Duminică, am participat la inaugurarea unui nou corp de bibliotecă la Colegiul National Militar de la Breaza. Este vorba de o donatie de peste 3600 de carti de istorie si de peste 800 de reviste, pe care sotia mea si cu mine le-am primit de la regretatii Nicolae (Nicolas) si Coralia Fotino – nasii nostri de cununie, volume pe care, la randul nostru, le-am donat Colegiului de la Breaza, continuatorul traditiilor Liceului Militar de la Manastirea Dealu, in amintirea tatalui meu, Marin Grigore Nastase, seful de promotie al Liceului, in promotia anului 1937.
Ne-am reintalnit cu comandantul Colegiului – colonel Doina Muresan si cu directorul de studii, istoricul Aurel Soare, precum si cu cateva zeci de elevi, carora le-am vorbit despre cel care a fost Nicolae Fotino dar si despre semnificatia Centenarului Marii Uniri.
Superb gest .
Sper ca elevii militarii sa fie incurajati sa imprumute de la biblioteca si sa citeasca , nu sa fie impiedicati sa o faca de catre ierahia colegiului .
Sigur nu vor fi impiedicati de conducerea Colegiului.
Important este să dorească elevii să citească, dar mai important este gestul de a dona cărți unei școli, astăzi, când bani pentru fondul de carte pentru bibliotecile școlare este aproape inexistent. Familia Năstase a mai donat cărți, pentru o bibliotecă școlară rurală, la Ghimeș-Făget. În zilele noastre, această școală a devenit liceu tehnologic.
[…] Link: https://adriannastase.ro/2017/12/17/la-colegiul-national-militar-de-la-breaza/ […]
@Adrian Năstase
Cărțile, ca și oamenii, călătoresc, zăbovesc, se strâng laolaltă… iar într-o zi, la sfârșit, când vor fi-mbătrânit destul, își găsesc UN LOC FRUMOS ȘI NUMAI AL LOR unde să rămână. Le-ați ajutat să-și găsească locul de unde cred că nu vor mai pleca. O donație de carte de câteva mii de volume este un eveniment care ar fi trebuit să facă societatea românească să tresară prin somn…
”DRĂGUȚĂ, TE FAC UN FLASHMOB , DUPĂ AMIAZĂ, ÎN PIAȚA VICTORIEI ?”
Deci, nu se mai întâlnesc îndrăgostiții la Universitate sau , și mai rău, în Cișmigiu… țara e-n revoluție și doar la revoluție nu se vine, în mod reprobabil, cu flori și cu bomboane. Se vine cu cătușe , cu plasturi negri peste gură și cu eșarfe șic, model „condamnat la moarte” , pentru pus pe ochi. Hai să facem un flashmob de impact , copii… hai să stăm în frig o jumătate de oră, cu storurile trase , cu gura ferecată cu scotch negru, și cu glugile pe căpățână , ca să trezim din indolență proasta de societate , care nu înțelege în mod matur , ca doamna Ioana Ene Dogioiu, că pesedeul schimbă legile Justiției ca s-o facă scăpată pe ucigașa de la metrou…
Ca de obicei, e nevoie de puțină organizare… pentru asta, însăși doamna Oana Pellea s-a coborât de pe norișorul transcendental unde sălășluiește ca „om, actor și scriitor”, și pe o ploaie demnă de o cauză mai bună , a deschis „festivitățile”. N-ați vrea să știți ce morgă avea… ziceai că participă la înmormântarea Universului , pliat și vârât cu forța într-o cutie de pantofi . Era și Marius Manole , săracu’, el măcar e actor bun numai că e confuz din punct de vedere ideologic, deoarece salariile sunt mici… sau, cel puțin de salariu mic se plângea ultima oară, când am citit un interviu cu el. Cu canadiene negre amândoi , ca la orice prohod , negre și identice la croială … dar a lu’ Oana , lungă … și a lu’ Marius, scurtă… de nici nu știai ce drac de mesaj subliminal ascund … oricum, mesajul era pentru inteligenți, nu pentru oameni obișnuiți, ca mine.
