Cuib de cuci, la oferta

E o toamna superba. Ma bucura caldura invaluitoare a soarelui, la amiaza. Ca niciodata, la Cornu, nu reusim sa strangem toate merele si perele. Urmaresc, din cand in cand, unele emisiuni la televizor. In urma cu multi ani, criticam o emisiune de la Pro tv – Vacanta mare, cred. Acum, cand zapez, vad fragmente din Las Fierbinti. Vacanta mare mi se pare ca se inscria in categoria filmelor de arta.  Gandul ma duce, din nou, la Llosa. El aminteste de un tanar artist britanic ce foloseste balega de elefant intarita  ca materie prima pentru lucrarile sale.

Dezbaterile televizate mi se par destul de monotone – referendum, Elena Udrea, Bica, legile justitiei. Pe unele canale, Dragnea, insistent, procesul maimutelor, cenacluri de politica externa pe formatul sex in grup. In alte zone, comentarii despre legea pensiilor – imediat -, care va intra insa in vigoare peste cativa ani.

Presedintele Romaniei este, in continuare, un fel de Sfinx care patroneaza  desertul vietii publice. Din cand in cand il aud totusi, cu vocea accentuand aiurea silabele, ca la difuzorul cu sunet distosionat de pe vremea bunicilor.

Sunt unii carora nu le place in tara. Se pare ca nici in Costa Rica nu e mai bine. Altii, cu intreaga conducere, vor sa plece in exil la Parlamentul de la Bruxelles.

Pentru ca unii vor sa stinga lumina, eu ma incapatanez sa rezist aici, asa ca mi-am pus tuburi cu leduri si senzori care aprind lampile noaptea. Sa ma feresc de ordonante de urgenta.

Si pentru orice situatie, dupa ce am privit la viata partidelor, am pregatit, in gradina,  si un cuib de cuci.

 

34 de gânduri despre “Cuib de cuci, la oferta

  1. Superb… Imi place cum scrieti, imi place mult. Pe timpul cind va alergau „astia” ptr. piticii din gradina – de oftica – am cumparat pe Bahnhofstrasse o carte de-a dvs. „Ca lumea!” cum zicea fica mea Oana pe cind era inca copil.
    Merçi mult!
    Cu drag, Mihai Petrescu, Chur-Schweiz

    • Imi pare rău ca un om cu,cultura si inteligenta dumneavoastra nu a fost in stare decât să desființeze și sa înceapă furtul țării.Cu calitățile pe care le aveti pute’ati liniștit sa fiti un conducător de care sa’si amintească țara însă ati preferat partea mai ușoară. Rusine și în același timp felicitări pentru text

      • @ lucian

        Imi pare rau ca un om ca tine care la nastere probabil ca a fost un bebelus adorabil a ajuns ca adult un dobitoc sinistru care nu intelege pe ce lume traieste si pune botul la manipularile inepte ale unor securisti neostalinisti .

      • Se spune că fiecare, în relațiile interumane, avem parte de atâta bunăcredință/corectitudine câtă manifestăm și noi față de ceilalți. Eu chiar sunt convins de această stare de fapt.

  2. Aparent fara legatura cu politica

    Părerea mea este că Mugur Isărescu nu joacă pentru români, pentru că începând din martie 2017, de la amvonul Băncii Naționale, domnul Isărescu a spus ‘trebuie să crească dobânzile’. Și în februarie 2018 a continuat spunând: ‘eu văd inflația, până la Paști, undeva la 4%’. A fost 4,75% și înainte de Paști. Ce a făcut domnul Isărescu când a spus acest lucru – nu are voie să facă asta – a invitat comercianții să majoreze prețurile”, a explicat Gheorghe Piperea.
    Gheorghe Piperea: ”Mugur Isărescu nu “joacă” pentru români! Acesta este motivul pentru care a majorat ROBOR-ul!” in Gandeste, 29 Apr 2018 .

    A se vede3a si Mugur Isărescu la pielea goală (LPG)
    Cintinui cu citate

    Ajutorul statului român pentru salvarea băncilor pe timpul crizei a fost realizat tot de o manieră mai puțin transparentă și pe mai multe paliere, banii venind atât de la bugetul statului, precum și de la cetățeni. Efortul financiar și destinația banilor nu au fost comunicate public explicit.

    Unul din cele mai clare canale prin care a fost salvat sistemul bancar transferând costul pe bugetul de stat si în final prin taxe și impozite pe cetățeni este reprezentat de nivelul de dobândă plătit de statul român la titlurile de stat emise începand cu declararea oficială a crizei.

    Injectarea de bani în sistemul bancar prin canalul titlurilor, a fost orchestrată de BNR și achitată de populație și firme prin taxe și impozite.

    BNR a ținut dobânzile sus în piață inclusiv dupa declararea oficiala a crizei in Romania spre deosebire de toate celalte tari europene, aflate sau nu in interiorul zonei euro. Acest „mic” amanunt a afectat masiv negativ economia reala dar a permis finantarea datoriei publice la dobanzi ridicate, de care au profitat bancile.

    Cea mai mare detinere de titluri o au bancile comerciale iar ca proxy dupa ajustarea cu dimensiunea bilantului, cele cu probleme. Mai direct exprimat cu cat mai problematica banca, cu atat mai multe titluri in bilant (proportional).

    Bancile Nu pot cumpara titluri in sume foarte mari la o singura emisiune. Prin urmare a fost necesar nevoie ca BNR sa mentina nenatural dobanzile ridicate ani la rand desi economia era in criza.
    ~~~~~~~

    Comentarii

    În spațiul public este emisă o teză manipulatoare ce susține că statul român și cetățenii nu au salvat băncile în criza, spre deosebire de alte state ale lumii.

    Fals.

