de a-si mentine suprematia. Cum te poti opune curentului ? Dirijandu-l abil si dandu-i impresia ca el isi creaza albia. Desigur, este vorba despre un grup restrans de albi pe care ii cunoastem doar partial. Normal, presa si mijloacele principale de comunicatii si…supraveghere sunt ,,jucariile” lor.
      Doar nu-ti inchipiui ca Obama a avut vreo putere in statul american. Daca ar fi indraznit sa revendice mai multa autoritate, ar fi fost sicanat exact ca Donald Trump.
      ….De exemplu despre familia Rothschild se stiu destul de putine lucruri raportat la cat ne-am dori sa stim.

      Apreciat de 1 persoană

    • @ZeV, Bun, am inteles, tot ce e de la Putin vine direct din Rai, tot ce e din Occidentul „obraznic” si „imperial” e cah. Iti place modelul autocrat, iar democratia iti sta in gat. Eu unul prefer sistemul asta greoi si aparent greu de urnit numit democratie, decit sa fac ploconeli unui tzar local pus de alt dictator. Am trait sub unul, nu mai vreau sub altul. Nu spun insa ca democratia e perfecta: e cel mai prost sistem dpdv al vitezei, dar care tine cont de libertatile individuale. si mai sunt si alte jdemii de probleme intr-o democratie. Partea buna e ca se discuta relativ liber. Sub Putin sau un alt dictator al tau preferat, trebuie sa stai cu harpa sub bratz non stop.

      Ca tu ai avut o partida intima cu Trudeau e treaba ta, pentru ca altfel nu imi dau seama de unde stii tu ca e „transsexual”. Eu unul nu as cuteza sa il insult personal nici pe Putin nici pe Trump nici pe Presedintele Chinei, chiar daca imi displace ce fac unii si ce fac altii, mai des, mai putin des, sau citeodata. Iar citeodata fiecare din ei face ceva cu sens.

      Dar pari ca joci in Mission Imposible. Cind SUA au denuntat azi oficial ca Rusia incalca tratatul despre rachete (INF cred ca-i spune), tu vii aici si ne spui ca Occidentul incalca tratatele internationale „de orice fel”. Amuzant, ce-si mai baga Occidentul asta picioarele in orice fel de tratate internationale, a la ZeV. Bine, govorit Radio Kremlin prin vocea lui ZeV. Nimic nou sub soare…Uspehi v rabote! 🙂

      Apreciază

  5. Nicolae Titulescu şi Edvard Beneš

    Cei doi oameni de stat, prieteni în timpul vieţii şi arhitecţii unui sistem de securitate în Europa interbelică, au fost urmăriţi de aceeaşi soartă tragică, nu pentru că nu ar fi anvizajat toate posibilităţile (inclusiv apropierea faţă de URSS), ci pentru că nu au putut schimba ce nu se putea schimba. Amândoi au făcut tot ce era cu putinţă şi construcţiile lor politice ar fi avut efect în cazul unor conflicte locale (Mica Antantă), însă statele mici nu pot influenţa soarta lumii. Marile Puteri au purtat responsabilitatea declanşării celei de-a doua conflagraţii mondiale. Anglia şi Franţa, interesate doar în menţinerea «statu-quo»-ului de după Primul Război Mondial, nu au făcut nimic ca să împiedice conflictul, în timp ce Germania şi URSS – plus nemulţumiţii secundari ai Tratatului de Pace de la Versailles – l-au provocat în mod direct. Iar dacă Anglia şi Franţa s-au aliat cu Uniunea Sovietică în loc să lase Germania şi URSS să se bată între ele până la epuizare, este pentru că – în urma «Blitzkrieg»-ului lui Hitler – au considerat că Germania reprezintă un pericol mai mare.

    Ce puteau face Titulescu şi Beneš în faţa prăbuşirii întregului eşafodaj politic interbelic ? Neputinţa lor – şi a multor altor personalităţi de-a lungul istoriei – a fost exprimată în termeni stoici de împăratul roman Marcus Aurelius care, în plină criză a secolului III, scria în memoriile personale intitulate „Gânduri către mine însumi” : Înţelepciunea constă în a-ţi da seama de ce poţi schimba şi să acţionezi în această direcţie. Restul sunt zbateri inutile.