Bine, cu toată organizarea s-au strecurat și unele greșeli… de exemplu, oamenii au fost invitați să se flashmobescă aducând și copii și câini… poate n-o să credeți, dar au fost unii proști care chiar au adus. Au legat bietul copil cu cârpa la ochișori și l-au ținut în ploaie… în locul lui, ridicam discret cârpa, verificam că revoluționarii mei părinți nu văd nimic , și chiar dacă ar vedea ceva, n-au cum să mă certe că au un scotch negru pe gură, și-o tăiam de-acolo, oprindu-mă la secția de Poliție să-i reclam pentru rele tratamente aplicate minorului. (…în altă ordine de idei, eu îți mulțumesc, bunule Dumnezeu, că ai avut grijă de mine și mi-ai dat părinți normali…)
Câinele era îmbrăcat în roz, dar n-au reușit să-i pună eșarfa la ochi … așa că a făcut notă discordantă… după părerea mea , părea cel mai inteligent din toată adunarea…
N-ați văzut protest mai idiot. Să stai să te plouă-n cap o jumătatea de oră, să simți că vrei pipi din pricina țârâitului continuu al ploii, să faci cistită, să joci baba-oarba pe invers, respectiv cu o mulțime de babe-oarbe și un singur cetățean văzător care le-aleargă pe-acolo cu aparatul de filmat, să nu poți schimba un cuvânt cu vecinul de flashmob, că ți-ai pus bandă adezivă pe mufă, ei bine… iată ce au reușit ei!
„Stupiditate, numele tău e Oana Pellea ! ” , parcă așa a zis Shakespeare în Scrisoarea III … sau n-a scris Shakespeare scrisorile alea cinci … în fine, părea capabil să le scrie. Dar dacă pe Oana Pellea o mai editează mult HUMANITAS-ul lui Liiceanu, o să-i intre duduii în cap că e cine știe ce personalitate și va dori să ne ilustreze din ce în ce mai hotărât celebrul ei panseu despre femeia trecută de 40 de ani: “Cum e femeia după 40 de ani? Răspuns: Cu cât îi cad sânii, proporțional i se ridică spiritul”.
Așa , după mine, la flashmob-ul din Piața Victoriei, Oana Pellea părea să aibă pe sub canadiană niște sâni cu un push-up natural care nu încuraja deloc dorința de înălțare a spiritului.
Doamna Arhire, trăim vremuri demne de un teatru absurd. Din lipsă de activitate, oamenii fac lucruri trăsnite și absurde. În orașul meu, un tinerel, cerea pe facebook să se adune
cu toții, cu lumânări în mână, îmbrăcați în negru și să intre în sediul PSD.
Restanta de pe firul anterior (extrem de important, evenimentele recente avand o mare incarcatura istorica, incheind definitiv un capitol al istoriei):
Cei care trambiteaza ditirambic ca in Romania ar trebui reinstaurata monarhia, o fac in mod ipocrit si conjunctural. De fapt, acesti mesageri ai schimbarii ordinii constitutionale au un singur scop: Sa slabeasca PSD-ul, legandu-l cu vehementa de trecutul comunist, de momentul plumburiu si cetos din 1947, dar si de refuzul guvernului Petre Roman de a permite ex-regelui revenirea in tara.
Veti vedea ca, treptat, se va asterne linistea peste acest subiect, iar monarhistii de ocazie isi vor vedea in continuare de treaba, adica, de politica lor de subminare a interesului national si unitatii nationale, cu largul concurs al finantatorilor ocultei. Tot ei vor spune, precum Basescu, ca Mihai a tradat prin abdicare si, mai ales, ca lasa in urma o familie dezradacinata si dezbinata incapabila sa-si asume responsabilitati majore in stat. Si, sincer fiind, le-as da dreptate, asta neinsemnand ca le ignor lipsa de scrupule si pornirile totalitate, foarte vizibile in presa aservita, in cluburile elitei plesiste, sau pe strazile patriei unde, in fiecare zi, se incalca legea, cea atat de clamata ca fiind…in pericol (!) – urmare a activitatii constitutionale si legitime a Parlamentului Romaniei.
Pe moment, daca le serveste intersele, il vor glorifica pe fostul rege. Doar pe moment, pana cand vor reusi sa slabeasca suficient de mult PSD-ul, atat de prost condus de un fals lider.
Obiectiv vorbind (cat imi sta in putere) as spune ca exista un mare adevar in consideratiunea ca
Mihai a abdicat nu pentru ca a fost fortat, ci pentru ca dorea sa scape de responsabilitatea asumarii unor decizii majore privind statul roman. Mai ales pentru ca a fost lasat complet singur in fata ofensivei URSS.
Pur si simplu acest om a fost malformat de istorie (prin intermediul tatalui sau) care l-a transformat intr-o marioneta timorata si complexata, fara copilarie si vitregit de etapele esentiale in formarea si consolidarea personalitatii sale – privata/lipsita de educatie sistematica prealabila si inducere de experienta manageriala si decizionala. Toate acestea se fac in timp. Doar in povesti Fat Frumos creste intr-un an cat altii in 10, 20.