    Este incompletă afirmația potrivit căreia statul roman și cetățenii nu au salvat băncile prin perfuzii de bani publici și nu mă refer la ajutorul explicit de 100 milioane de euro, oferit în afara normelor legale de la acel moment Băncii Transilvania în octombrie-noiembrie 2008 pentru a evita încetarea plăților.

    A afirma că cetățenii români nu au susținut băncile, este similar cu a sugera că pierderea înregistrată de Bancorex nu a fost acoperită dintr-o extra-taxă pe costul la pompă a benzinei timp de 10 ani. Faptul că românii au plătit la pompă pierderile Bancorex. nu face transferul de avuție mai puțin real.

    Ajutorul statului român pentru salvarea băncilor pe timpul crizei a fost realizat tot de o manieră mai puțin transparentă și pe mai multe paliere, banii venind atât de la bugetul statului, precum și de la cetățeni. Efortul financiar și destinația banilor nu au fost comunicate public explicit.

    Unul din cele mai clare canale prin care a fost salvat sistemul bancar transferând costul pe bugetul de stat si în final prin taxe și impozite pe cetățeni este reprezentat de nivelul de dobândă plătit de statul român la titlurile de stat emise începand cu declararea oficială a crizei.

    Injectarea de bani în sistemul bancar prin canalul titlurilor, a fost orchestrată de BNR și achitată de populație și firme prin taxe și impozite.

    BNR a ținut dobânzile sus în piață inclusiv dupa declararea oficiala a crizei in Romania spre deosebire de toate celalte tari europene, aflate sau nu in interiorul zonei euro. Acest „mic” amanunt a afectat masiv negativ economia reala dar a permis finantarea datoriei publice la dobanzi ridicate, de care au profitat bancile.

    Cea mai mare detinere de titluri o au bancile comerciale iar ca proxy dupa ajustarea cu dimensiunea bilantului, cele cu probleme. Mai direct exprimat cu cat mai problematica banca, cu atat mai multe titluri in bilant (proportional).

    Bancile Nu pot cumpara titluri in sume foarte mari la o singura emisiune. Prin urmare a fost necesar nevoie ca BNR sa mentina nenatural dobanzile ridicate ani la rand desi economia era in criza.

    Pentru a estima dimensiunea banilor pierduti de bugetul statului doar pentru ca BNR a tinut dobanzile sus pentru a ajuta bancile sa acopere pierderile sa facem un simplu calcul:

    – dobanzile au coborat de la aprox 9% la 2,75% la perioade de 5 ani

    – Sa admitem pentru simplificare, diminuand pierderea repurtata de stat, ca descresterea lenta a dobanzilor cu care se imprumuta statul roman in moneda nationala a fost de doar 5%

    – Datoria in moneda nationala in aceasta perioada detinuta de banci a fost mult peste 10 miliarde de euro echivalent

    – Sa admitem pentru simplificare, diminuand pierderea repurtata de stat, ca suma inprumutata de stat in moneda nationala in aceasta perioada a fost de doar 10 miliarde de euro

    – Durata modificata a unui instrument cu maturitatea la 5 ani este in jurul a 4,3 ani

    – Sa admitem pentru simplificare, diminuand pierderea repurtata de stat, ca statul s-a imprumutat cu aceasta durata medie de 4,3 ani in aceasta perioada

    Rezulta o pierdere neta pentru statul roman (la prima aproximare) de nici mai mult nici mai putin de 2,15 miliarde de euro adica aproximativ 1,4% din PIB-ul Romaniei recanalizat de BNR pentru a ascunde pierderile bancilor.

    Cetatenii au platit taxe si acestea s-au dus pe plata costului suplimentar al finantarii doar pentru ca BNR nu a coborat dobanzile cum era necesar or cum au facut toate tarile lumii in criza. Pierderile repurtate de economia reala depasesc in aceasta perioada 20% din PIB calculand suprafata dintre cresterea potential a economiei Romaniei si curba cresterii efectiv realizate.

    Un alt canal prin care au fost ajutate major bancile, sub radarul opiniei publice, a fost prin canalul apparent inofensiv al garantiilor de tip prima casa.

    Doar epentru exemplificare pana la sfarsitul anului 2016, mult dupa declararea incheierii crizei in Romania, garantiile de tip prima casa depaseau 17 miliarde de lei.

    Aceste garantii au permis incasarea de catre banci a unor dobanzi si comisioane superioare comparativ cu clasa de risc a pachetului de credit finantat (credit cu garantie imobiliara plus garantia statului). Aceste garantii au evoluat de la suta la suta din valoarea creditului la cincizeci la suta din valoarea creditului. Diferenta dintre cat era pretul creditului pentru clasa de risc respectiva si cat a fost perceput clientilor reprezinta cadoul facut de statul roman bancilor.

    Suplimentar, aceste garantii au permis utilizarea scazuta a capitalului bancilor. La costul ultimilor ani al capitalului in sistemul bancar, masura a permis economii majore pentru banci si la acest capitol.

    Un alt canal prin care au fost ajutate major bancile, sub radarul opiniei publice, a fost prin „negocierea” provizionarii.

    Banca Nationala a Romaniei a avut o abordare unica in ceea ce priveste provizionarea creditelor.

    Imediat dupa 2009 a inasprit modul Romanesc de provizionare. Inasprirea aceasta s-a suprapus peste dobanzile ridicate si a amplificat restrangerea creditarii in criza si contractia economiei reale. Minus 7.1% in 2009 se justifica prin frana de mana activata de BNR atat pe parghia monetara precum si pe cea de creditare a economiei reale.

    Ulterior, in 2012, modul de provizionare a cunoscut o imbunatatire in sensul relaxarii, dar nu complet pana la nivelul normelor internationale.

    Peste acest mod specific BNR de a privi reglemenentarea provizionarii creditarii, BNR aplica o abordare unica de a verifica bancile.

    Unele sunt verificate serios, altele mai putin.