    Apreciază

  6. Va felicit pentru ca puteti vizita tot ce doriti in lume, eu cu 2000 lei pe luna nu pot nici pana la Rarau sa merg, fiecare cu norocul lui in viata. Sanatate si calatorii cat mai multe!

    Apreciază

  7. De neinteles si , la limita , chiar idioata , atitudinea presedintelui actual al PSD in primii doi ani de guvernare .
    Doi prim ministri eficace inlocuiti pentru ca l-ar fi contrazis si pentru ca ” erau mai frumosi decat el ” , ambii cu o durata medie a mandatului de sapte luni .
    Ostracizarea unui membru de vaza al PSD , cu o anumita clasa , Corina Cretu , care in mandatul ei de comisar european a adus servicii enorme Romaniei ( sa amintesc aici doar ca a introdus finantarea europeana , 6 ani dupa terminarea ei , pentru autostrada Cernavoda Constanta , finantata initial prin imprumuturi grele externe ) , pentru ca , la fel , Corina se plange de netrimiterea documentatiei marilor proiecte la Bruxelles ( drumul national Rucar – Campulung Muscel si centura Sud Bucuresti , singurele proiecte de mare infrastructura trimise in 2018 ) .
    Si acum , abandonarea si tergiversarea marilor proiecte cu finantare europeana in schimbul unor incercari de a face investitii in parteneriat public – privat ( ceea ce Romania nu a facut niciodata ) .
    Cum poti sa intorci spatele marelui proiect al autostrazii Transilvania , continuarea celor 60 de km existenti spre judetul Salaj , 1 milliard de euro dati de Bruxelles , refuzand de 15 luni , prin functionarii guvernamentali de la ANAP , cinci trimiteri ale documentatiei ?
    Cum poti sa inchizi ochii la evidenta blocare de catre contestatia Strabag a jumatate din drumul expres Craiova Pitesti si sa nu anticipezi aceasta situatie – Strabag a contestat acum un an si era clar ca se risca sa se ajunga la anularea proiectului – 400 de milioane de euro care risca sa fie pierduti ?
    Cum poti sa tergiversezi numirea constructorilor la Sibiu Pitesti , proiect de 3 miliarde de euro , stiind ca urmeaza contestatii interminabile dupa numirea lor ?
    Bunul simt si experienta noastra in fata (in)capacitatii administratiei romanesti de a functiona eficient ne spun ca tentativele de finantare a marilor proiecte in sistem public – privat nu au nici o sansa de reusita – am trecut de mijlocul lui ianuarie , data la care trebuia anuntat constructorul autostrazii Ploiesti Brasov , prioritatea lui Dragnea in fata proiectelor de mai sus – nu avem , bineinteles , nici un anunt .
    Odata numit constructorul , nu vor fi din nou contestatiile perdantilor ?
    Si , daca aceste contestatii parazit vor fi eliminate , de unde asigura Statul partea sa de finantare – 1,3 miliarde de euro – in acest proiect – cand la fiecare rectificare bugetara sunt sistematic taiate finantarile investitiilor in Transporturi si cand bugetul Transporturilor este in jur de 2 miliarde de euro pe an , toate programele reunite , aeroporturi – porturi – cale ferata – drumuri rutiere ?
    Iar firma care va construi , de unde va avea finantare pentru partea ei , cel putin 1 miliard de euro ?

