Profesorul John Mearsheimer la Bucuresti

Ieri am participat la un eveniment interesant, la Sala Rondă a Hotelului Intercontinental. Profesorul Mearsheimer, de la Universitatea din Chicago, a vorbit despre politica externă a marilor puteri dar si despre influenta acesteia asupra Europei si asupra României. Formatul a presupus o expunere de 40 de minute a lui John Mearsheimer, urmată de comentarii din partea a trei panelisti (Gabriela Cretu, Adrian Năstase si Adrian Severin) si de o sectiune Q&A cu participantii din sală.

 

 

16 gânduri despre “Profesorul John Mearsheimer la Bucuresti

  1. Teribili , tipii din Ministerul Transporturilor , CNADR si chiar doamna prim ministru .
    Efectiv teribili .
    Nu ca , Doamne fereste , as vrea sa-i vad sefi la Transporturi si CNADR sau in locul unui prim ministru PSD pe sefii USR de la ONG-uri sau pe Ludovic Orban sau Predoiu , situatia s-ar inrautati gravisim cu aceste personaje imature si incompetente in posturi de decizie .
    Apropo , ” banii pierduti in infrastructura de Transporturi de la UE ” de care se vorbeste sunt TOTI bani pierduti in perioada 2007-2012 – ghici cine conducea tara in 2007-2012 ? – se arunca cu piatra in PSD care a recuperat in extremis in 2013 o parte lansand autostrazile ( scurte , 70 , 40 km ) din Ardeal si azi avanseaza alte proiecte .
    Sa revin – de ce sunt teribili ?
    Pentru ca s-au laudat acum 2 saptamani ca ar fi trimis la Bruxelles documentatia pentru finantarea autostrazii de centura a Capitalei , si d-na prim ministru o afirma – o MINCIUNA – CNADR a trimis aplicatia unui birou din Ministerul Transporturilor romanesc !
    Adevaratul proiect a fost dat pentru ” analiza ” de nulitatile de la CNADR si Transporturi unor experti straini de la BEI , care il vor valida , cu OK-ul lor curajosii responsabili romani vor tansmite ce primesc de la BEI la Bruxelles !
    Ce sa spun de celelalte proiecte de trimis , podul Braila , drumul expres Craiova Pitesti , autostrada Bors – Nadasel , la Sibiu Pitesti nici nu indraznesc sa ma gandesc .
    Vor cere expertiza si analiza straina pentru ca ei se tem sa-si asume raspunderea – cat timp pierdut ?

  2. Completati, va rog, cu cateva idei expuse de prof. John Mearsheimer si, eventual, cu ce credeti dvs despre acest subiect. Nu ma trimiteti pe facebook ca fac alergie de cand politicienii romani se exprima in marele tomberon virtual al agentului NSA Mark Elliot Zuckerberg.
    ..Dupa parerea mea marile puteri nu delimiteaza foarte clar politica (lor) externa de cea interna, nici macar in momentele in care Donald Trump vorbeste despre America First. De fapt acest concept este unul mai mult legat de politica externa a SUA, decat de cea interna.

  3. Scuze, aici am intentionat sa postez cele de mai jos:

    …Si ar mai trebui spus ceva legat de felul in care Norvegia isi exploateaza resursele:

    ,,Troll, cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Norvegia, a fost repus în exploatare la capacitate maximă de compania Statoil şi ar putea să atingă o producţie record încă din cursul acestui an.

    Norvegienii au investit în noi tehnologii pentru a stoarce din zăcământul din Marea Nordului şi ultima picătură de combustibil, iar rezultatele se dovedesc mulţumitoare: Troll va produce gaze naturale într-o cantitate însemnată pentru încă un deceniu, anunţă agenţia Bloomberg.

    Două compresoare gigantice sunt folosite pentru a menţine presiunea gazului extras la nivel ridicat.

    „Pentru maşinăria de gaz norvegian, aceste două compresoare sunt ca un muşchi suplimentar. Au crescut capacitatea de extracţie din câmpul Troll pe termen scurt şi mediu”, a explicat Grete Haaland, vicepreşedinte Statoil.

    Investiţia făcută de compania norvegiană este o bună oportunitate de a se extinde pe piaţa energetică din Uniunea Europeană.
    …….
    Exportul de gaze naturale este şi el în creştere, gazoductele norvegiene transportând pe piaţa europeană….etc, etc.”

    DECI:
    1. Norvegia dispune de tehnologica necesara pentru exploatare;
    2. Norvegia detine si o retea importanta de transport pentru a exporta hidrocarburile;
    ….Ca sa-i ofer, totusi, un raspuns colegului trexsr: Poate ca primul pas pe care ar trebui sa-l faca Romania, ar putea fi reintregirea, pe cat posibil, a colectivului de specialisti care au reusit sa concureze firmele americane in materie de instalatii de foraj petrolier.
    Sau si asta o fi tot o utopie, nu-i asa ? Posibil, daca fostii petrolisti ne-au parasit definitiv fara a lasa ,,urme” in educatia generatiilor actuale de butonaci.