    Provizionarea selectiva si diferita la nivel de ciclu economic favorizeaza anumite banci in a NU aduce capital suplimentar si a raporta profit contabile.
    ~~~~~~
    Incepand cu 2009 capitalul bancar este scump si in anumite situatii imposibil de accesat.

    „Negocierea” provizionarii reprezinta un ajutor facut de statul roman pentru anumite banci.

    Unele grupuri Internationale isi joaca mentinerea conducerii de la centru in negocierile din Romania privind provizioanele. Romanii de la supraveghere sunt oameni de inteles cu nevoile conducerilor din strainatate, mai ales ca exista o traditie in reciprocitati, inca de la vanzare.

    Un ajutor suplimentar pentru banci a venit din partea Consiliului de Administratie al BNR prin amanarea cu inca un an evaluarea activelor bancilor folosind „integral” metodologia europeana.

    Evaluarea calităţii activelor din sis­­te­mul bancar românesc, folosind in­te­­gral metodologia europeană îa fost rea­li­zată în cele din urmă în 2017, o intarziere majora.

    In rezumat, acestea sunt doar 3 dintre modalitatile prin care statul Roman si cetatenii au pierdut bani pentru a sustine sistemul bancar.

    În ce mod a ajutat Statul Român băncile în perioada crizei? Lucian Isar la 1 octombrie 2018, 13:10 In psnews

    Dar oare ptr cine dracu lucreaza Isarescu and company?
    Ne zicea in 2015 Seful Supravegherii bancare din BNR, Nicolae Cinteza, o zicea direct „Dar, dacă pică una din băncile greceşti pe darea în plată, credeţi că celelalte rămân în picioare? Eu zic că nu! (…) Cele patru bănci cu capital grecesc au o pondere destul de mare în activele din sistem” (paginade banci , 20 nov 2015) si mai am citate din Cinteza care la la 23 nov 2015 zicea :
    E o impredictibilitate pe care nu o mai poti stapani. Vreti sa va spun ca in procesul de negociere a vanzarii Piraeus, americanii (fondul JC Flowers) se impiedica de doua legi nenorocite, conversia creditelor in valuta si darea in plata? Nu vor sa-si asume eventuale pierderi care ar aparea. Grecii spun ca nu le sunt datorate lor. Daca le impune statul roman, sunt datorate statului roman. Si e posibil ca deal-ul sa nu se incheie doar din cauza acestor doua legi, intrucat pentru restul s-a batut palma” in Seful supravegherii bancilor din BNR, Nicolae Cinteza: Nu se poate spune ca dobanda unui credit a fost abuziva, daca banca nu era obligata de lege sa o indexeze la LIBOR sau EURIBOR din bancherul.ro.

    in 2915 era virba despre darea in plata.
    A dat faliment vreo banca greceasca?
    NU!!!
    Si desi nu e grecf directorul executiv al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen a fpts vazut la proteste … Oare de ce?!

  3. Din păcate, nu ați avut norocul momentului potrivit în politica. Sunteți supra-calificat pentru politica românească de acum. Din fericire, ați știut sa trăiți și în aceste condiții! Și mie mi se pare ca aveți o viata frumoasa… La mulți ani fericiți!

  4. Ce vedem noi la televiziunile in limba romana este in raport cu nivelul de educatie si cultura al proprietarului acelei televiziuni : tenebrosul Sarbu la ProTV ( pardon , el e vechil , proprietarul e o companie americana ) , proprietarul turc al Kanal D , Cristian Burci la Prima , Vantu la Realitatea ( televiziune otrava in faliment de cativa ani dar lasata sa emita ) , Voiculescu la Antene si SRI-ul lui Maior la Digi si TVR – frumoasa adunatura de proprietari , oameni de ARTA unul si unul .
    Altfel , e de admirat ca in propria tara sunt duse batalii cu adversari din tara pentru binele tuturor
    – 1 ) cu administratia romaneasca pentru a o forta sa fie mai putin iresponsabila si a o face sa trimita la Bruxelles , cat Corina Cretu e inca comisar ( 9 luni ) , documentatii de finantare pentru proiecte care vor schimba fata Romaniei ( dupa Corina vom avea in locul ei vreun Lund Sorensen care nu ne va da o centima ) ca drumul expres Craiova Pitesti sau autostrada Transilvania – portiunea ei intre frontiera cu Ungaria si Cluj .
    Enervarea Corinei Cretu aduce un efect vizibil la varful administratiei , unde prim-ministrul promite ca ” de luni ” ( adica 15 octombrie ) se va trimite la Bruxelles documentatia pentru inelul de autostrada al Capitalei – un miliard de euro pentru o suta de kilometri – cu beneficii de miliarde de euro pentru intreaga economie a Romaniei – sa vedem ce va fi , daca Corina primeste aceasta documentatie in timp util – cateva saptamani – sau nu .
    2 ) batalii cu triburile politice de opozitie si cu tribunele lor TV si Internet ONG – care saboteaza aceste actiuni venite , dupa ele , de la Diavol , adica de la PSD .
    Responsabilul Om de Stat Ludovic Orban duce o adevarata Cruciada impotriva autostrazii Sibiu – Pitesti – ” nu sunt suficiente foraje in zona de munte ” , ” nu avem acordul de Mediu ” ( dat , nu de Dumnezeu , ci de functionarii guvernamentali de la Mediu ) .
    Iar ONG-urile USR isi doresc esecul documentatiei de finantare trimise pentru autostrada de inel a Bucurestiului – Ciurea , seful ProInfrastructura , un tip usor dezaxat – ” vor trimite un r…. Sa aiba aia ce respinge ” si se roaga ca eventuale contestatii sa blocheze drumul expres Craiova Slatina .
    Apropo de ultimul este , cu podul Braila , o enorma investitie propusa romanilor de PSD si un mare succes – nu sunt contestatii pe Craiova Slatina si aceasta infrastructura poate fi semnata si inceputa , pana la venirea triburilor PNL USR , fara sa mai poata fi oprita dupa aceea – cu conditia ca administratia sa se miste .