    Apreciat de 1 persoană

  8. E bine sa mai vezi lucrurile si de la ..inaltime. Iti ofera alta perspective, ce e important, ce e mai putin. Eu vad important ca seful statului nu este garantul statului de drept in Romania. Ii este absolut indiferent de dezastrul produs si dovedit de protocoalele secrete, si de vietile distruse ale atitor concetateni, acuzati pe nedrept, cu probe false, cu denunturi false, cu implicarea SRI, mai tare decit Secu de pe vremea lui Ceausescu. E o adevarata mlastina, cu procurori de o calitate infecta, cu judecatori patati si cu oameni fara empatie fata de semenii lor. Iar seful acestui sistem de tortionari este Presedintele Romaniei, care continua, in buna traditie securista, mostenirea lasata Romaniei de securistul Basescu. Nu vad nimic democrat la el, si faptul ca e de origine saseasca e probabil o pura intimplare. Germania este totusi un stat de drept, unde Constitutia tarii este respectata, si cind nu e, oamenii sunt trasi imediat la raspundere.

    Din pacate Romania nu este stat de drept azi, si nu a fost de mult timp, de cind CSAT a implicat SRI in justitie, si in media, unde erau „probleme de siguranta nationala”, cum spunea Basescu pe vremea aia. Nu e stat de drept pentru ca Presedintele e dispretuitor fata de Constitutie, fata de hotaririle Curtii Constitutionale, si actioneaza impotriva Guvernului, deci a Romaniei. A invatat bine de la Basescu si alti securistoizi sa tina Romania in acest complex de slabiciuni. Ieri am citit in presa despre schimbul de replici intre Ponta si Basescu despre cine e vinovatul ca nu s-a contruit autostrada Comarnic Brasov. Eu pe cine sa cred? Mai mult insa imi pasa ca nu s-a construit, indiferent cine din cei doi e vinovat. Iata un al citelea exemplu ca cei care conduc Romania actioneaza impotriva intereselor nationale. Ce e de facut? Schimbata Constitutia! Recladit statul de drept, si ales un Sef de Stat caruia chiar sa ii pese de statul de drept, de justitie, si de drepturile cetatenilor, si nu doar declarativ! Un Sef de Stat care sa fie chiar un mediator in societate si sa respecte alegerile romanilor.

    Apreciază

  9. Nu cred ca trebuie sa judecam functia (institutia) prezidentiala prin prisma unor persoane care au ocupat aceasta pozitie. Mai ales a presedintilor Iohannis si Basescu. Au existat si personalitati echilibrate, ca presedintele Ion Iliescu, sau care, chiar daca nu a reusit, cel putin s-a straduit sa respecte fisa postului, precum presedintele Emil Constantinescu. Pe aceleasi atributii prezidentiale exista, asadar, tipuri foarte diferite de personalitati, care dau in cele din urma substanta psiho-politica prescriptiilor formale numite atributii ale presedintelui republicii.

    Totusi, tot mai multi romani resimt o nemultumire in legatura cu pozitia de la Cotroceni. Intr-un sens sau altul, in grade diferite de laissez-faire sau autoritarism. Facand abstractie de actualitate, mie mi se pare ca functia de presedinte, o inovatie americana tendentioasa, imitata de ceilalti, potrivit asteptarilor, precum maimutele, scuzata sa-mi fie comparatia neacademica, a fost extrem de terfelita in ultimul timp. Imi este pur si simplu rusine sa vad cum pozitia suprema de la Cotroceni are aceeasi denumire ca pozitia de la Casa Alba, care a fost ingrozitor de murdarita de Donald Trump, in ciuda denumirii sediului, care sugereaza ca ar trebui sa fie locuit de oameni puri, curati moral, caracteriologic. Acelasi dezgust, la care adaug si multa indignare, pentru ca a fost folosit pentru o manipulare geopolitica gigantica, il am si fata de Abraham Lincoln, un drogat si un plin de sifilis, uneori cu accese aproape psihotice, Nu mai spun ca unii presedinti de state au fost asasinati politic si ca exista chiar o politica oculta de incurajare in acest sens.