De aceea ex-regele a fost un rege gangav si balbait toata viata lui (exact ca si tatal actualei Regine a Marii Britanii), un simplu bufon izolat pe tronul sau (mult prea mare pentru el chiar daca, dpdv fizic, era un ins inalt), un monarh prea mic pentru o tara atat de mare implicata in conjuncturi istorice atat de complexe: I-a fost teama de publicitate, i-a fost o frica maladiva sa ia decizii. Cine crede ca Mihai I a hotarat intoarcerea armelor impotriva lui Hitler este un mare naiv. Alte forte interne si externe (inclusiv din interiorul armatei romane) au luat aceasta decizie. Mihai a fost doar interfata. De aceea nu a fost respectat (si implicit sprijinit) nici de casele regale si liderii politici ai marilor puteri occidentale si nici de rusii lui Stalin, chiar daca a primit o medalie, acordata in bataie de joc, de ochii lumii. Ca dovada, Romania nu a fost considerata niciodata o forta co-beligeranta, egala in drepturi si obligatii cu tarile aliate impotriva nazismului.
In realitate, doar cei puternici sunt respectati cu adevarat, atat de prieteni, cat si de dusmani. Unul dintre ei a fost Ion Antonescu. Eroarea maresalului a constat in faptul ca a crezut prea mult in principii, in timp ce Moscova, Londra si Washington nu cred, nici acum, in lacrimi.
Doar interesele si numai interesele proprii conteaza pentru falsii idoli ai lumii de ieri si de azi.
@Mircea Popescu,
sigur că era „oceni horoșo”, după cum este „very good” în Turcia, Grecia, Portugalia sau chiar la Deveselu zilele acestea, nu mai departe. Poate veți argumenta că nu este același lucru, însă eu sunt de părere că este mai ceva decât „oceni horoșo”, doar că este mai cu mănuși. Când lumea o dirija Papa de la Roma, domnia sa tăia harta cu pixul (sau cu pana, ce-o fi având el la îndemână atunci), când unii câștigau războaie, făceau la fel – în Kuweit, spre exemplu, întemeierea Israelului dar și în în Basarabia, chiar de pe la 1812. Lista poate continua mult și bine, dar ce rost are? Orice argument despre că stai să vezi și să nu crezi, că e așa și nu pe dincolo, că existau motive de cutare și răscutare, astea sunt praf în ochi, pe românește spus.
Fiecare musculos a căutat să-și construiască „ziduri” din popoarele mici care îi înconjurau și eu pot să înțeleg asta, dar nu accept să le înghit rahaturile despre democracy end peace – nici unuia, fără excepție! Și, cu cât e mai fățarnic unul, cu atât mai mult îmi vine să-l scuip!!!
Fără doar și poate, rămâne problema simbolizată de sindromul Stockholm. E valabil pentru toate părțile, pe ambele continente.
Chiar și așa, voința actuală a poporului – bună, rea (ce e bine și ce e rău, vă întreb? Din punctul cui de vedere? Al cărei civilizații sau culturi, credințe etc.?), așadar, voința actuală a poporului e aceea care contează astăzi… Am putea să mai dezbatem și felul în care s-a instaurat monarhia în România, dar aș lăsa-o pe MEP să ne actualizeze cunoștințele, căci este în măsură.
Nici măcar nu sunt o adversară a ideii de monarhie, vă asigur, pur și simplu mi se pare o utopie în ziua de azi. O poveste care a luat sfârșit pentru noi. Acolo unde se perpetuează de secole, unde monarhia s-a adaptat vieții moderne, pot înțelege că este o tradiție, o marcă a națiunii respective și are valoare tocmai prin faptul că este veche. Familia regală a României nu a găsit loc în trenul funerar pentru un nepot de sânge al regelui, l-au dat afară cu poliția din casă, împiedicându-l să-și vadă bunicul, au fugărit cu pietre FIUL RISIPITOR, în schimb un potențial moștenitor al tronului Britanic se poate căsători cu fiica grăjdarului reginei sau cu o mulatră americancă. Sesizați vreo diferență?
Cu respect…
Subscriu la punctul tau, Ana, ca solutiile pentru viitorul unei tari nu trebuiesc luate en gross din trecut, cu amendamentul ca totusi putem sa includem unele puncte de reper care au inca valoare. De la monarhie am retinut sacrificiul suprem al monarhului pentru interele tarii si modelul de lider pentru clasa politica. Din pacate insa, Regele Mihai a fost o exceptie. Amintesc aici cu cita fervoare si cite batalii se dau intre diversi membri ai Casei Regale pentru proprietati controversate pe care le revendica.
Mai e si intrebarea pragmatica: citi bani publici ar costa sa intretii un Guvern si citi o Casa Regala, cu toti membrii ei, presupunind ca s-ar ridica aceasta problema (pentru ca ei ar trebui sa aibe averile lor si sa traiasca din ele, nu din bani publici).