    • Din nenorocire fanariotii lui Erbasu ( afacerist securist aparut pe lume cu Catarama , George Padure , fratii Paunescu in anii 1990 ) au contestat primul sector al drumului expres , portiunea lui urbana , Craiova – Robanesti – Bals .

  5. Căutând pe goagălă veți afla că: Totalul populatiei de cuci care se inmulteste in Europa este foarte mare, intre 4,2 si 8,6 milioane de perechi. Multe populatii europene au regresat in perioada 1990-2000, dar populatiile cheie din Rusia si Romania au ramas stabile. Rusia este tara europeana cu cea mai mare populatie de cuci.
    Adică pen’ce populatiile cheie din Rusia si Romania au ramas stabile?
    Pentru că a existat câte un amfitrion, mare iubitor ȘI de cuci, în toate generațiile!
    Luând-o altfel, vreau să amintesc că spectacolul Teatrului Național – Zbor deasupra unui cuib de cuci – mi-a plăcut mai mult decât filmul cu Jack Nicholson, ba, îndrăznesc să spun, mai mult chiar decât cartea!

  6. @Adrian Năstase: ”…vad fragmente din Las Fierbinti. Vacanta mare mi se pare ca se inscria in categoria filmelor de arta… Dezbaterile televizate mi se par destul de monotone … Presedintele Romaniei este, in continuare, un fel de Sfinx care patroneaza desertul vietii publice….Sunt unii carora nu le place in tara…Pentru ca unii vor sa stinga lumina, eu ma incapatanez sa rezist aici…
    ======================
    Hm, unora nu le place în țară, spuneți. Poate nu le place viața din țară. Iar după cum descrieți această viață de zi cu zi, se pare că nici dumneavoastră. Și atunci vă refugiați în tihna unui colț de lume dincolo de realitatea cotidiană, iar atunci când liniștea acelui colț devine prea apăsătoare aveți posibilitatea de a vă întoarce spre lumea activă a relațiilor sociale din lumea românească în care sunteți ancorat.
    Asta, spre deosebire de cei de departe care neputând evada din însingurarea unei lumi în care au nimerit dar în care nu se potrivesc, privesc debusolați spre lumea lăsată în urmă și pierdută a societății românești prin lupele deformante ale unei massmedia care alterează voit și partizan realitatea țării lor de suflet.
    Da, a dispărut Intelectualul (majuscule nu este întâmplătoare), dar odată cu el a dispărut și românul educat. Sau poate doar așa se vede din depărtare?

    • Bun comentariu, subscriu. Asa vad si eu. Nu ma inspira „noua cultura” pe care o vad ca apare agresiv din Romania, indreptata de cele mai multe ori impotriva cuiva si nu impreuna cu cineva. Voci ridicate de aici impotriva altor romani care au plecat in strainatate imi intaresc aceasta parere.Voci agresive care in lipsa unei contraponderi tipa din ce in ce mai tare incercind sa domine prin zgomot. Voci care probabil asteapta o ruptura in aliantele romanesti de azi…Poate atit a mai ramas din „democratia” romaneasca? Pina si dl. Nastase nu prea suna ca ii place ce aude si vede in jur. Dinsul insa are eleganta de a ne lasa sa ne expriam aici – pentru ca ii multumesc, insa nu prea am vazut de la dinsul articole despre diaspora si relatia Romaniei cu diaspora. Atunci ma intreb: poate ca este de acord cu Zev si altii care insulta in mod regulat concetateni din diaspora. Qui Prodest?

  7. Întămplare prea adevărată din Marea Britanie
    La începutului anului academic actual, conducerea universității din Cambridge a prezentat studenților propunerea ca universitatea să participe activ la Duminica Aduceriiaminte închinată comemorării soldaților căzuți in cele două războaie mondiale, activitățile acestea urmănd să intre în tradiția celebrei universități. Numai că propunerea n-a fost acceptată!!!! Motivația studentei activiste, promotoarea uluitoarei respingeri; 1. Războiul a făcut multe victime, nu numai soldații, așa încăt o astfel de zi ar trebui să se concentreze pe critica războiului și nu pe cei căzuți în bătălii, ca să nu pară o glorificare a războiului, 2. La Cambridge studiază studenți din 220 de țări, este deci o universitate globală și mulți studenți își aduc aminte în chip diferit războiul și încheierea lui!!!!!!
    Vă aduceți aminte de ”activiștii” din urmă cu căteva decenii? Nicicănd n-au fost mai actuali ca în zilele noastre. Personal am dormit rău după lectura acestei știri.

  8. Cazul Khashoggi: Grup saudito-turc de investigatie, fara alte interferente, cel mai bun raspuns. Evitarea divizarilor islamice si izolarilor regionale, cea mai buna aspiratie. Probabilitatea unor “Güleni” sauditi

    Cazul jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, trăitor în exil autoimpus la Washington, care nu a mai fost văzut de când a intrat în consulatul saudit din Istanbul la 2 octombrie, are ceva din “aromele” toxice si manipulatoare ale operatiunii antirusesti “Skripal”, dar si ale operatiunii antiturcesti “Gülen”.

    Autorul saudit al articolelor critice la adresa Riyadh-ului, scrise pentru Washington Post, a fost ucis in incinta consulatului, potrivit autoritatilor turce. Acolo, el a fost asteptat de o echipa de 15 asasini, veniti din Arabia Saudita, unde s-au intors in aceeasi zi. Probele turcilor cuprind inregistrari video exterioare, inregistrari audio interioare si rezultate ale cercetarii retelei de canalizare conectate la cladire.