    Probabil ca ceva ar trebui facut, pentru redarea respectului fata de pozitia de sef al statului. Desigur, selectia candidatilor pentru functia de sef al statului si metodologia de acces in aceasta pozitie au un anumit rol. Din punctul meu de vedere, un sef de stat ar trebui sa fie respectat ca un rege si ales ca un presedinte. Mi-am detaliat in cateva randuri filosofia politica pe acest subiect. Din ratiunea de a avea si pastra intotdeauna un spatiu de manevra, in toate situatiile posibile de criza, cred ca sefia statului trebuie sa ramana distincta, ca o putere de reprezentare, iar sefia guvernului si guvernul insusi sa fie puterea operationala, executiva, cum spunem in limbajul separatiei puterilor statului. Exemplul pe care il am in minte, care ar putea sa fie calauzitor si pentru noi, este cel al imparatului Japoniei, care nu capituleaza, nu este luat prizonier si nu este destituit de nimeni. Pe de alta parte, nu trebuie sa ne amagim, respectul fata de autoritate vine din doua surse, din forta prerogativelor si din forta etichetei, protocolului, ritualului simbolic de infatisare, adresare si reprezentare. Degeaba contestam noi drepturile institutionale ale amnistiei si gratierii.

    O alta idee preocupanta ar fi, in opinia mea, ca functia de sef al statului sa iasa din serializarea compromisa pe care o reprezinta „presedintele”, ca denumire si mod de tratare. Am vazut ca rusii au organizat o ampla foto-expozitie documentara despre ultimul lor tar, Nicolae al II-lea, care, reamintesc, pentru a nu starni sperante alogene desarte in ceea ce ne priveste, a fost un monarh etnic. Nu ar fi ceva surprinzator ca Rusia sa revina la institutia tarului, intr-o forma si cu un continut modernizate. M-am mirat, nu atunci, ci mai tarziu, cand tabloul post-comunist a inceput sa capete contur (evit sa utilizez termenul de post-sovietism, care are o alta sensibilitate, partial indreptatita, pentru ca spre deosebire de prabusirea comunismului, care a fost legica si logica, destramarea Uniunii Sovietice a fost o catastrofa geopolitica, prin distrugerea contraponderii la capitalismul Statelor Unite, care a devenit o dictatura mondiala unipolara), ca acest lucru nu s-a facut dupa colapsul comunismului, de catre presedintele Boris Eltan, car ar fi putut sa devina tarul Boris I, fara niciun comentariu critic. Atunci a fost o oportunitate ratata. Dar timpul de recuperare a traditiei niciodata nu este trecut. Ar fi fost/ar fi un act juridic de condamnare decisiva si definitiva a comunismului impus rusilor si de stergere a tuturor vestigiilor sale, dintre care institutia prezidentiala a ramas neatinsa, ca forma, chiar daca in continut s-a democratizat. Au fost, daca nu ma insel, cinci Dume, dupa revolutia esuata din 1905, pana la lovitura de stat iudeo-comunista (e acelasi drac si daca ii spunem marxist-comunista, chiar daca suna a pleonasm; cu Lenin e altceva, el a salvat Imperiul si, intr-un fel, Estul, prin scoaterea din iobagie, din nestiinta de carte si din lipsa electrificarii, cel putin). Ar fi fost extraordinar, din punct de vedere politic si democratic, daca numaratoarea de atunci a Dumelor s-ar fi continuat dupa 1991. Rusia celei de-a „N”-a Dume… Suna frumos si democratic. O cutuma cam cum este la francezi cu numaratoarea republicilor (care sunt la a cincea republica).

    Ce sa mai spun de Franta, unde bubulii vor o noua revolutie, de aceasta data colorata, a „Vestelor galbene”. Mars, ma’!, vedeti-va lungul nasului si stati la locul vostru sau luati-va lumea in cap… Apoi, privesc cu optimism spre turci, unde traditia sultanilor ar putea fi reinviata si modernizata. Mai cred ca aceste posibile recuperari ale institutiilor supreme traditionale ar putea fi coordonate la scara euroasiatica. Dar, oare, la noi, la romani, ce ar fi de facut, pentru a ne recupera traditia etnica a politicii si a o pune in simbioza cu modernizarea politica?! Nu am niciun raspuns. Stiu insa ca daca nu gandim noi despre noi, nimeni altcineva nu o va face.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.