  4. Ghita Bizonu’ spune:
    OCTOMBRIE 30, 2018 LA 8:34 AM
    ,,Mai9 ramen sa ioesi cu protretu lu Stalin ….
    Insa tot nu zici ce au cauta sovoetciii in Bucovina”

    Nu e fotogenic, chiar si Basescu arata mai bine. (Z)

    Sovieticii au plecat de multa vreme din Bucovina. Prin urmare, ne ramane sa speram si sa ne incredem in bunavointa si capacitatea de persuasiune ale Marelui Licurici, cel mai bun prieten al o…pardon, romanului.

  5. serbanfl spune:
    OCTOMBRIE 30, 2018 LA 10:40 AM
    Sigur NU dincolo de Prut?!
    Chiar și ocupanții ruși au fost de acord cu formularea până la Nistru!

    Serios ? Din momentul in care trupele romane au trecut Prutul, alaturi de Germania, Romania a fost perceputa, stigmatizata si definita ca stat agresor si din pacate NU NUMAI de catre URSS, ci si de aliatii occidentali ai sovieticilor din cel de-al doilea razboi mondial. Daca ar fi fost altfel, aliatii ar fi sprijinit, poate, ramanerea, sau revenirea Basarabiei intre granitele firesti ale Romaniei. Dar nu au facut-o. Romanii au tot asteptat si au tot sperat de li s-au lungit urechile…..din fericire, de acum incolo va fi bine pentru Romania, avand deasupra ei un dom energetic inexpugnabil generat de scutul de la Deveselu.
    ps
    …In cele din urma, dupa multele sacrificii antrenate de lovitura de stat (legitima _ n.mea) din 1944, am reusit sa reintegram nordul Ardealului. Putea fi, prin urmare, si mai rau.

    • Nu mai fi atât de vehement, dacă nu ști. Afirmația cu războiul justificat până la Nistru, a fost folosită când s-a pus problema despăgubirilor – dacă ne opream la Nistru eram cobeligeranți.

    • Perce[ptia este una ..

      Ca cum sa iti zic .. la data de 26 iunie 1940 nevinovata Uniune Sovietica a intrat in randul agresorilor. Caci un ultimatum este un act de agresiune cfr pactului Briand- Kellogg.
      Nu era primul – cacvi nu trebuieste uiutata agresouneaimpotruva Finlandei.\Si inate de ea agresiunea asupra Poloniei .
      De fapt intre 1939 si iun 1940 URSS a fots consdierata aliata al Reichului :
      http://www.gcsehistory.org.uk/modernworld/appeasement/images/rendezvous_low.gif

      Cat dxdespre aliati au prerdominat interesele strategice.
      De pilda Italia de 3 ori agresoare .. a fots mangaiata pe teasta – i plesuva …

  6. Scoala Chicago la Bucuresti: Un semnal al inchiderii apropiate a parantezei protectioniste a administratiei Trump? SUA se vor intoarce la neo/liberalism?