    “Ştim când Jamal a fost ucis, în ce cameră a fost ucis şi unde a fost dus corpul său pentru a fi dezmembrat. Dacă echipa de criminalişti este lăsată să intre, ei ştiu exact unde să meargă”, a declarat o sursă turcă la curent cu investigaţia. In probele audio, “pot fi auzite vocea sa şi vocile bărbaţilor care vorbesc în arabă. Poţi să auzi cum a fost interogat, torturat şi apoi ucis”, au precizat surse turce.

    In acest stadiu, Turcia este scoasa din cauza crimei. In fata argumentelor turce, Arabia Saudita a admis sau este pe cale sa admita posibilitatea unei crime in consulatul saudit. Dar respinge cu energie ca de la nivel inalt s-ar fi dat un ordin de executie. Pentru elucidarea cauzelor si circumstantelor crimei, sauditii au propus o comisie comuna cu turcii, fara alte interferente, care a fost acceptata si este cea mai buna decizie preliminara posibila.

    Este evident ca cineva a picat un test. Dar este indoielnic ca el sa se fi produs la nivel politic inalt. Riyadh-ul este acuzat de lucruri incomparabil mai grave decat o pot face articolele de opinie ale oricarui dizident. Ar fi fost imposibil ca politica de varf saudita sa nu prevada consecintele asasinarii unui dizident pe teritoriul sau diplomatic, la consulatul saudit din Turcia: stigmatizare, izolare, pierderi de toate felurile. Legatura de culpa se face automat. Cred ca motivul crimei este rizibil. La fel ca si tinta, care nu era defector si nu arunca decat cu vorbe. Caraghioasa este si resursa intrebuintata, 15 oameni, pentru o viata, si aia in capcana inchisa a consulatului. Nu exista regim politic care sa nu aiba dizidenti.

    Mai verosimila mi se pare posibilitatea eliminarii lui Khashoggi de catre o factiune a serviciilor secrete saudite sau la un ordin administrativ, iesit din responsabilitati, dintr-un motiv sau altul. In cel mai nerauvoitor caz, de exces de zel, s-a facut un rau, crezand ca se face un bine. O stire venita pe surse la postul Middle East Eye (MEE) divulga ca sauditii se plang de faptul ca elemente ostile din ţara lor, cum am spune noi apartinatoare de “statul paralel”, care sunt “adânc infiltrate în securitatea statului”, ar fi comis rapirea si uciderea jurnalistului. Intr-o traducere mai pe limba estului mijlociu, se pare ca Güleni si tentative de preluare a controlului asupra statului sunt si pe la altii. Pe la sauditi, aproape sigur. Pe speta, s-ar putea ca Salman sa aiba nevoie de expertiza lui Erdogan.

    Specific pentru sauditi ar fi ca acel “Sauden”, un derivat ad hoc pentru un “Gulen” saudit, ar fi putut crea in ochii echipei mortii o “aparenta” in jurul lui Khashoggi, de tradator si dusman de moarte al lui Allah si al Arabiei Saudite. Forta incredibila a spalarii pe creier sau a crearii aparentelor toxice s-a vazut in operatiunea in care fratele vitreg al lui Kim a fost ucis de doua femei care i-au atins fata cu o neurotoxina, fara ca ele sa stie ce fac cu adevarat sau sa fi dorit sa-l omoare.

    Daca serviciile secrete turce nu ar fi fost profesioniste, Turcia ar fi fost tap ispasitor. Daca s-a folosit un steag fals in asasinat, pentru a-l pune intr-un cont politic saudit oficial, tap ispasitor devine Arabia Saudita. In oricare din ipoteze, planeaza doua mari pericole: o noua divizare in islam si o noua izolare in regiune. Un fel de “2 in 1”. Daca exista tesatori de aparente care urmaresc aceste lucruri, ele trebuie impiedicate prin strangerea randurilor islamice. Evitarea divizarilor islamice si a izolarilor regionale ar fi cea mai buna aspiratie a Orientului Mijlociu.

    In incercarile fiecaruia de a raspunde la intrebarea “Cui ar folosi crima?”, sa reflectam si la alte cateva posibile conexiuni. In SUA antiislamica (nu e o figura de stil, ci o realitate a politicilor de imigratie americane, explicit discriminatorii cu arabii si islamicii), asasinarea jurnalistului saudit a capatat proportii dramatice globale (desi crime in serie americane sunt ceva “obisnuit”).

    In 23-25 octombrie la Riyadh va avea loc un summit economic supranumit „Davosul deşertului”. Intrebat daca va participa la eveniment, secretarul american al trezoreriei Steven Mnuchin a anunţat că “intenţionează”, dar ca dacă vor aparea mai multe informaţii săptămâna viitoare, “evident” ca va tine “cont” de ele. Un boicot ar fi deci posibil.

    Desi ancheta comuna saudito-turca urmeaza sa inceapa si concluziile vor fi mult timp departe, Financial Times, The New York Times şi The Economist şi-au retras susţinerea pentru conferinta de la Riyadh. Ca un “mic” detaliu, “Davosul desertului” este parte a planului faraonic „Vision 2030” al Arabiei Saudite. Scopul acestui plan este să transforme primul exportator mondial de petrol într-un gigant tehnologic şi turistic. Din acest context mai larg, alta intrebare iese in fata: Cine ar avea de castigat de pe urma unui esec al “Davosului desertului”?

    • #fragmentarium: ”Evitarea divizarilor islamice si izolarilor regionale, cea mai buna aspiratie.”
      =========================
      Din filozofia arabă și pashtună care stă la baza ghidului etic de comportament individual și comunitar:

      Tu care-ai fost cu mine în luptă, vei rămâne toată viața prietenul meu oriunde ai fi.
      Voi care-ați fost cu noi în luptă, dar plecați după victorie, sunteți niște lași.
      Voi care-ați fost cu noi în luptă și rămâneți după victorie, sunteți inamici, deoarece sunteți alt trib cu care trebuie să ne luptăm.”