    Am aflat din presa despre conferentierea de catre John Mearsheimer la Bucuresti. Media l-a prezentat pe profesorul de la Universitatea Chicago drept un “prieten al Rusiei”. “Excelent”, am murmurat, luminat la gandul ca Rusia a mai castigat un prieten, alaturi de presedintele american. In aceeasi categorie, a fost inclus si un participant de vaza, Adrian Nastase, fondator si presedinte al scolii geopolitice Fundatia Europeana Titulescu (FET). M-am intrebat, apoi, ce interes ar fi putut merita venirea de peste Ocean la frontiera de Est a NATO si UE a unui expert in politici externe ale marilor puteri. Raspunsul pe care l-am gasit a fost ca un geopolitician de talia lui John Mearsheimer nu poate fi decat un adept al relatiilor internationale in toate azimuturile. El a venit fara clisee de political correctness la prieteni estici, carora nu li se poate cere sa-si renege identitatea, credinta si istoria de estici. Urmatorul gand a fost cat de puternic legat este profesorul Mearsheimer de Scoala neo/liberala de la Chicago, aparuta in perioada interbelica si condusa in cea postbelica de Milton Friedman, supranumit “Adam Smith al secolului nostru”. Chicago este orasul politic al fostului presedinte afroamerican Barack Obama, dar si al gangsterului Al Capone. Nu este locul aici pentru detalii, dar ultimele doua personaje mi s-au parut mereu foarte asemanatoare, iar despre neoliberalismul Scolii de la Chicago am considerat intotdeauna ca aceasta a pus in mana statului o teorie praduitoare asemanatoare gangsterismului. Cum vor evolua politicile externe ale marilor puteri si ce influente vor avea acestea asupra Europei si Romaniei sunt chestiuni de futurologie politica, care au, deci o mare doza de improbabilitate. Expunerile si dezbaterile pe aceasta tema nu pot fi in consecinta luate decat cu rezerve si fara ca acestea sa aiba temperatura celor curente sau operationale. Presupun ca insasi conceptul de “mare putere” ar putea suferi mutatii semnificative de continut. Cred ca regiunile, alaturi de state, vor contribui mai mult la configuratiile in cest sens. Mutipolaritatea ar putea insemna nu numai noi centre statale de putere, ci si noi regiuni ca poli de putere, ca areale in care statele componente isi vor pune impreuna securitatile. O complementaritate intre state si regiune, in care punctele tari de securitate ale unor state le vor acoperi pe cele slabe ale altora, toate aflate in acelasi spatiu geopolitic. Ideea de „granite externe ale regiunilor” ar putea sa devina extensiva, sa cucereasca actori colectivi regionali, cum ar fi, de exemplu, cei din regiunea Orientului Mijlociu. Un stat liliputan cu pretentii de mare putere este o ciudatenie, daca nu se observa sau denunta ca el de fapt isi trage forta de la o mare putere reala, careia ii secatuieste contribuabilii si resursele. La fel, o insula saraca in resurse care sa inglobeze intr-un imperiu propriu aproape o jumatate de lume nu cred ca va mai fi o realitate durabila in viitor. Dimensiunile teritoriale si demografice, cele doua atuuri substantiale si inegalabile, ma gandesc la tari emergente din Asia, la China si India, dar si la Rusia, la aceasta din urma adaugandu-se si resursele imense, vor fi jucate cu cele mai mari sanse de castig, daca acestea vor fi sustinute de un potential tehnologic si de o teorie de dezvoltare corespunzatoare, care sa fie ca niste rachete portante pe masura maselor gigantice pe care le transporta. O alta idee, nu in ultimul rand, pe care mi-a suscitat-o mesagerul Scolii de la Chicago se refera la posibilitatea ca acesta sa fie purtatorul unui semnal subtil privind o apropiata inchidere a parantezei protectioniste pe care o reprezinta administratia Trump. In politica externa, SUA s-ar putea intoarce la neoliberalism, pe care de fapt nu l-a parasit niciodata. Nu are importanta cum isi va numi noua teorie, daca va apare un nou scotian “Adam Smith” sau un nou american “Milton Friedman”, esenta va fi aceeasi, un neoliberalism reinventat va insemna o tentativa de reinventare a imperiului. Un indiciu ocultat al neo/liberalismului este resuscitarea afluxului necontrolat de imigranti (care, intre altele, se poate presupune ca urmareste sa-i acopere pe cei interni ilegali, avand in vedere antecedente de escamotare a acestui subiect), fara de care imperiul nu poate exista. „Caravana imigrantilor”, viitori sclavi ai imperiului, cu destinatia SUA, si manevrele belicoase trumpiste de la granita cu Mexicul sunt suspectate de a fi puneri in scena de catre activistii neoliberali (pe modelul Soros, poate si cu banii progresistului evreu american), pentru a crea punctul de sprijin pentru bascularea post-Trump. In politica interna, neocomunismul, care va fi mai rau decat comunismul, asa cum este neoliberalismul in comparatie cu liberalismul, va fi un viraj tentant si extrem de probabil. Cel mai specific simptom al derapajului spre „ultracomunism”, un termen alternativ la cel de neocomunism american, il reprezinta erodarea puternica a drepturilor omului, pe componente fundamentale ale acestora (drepturile omului la viata, securitate, viata privata etc.).

    • Ce are cu prefectura ?
      John Joseph Mearsheimer (/ˈmɪərʃaɪmər/;[3] born December 14, 1947) is an American political scientist and international relations scholar, who belongs to the realist school of thought. He is the R. Wendell Harrison Distinguished Service Professor at the University of Chicago.

      Tu te refri la The Chicago school of economics is a neoclassical school of economic thought associated with the work of the faculty at the University of Chicago, some of whom have constructed and popularized its principles.

      Insa ce sa vezi ?
      Chicago school may refer to:

      Chicago school (architecture)
      Chicago school (economics)
      Chicago school (literary criticism)
      Chicago school (mathematical analysis)
      Chicago school (sociology)
      Chicago School of Professional Psychology

      Ar mai merita pomenit si Mircea EliADE …

      In rest Al de Sus cu mila

  7. Fiindcă tot veni vorba despre politica externă, îmi pun şi eu o întrebare: de ce România de azi are o politică externă nepersonalizată?. Ştiu că regula este să te aliniezi la politica externă promovată de Puteri, dar totuşi trebuie ca stat , care nu eşti o mare putere, să-ţi aperi interesele naţionale şi să le faci cunoscute, aşa cum au făcut-o timp de 100 de ani înaintaşii noştri. Nu suntem deloc vocali. Am văzut cum a reacţionat Ungaria la zicerele lui Jean-Claude Juncker, care a afirmat că Centenarul Marii Uniri de la 1918 reprezintă un eveniment important nu doar pentru România, cât şi pentru întreaga Europă. Iar noi tăcem sau reacţionăm timid ori cu întârziere atunci când suntem criticaţi la noi în casă, când ni se sugerează ( uneori ni se impun) direcţii de politică internă în domeniul economic, financiar şi juridic.

Lasă un răspuns