      Această mentalitate întortocheată despre loialitate, poate explica divizările și faptul că națiunea arabă nu se poate forma ca un stat unitar, așa cum a dorit, de exemplu, colonelul englez, T.E. Lawrence, cunoscut ca Lawrence al Arabiei.

  9. Foarte tare articolul …Foarte foarte tare ! Mi-a placut la fel de mult si articolul lui Vasile Dancu ( fara sa fiu un fan al dansului ) .

    Spre vidul politic absolut. Țara noastră evoluează spre vidul politic absolut. Nu, nu este lipsa puterii politice, este folosirea aberantă a politicii. Fiecare dintre actorii politici vor doar dispariția celuilalt, fiecare deține Adevarul, este în conexiune cu Binele, Adevarul sau Frumosul. Ceilalți trebuie să dispară! Închipuiți-vă cum ar arăta realizarea voinței politice a tuturor românilor: Ar dispărea Dragnea și Dancilă, Johannis și Statul paralel, apoi opoziția antisistem cu Sorosul ei cu tot, Sică și mandolina lui, ungurii cei veșnic trădători, până și putiniștii cei răi. Dacă s-ar curăța tot sistemul politic, credeți că am fi mai fericiți? România ar putea să devină paradisul la care visăm? Ar rămâne ceva în loc, am putea reface o lume nouă din cenușa celei vechi? Ne unește altceva înafara urii?”, a spus sociologul Vasile Dancu .

  10. ” Prietenii ” olandezi .
    Nu pot sa-i vad , nu pot sa-i sufar .
    Rosu si 11 metri lui Tamas , acasa la noi in plus , pentru un gest involuntar ?
    Si nu ” vede ” mana portarului sarb in afara careului ?
    Mai rai decat toti , mai rai decat germanii ( ostili dar corecti ) , scandinavii ( snobi dar mai masurati ) sau britanicii ( care ne ignora , in dispretul lor )
    O scarba de genul astuia o va inlocui pe Corina Cretu in 9 luni – nu ne va da o centima , va zbiera peste tot ca nu avem cereri – proiecte bune , in acest timp noi ne sabordam pe noi insine cu ” acorduri de mediu ” demente pe Sibiu Pitesti si cu decizii ale ” Justitiei ” ( Justitie care nu pricepe nimic din termeni tehnici , costuri , solutii ingineresti dar care se ” pronunta ” , amanand si cerand alte concursuri ) care blocheaza totul in rediscutari de contestatii si licitatii .

  11. În legătură cu dispariția Intelectualului ca factor de influențare. După cum s-a văzut la noi după 89 (și nu numai la noi), intelectualii s-au metamorfozat în politruci. Faima și banii. Banii au rămas, faima, ca orice faimă, e în cădere liberă. Parafrazănd un titlu celebru al unui articol eminescian„ de profesie ”anti”, actualmente rentier.

  12. Relaţiiile româno-ruse

    Acum 140 ani, pe 15 octombrie 1878 (26 septembrie pe stil vechi) s-au stabilit primele relaţii diplomatice româno-ruse la nivel de legaţie, cum era obiceiul pe atunci. Un asemenea moment aniversar impune o trecere în revistă a istoriei acestor relaţii ce cântăresc greu în politica actuală a ambelor ţări, mai ales din motive de prestigiu naţional.

    Relaţiile dintre România şi Rusia au evoluat pe doi parametri : comunitatea de credinţă religioasă şi raportul dintre o mare putere şi o ţară de mici dimensiuni, situată pe axa de expansiune a respectivei mari puteri. Într-o primă etapă, din Evul Mediu până la începutul epocii moderne, ortodoxia a stabilit drept obiectiv comun apărarea religiei în faţa ofensivei islamice. Începând însă cu sec. XVIII, se pune problema ieşirii Ţărilor Române de sub dominaţia Imperiului Otoman şi trecerea lor sub cea a Imperiului Ţarist (vezi campaniile generalului Suvorov).

    Mai târziu, în 1877-1878, ambele obiective se întrepătrund şi determină alianţa României cu Imperiul Rus împotriva Imperiului Otoman. Odată cu atingerea de către România a scopului prioritar, independenţa faţă de turci, apar şi primele situaţii conflictuale legate de extinderea sferei de influenţă rusă spre sud, ceea ce determină reocuparea de către Imperiul Rus a celor trei judeţe din sudul Basarabiei.

    Relaţiile se vor desfăşura în continuare între aceeaşi parametri. România se afiliază Triplei Alianţe – Germania, Austria, Italia – de teama expansionismului ţarist, pentru ca în timpul Primului Război Mondial să intre în alianţă cu Rusia sperând să-şi realizeze cu ajutorul Antantei idealul naţional prin unirea cu Ardealul şi Bucovina. Ulterior, problema Basarabiei, devenit subiect de dispută între URSS – ca succesoare a Imperiului Ţarist – şi România, a determinat un balans politico-diplomatic între cele două ţări. Astfel, N. Titulescu încearcă să profite de deschiderea spre Occident a URSS iniţiată de ministrul de externe Litvinov, pentru a obţine recunoaşterea apartenenţei Basarabiei la România. În urma schimbării politicii externe a URSS, se intră într-o nouă spirală conflictuală : România realizează alianţa cu Polonia şi întăreşte legăturile cu ţările occidentale pentru a-şi garanta integritatea teritorială din acel moment, politică ce eşuează odată cu începutul celui de-al Doilea Război Mondial care deschide o epocă de confruntări militare româno-sovietice. În noua situaţie creată de evoluţia războiului după bătălia de la Stalingrad, România va face din nou eforturi spre a ajunge la o înţelegere cu URSS : acceptă tacit pierderea Basarabiei, cerând să primească din partea Rusiei şi a alianţei anti-germane sprijinul necesar pentru recâştigarea părţii de nord a Ardealului.

    Odată cu reglementarea situaţiei Transilvaniei la Conferinţa de Pace, coordonata fundamentală a politicii externe a fost aceea că România – ca toate celelalte ţări din Europa de Est – a intrat în orbita puterii sovietice. Datorită faptului că Basarabia reprezenta un subiect de discordie latentă, România a adoptat o poziţie dizidentă în cadrul Pactului de la Varşovia, iar după 1989 a aderat cu entuziasm – în mare parte din acelaşi motiv- la NATO.
    Desigur că URSS, ca o mare putere, a considerat că poate adopta o poziţie de forţă – cel puţin la nivel declarativ – în ceea ce priveşte dizidenţele cu România. Şi deşi destrămarea paşnică a URSS a dovedit lipsa unor intenţii expansioniste din partea principalului succesor al acesteia, Federaţia Rusă, anumiţi factori politici ruşi din eşalonul II continuă şi în prezent să facă declaraţii de forţă la adresa României, determinaţi evident de probleme interne ale Rusiei legate de nostalgii imperiale existente în diferite pături ale societăţii ruse.
    În momentul de faţă, România – ca membru de talie medie al NATO – îşi afirmă foarte rar o poziţie proprie faţă de relaţia acestui pact cu Rusia. Dar şi în rândul societăţii româneşti se manifestă nostalgii istorice determinate în bună măsură de teama unui nou expansionism imperial rus. Nostalgii istorice ce se traduc inevitabil pentru guvernanţii din ambele state în interese electorale.

    Actualul impas este totuşi determinat de o problemă a trecutului. Astăzi, inexistenţa unei graniţe comune între cele două state face imposibil orice contencios teritorial. Din acest motiv, relaţiile bilaterale ar trebui resetate pornind de la situaţia prezentă care implică interese comune, cel puţin la nivel economic, dar şi lupta împotriva terorismului internaţional şi păstrarea stabilităţii în spaţiul geografic comun.

    Pentru România, o modalitate de a-şi maximiza interesele proprii în politica externă ar fi iniţierea constituirii unui bloc informal al ţarilor ortodoxe din zonă care să acţioneze la fel ca şi grupul de la Visegrad. Un asemenea cadrilater format din România, Grecia, Bulgaria şi Serbia (viitor membru UE) ar putea în mod obiectiv dezvolta noi relaţii cu Federaţia Rusă – pentru moment, predominant economice, dar cu posibilitate în viitor de extindere treptată şi în alte sfere.

    • Nu e doar traumatismul , resimtit si azi , al invaziei din 27 iunie – 2 iulie 1940 .
      E si traumatismul ocuparii Cernatiului , o bomba in iunie 1940 – nimeni nu se astepta in Romania la o anexare ruseasca a capitalei Bucovinei .
      Sa adaug ca rusii cerusera acordul nemtilor pentru INTREAGA Bucovina si ca doar enervarea lui Hitler ( ” nu vreau sa fiu luat drept idiot de Stalin ” ) a salvat Campulung Moldovenesc , Radauti , Voronet , Putna si Vatra Dornei de apartenenta la URSS ?!
      Dar raptul a 29 de sate din tinutul Herta , judetul Dorohoi , in acelasi moment ?
      Sunt cutemuratoare ecourile invaziei de atunci : ” in Herta lumea inebunita fuge pe strazi tipand ca au intrat rusii in oras , rusii au deschis foc impotriva unei delegatii cu steaguri albe care le-a cerut sa se opreasca ” .
      Se apreciaza la in jur de opt mii numarul persoanelor asasinate de rusi in primele zile ale invaziei sovietice in Basarabia si Nordul Bucovinei .

      • E .. Putna se pare ca a scapat datorita unui maior . De fpta se pare ca granita de nord in partea Moldovei este „atat de nordica” datorita acelui maior care .. care si-a luat RASPUNDEREA “De aici nu ne mai retragem! Peste Putna nu se trece! Mergeţi la unităţi, organizaţi-vă poziţii de apărare şi, dacă ruşii mai înaintează un pas, DIN ORDINUL MEU ŞI PE A MEA RĂSPUNDERE, deschide-ţi focul!” Valeriu Carp

  13. In perioada februarie 2017 – septembrie 2017 primele doua guverne PSD au scos la licitatie trei mari programe de infrastructura rutiera de interes national , finantate toate din fonduri europene si toate cu studii si proiectare facute : 120 de kilometri de drum expres intre Craiova si Pitesti , 50 de kilometri de semicerc de autostrada la sud de Bucuresti , 60 de kilometri de autostrada intre Oradea si limita dintre judetele Bihor si Salaj .
    Sa vedem unde suntem un an mai tarziu – din cei 230 de kilometri scosi la licitatie avem azi doar 39 de km ( Bals – Slatina ) si poate 6 km ( la frontiera cu Ungaria , dar nu sunt sigur ) deci 45 de km in cel mai bun caz la care se poate semna contractul cu constructorul .
    Un sfert din tot ce s-a lansat .
    Restul ?
    Decizii de ” Justitie ” care anuleaza jumatate din Craiova – Pitesti si contestatii ale perdantilor care risca sa duca restul la calendele grecesti .
    In loc ca Dragnea sa fuga dupa cai verzi pe pereti cu autostrazile lui in parteneriat public – privat , fara finantare si fara planuri de constructie , nu mai bine colabora cu ministrul SAU al Justitiei , Toader , sa se evite anularea jumatatii Craiova Pitesti ?
    Nu putea organiza intelegeri cu fiecare din firmele participante prin care sa evite contestatiile si blocajele ?
    Nu puteau responsabiliza asa zisele Tribunale care iau decizii demente , informandu-le , explicandu-le , aratandu-le pierderile enorme pe care Tara le inregistreaza in urma deciziilor – indeciziilor lor ?

    • Nu, nu putea. De fapt, Liviu Dragnea nu prea mai poate face nimic fiind tot mai izolat , atat in PSD, cat si pe scena mai larga a politicii din Romania. Pacat ca nu este evreu, ar fi avut mai multe sanse decat Udrea, considerata un fel de entitate malefica suprema, ea nefiiind decat o femeie, o simpla femeie, care plateste pentru arogantele si…..informatiile ei, nu pentru ce spun procurorii in dosarele lor de tip maculatura cu probe indirecte si/sau inventate.
      ..Iar ministrul Justitiei cunoaste bine care ii sunt atributiunile si deci nu poate interveni, sub nicio forma, in deciziile Instantelor.

    • N-ați înțeles că dragnea are misiunea de a distruge PSD?! Dacă trecea prin Parlament legislația corectă, exact precum în restul statelor UE, însemna că-i ajută pe Ponta, Grindeanu, Firea sau toți primarii, care ar fi realizat mult mai mult. PSD n-are voie să ia iar caimacul alegerilor !

  14. Un anti islamic la curtea regelui Salman

    Agitatia internationala peste masura a Casei Albe privind disparitia unui saudit, jurnalistul Khashoggi, care traia si lucra in SUA, ridica acelasi gen de intrebari care sunt de obicei legate de un exces de zel interesat, pentru a fulmina aparente sau a preveni, amorti ori inlatura suspiciuni. Pe acest mod de manifestare, care ofera indicii stridente ce nu pot fi trecute cu vederea, s-au exprimat adesea multi experti ai unor servicii de informatii americane si nu numai, pentru care un astfel de fapt simptomatic este banal, iar aplecarea cercetarii de caz asupra lui este obligatorie.

    Fara indoiala, nu se poate afirma ca aceasta agitatie ar avea ceva de ascuns. Dar amenintarile presedintelui american Donald Trump, ca o antepronuntare, la adresa Arabiei Saudite, cu o ”pedeapsă severă” dacă se va dovedi că jurnalistul Khashoggi, un critic proeminent al autorităților saudite, a fost asasinat la ordinul autorităţilor de la Riad, au fost un fapt cel putin ciudat. Volens nolens, Casa Alba a creat legaturi emotionale si materiale cu evenimentul de la consulatul saudit, care in mod normal nu si-ar fi avut rostul. Reactia demna si suverana a sauditilor, care neaga ferm orice implicare, ca vor riposta cu masuri si mai dure daca Washingtonul va sanctiona regatul saudit, l-au domolit la fel de subit pe Donald Trump, care sugerează că „ucigași fără scrupule” ar putea fi responsabili de moartea jurnalistului saudit. Dupa discutia telefonica pe care a avut-o cu regele Salman, presedintele Trump s-a “dezumflat”, revenind la moderatie, care ar fi fost necesara de la inceput, si la asteptarea rezultatelor anchetei comune saudito-turce, cum este si normal. “Nu vreau să fac speculaţii în locul său (al regelui Salman, n.m.), dar mi s-a părut că ar putea fi opera unor elemente incontrolabile. Cine ştie?”, a declarat, luni, Trump.

    Facand o comparatie intre reactia americanilor si cea a europenilor fata de cazul Khashoggi, diferentele de abordare sunt nete si contradictorii. Spre deosebire de americani, care s-au repezit unilateral cu antepronuntari si acuzatii fara probe, in care si-au asumat abuziv un rol de “pedepsitori”, europenii s-au limitat, prudent, la exprimarea unei “preocupari serioase” fata de cazul de “disparitie” si la trimiteri la functiile dreptului, de investigare si “tragere la raspundere” a celor responsabili. Presedintele american, Donald Trump, a anuntat ca că l-a trimis pe secretarul de stat Mike Pompeo în regat, și oriunde este necesar, pentru a ajunge la capătul aparentei dispariţii a lui Khashoggi. La aceasta decizie oarecum controversabila, in contextul suveranismului si dreptului saudite si al unor antepronuntari americane antisaudite, este foarte nimerita o parafrazare adaptata a titlului unui roman cunoscut al lui Mark Twain: Un anti islamic la curtea regelui Salman.

    • PS/NB: Dupa influentele publicatii britanice Financial Times şi The Economist si americana The New York Times, care şi-au retras susţinerea pentru conferinta privind investitiile de la Riyadh, si Google – gigantul corporatist american in motoare de cautare pe internet -, a anuntat ca se aliniaza la aceeasi masura. Practic, aceste “retrageri” pot avea una din doua semnificatii, ori pe ambele: boicot comunicational si/sau autoexcluderi investitionale. Retragerea celor doua mass-media britanice este si mai ciudata, ca sa nu spunem ostila, anti islamica sau anti saudita, cu cat ele au un profil publicistic financiar.

      Nu vreau sa fac speculatii in privinta unor posibile legaturi intre “boicot” sau “autoexcluderi” cu cazul prefatator in discutie, dar ele se pot face. As remarca doar ca guvernantii si dizidentii unei tari pot fi priviti uneori de catre anumite puteri internationale printr-o aceeasi grila de ostilitate geo/politica. Asta imi aduce aminte de o poza aparuta in timpul razboiului rece pe coperta unei reviste occidentale renumite: RFG+RDG=Nemti. Poate ca amatorii de dezidenta azilata, care de cele mai multe ori este cumparata, vor reflecta mai atent la posibilitatea de a fi sacrificati de azilatori in scenarii ostile impotriva patriilor lor, doar pentru ca apartin poporului lor etnic.

  15. …undeva intre Marti – Miercuri si Joi….acesta este titlul cartii pe care o scriu! Este despre toamna si iarna, despre primavara si vara, este despre oameni si locuri, este despre undeva…candva!Este despre a ramane acolo unde simti ca esti acasa, dincolo de tentatii, furii si vise!

Dă-i un răspuns lui Victoria StroeAnulează răspunsul