Inteleg ca foarte multi oameni sunt nemultumiti de clasa politica, incluzind aici si Presedintele, si ca ar vedea trecerea la monarhie ca o solutie salvatoare. Ori, cred ca nici una nici alta nu e perfecta, doar ca modelul republican e mai perfectibil decit cel monarhic.
Despre mari puteri si tarile mici din jurul lor am tot vorbit. Avantajul e ca SUA sunt foarte departe, si nu au nevoie sa ne cucereasca in mod violent, cum au facut-o „fratii” de la Rasarit. Dezavantajul e ca atunci cind se vor retrage din zona noastra, daca o vor face, Romania va fi in fata unui Urs foarte razbunator (vezi cum au luat Crimeea de la Ucraina, a fost o razbunare clare pe Occident sudata pe interesul lor national), si a unor mici ursuletzi regionali, fiecare gata sa sfasie cite o bucata din Romania, asa cum au mai facut-o in trecut. Bun, recunosc, e un pic dramatica scena cu „sfasiatul”, dar probabl se vor gasi usor solutii impotriva Romaniei, pentruca Romania Mare a fost in coasta altor interese regionale, care evident nu au convenit. O Romanie mare si puternica e buna pentru romani, dar va fi privita ca o amenintare de unii vecini. Sigur, nu trebuie sa ne sperie perspectiva asta, ba din contra. trebuie sa devenim puternici, si nu neaparat in arme, dar la minte.
https/www.wall-street.ro/special/sublupa/216570/o-masa-cu-carne-o-data-la-doua-zile-sau-doua-perechi-de-pantofi-adecvati-printre-luxurile-pe-care-jumatate-dintre-romani-nu-si-l.html?
Ipocritule, suveran este poporul, nu procurorul!
17 decembrie 2017 Simona Popescu
Apari zilnic la Realitatea, Digi, în Parlament și, în ultima vreme, chiar și pe la protestele de stradă. Pari foarte îngrijorat de soarta justiției, de penali, poluare sau spitale. De fapt, nu te interesează nimic din ceea ce se întâmplă în jurul tău. Trăiești într-o lume paralelă cu realitatea. Încerci cu disperare să dai impresia că ești cel care are dreptate întotdeauna. În realitate, cel mai important lucru din viața ta calpă este percepția altora despre tine. Nimic altceva.
Trăiești la nivel occidental, faci dese vizite pe acolo și vrei să lași impresia că asta îți dă o anumită legitimitate pentru a te manifesta ca o autoritate în toate domeniile. De fapt, nu ești decât un ignorant cu ștaif. Fie că ești politician, ziarist, corporatist sau securist, te enervezi la culme când vezi că românii, în marea lor majoritate, sunt foarte puțini preocupați de angoasele tale de masonel. Și atunci devii agresiv, sperând că astfel îi vei domina și supune.
Te învârtoșezi împotriva celor care votează de mai bine de 27 de ani cu stânga. Cum pot ei să facă așa ceva, să voteze cu „comuniștii“? Probabil că nu ai trăit (prea mult) în perioada dictaturii și nu știi ce rău a reprezentat comunismul la noi. Nu ai observat nici măcar că marii comuniști și ai lor, după ’89, au devenit marii noștri capitaliști. Nu este exclus să lucrezi chiar acum pentru unul dintre ei. Dar mulți români nu au avut acest noroc…
Milioane muncesc acum în străinătate. Tu spui: ce lucru minunat, acum românii pot munci în Occident. Ei spun: ne este dor de cei pe care i-am lăsat acasă, aici suntem prea mult munciți și prost plătiți. Mulți dintre ei sunt calificați, dar fac munci grele sau spală la cur bătrânii altora. Ce fericiți trebuie să fie… Dar tu nu înțelegi. Nici nu ai putea, egoismul este în tine cât Casa… Poporului. Nu bunăstarea adusă de integrarea europeană i-a dus acolo, ci foamea!
Susții justiția lui Băsescu. Românii simpli sunt zdrobiți de ea. Nu au bani de avocați buni și procurorii discreționari îi joacă după bunul lor plac. De fapt, ție îți place că cei de la putere sunt făcuți kebab de către DNA. La pușcărie cu Ciuma Roșie! Românii se îngrozesc însă la gândul că ar putea să ajungă să-și caute dreptatea prin tribunale, deoarece nu știu dacă o vor găsi. Dar oamenii nu înseamnă nimic pentru tine, ființă superioară închipuită!
Vrei să dai impresia că ești ecologist și salvezi planeta. Ai mai multe mașini noi și foarte scumpe. Te declari ultragiat de numărul mare de „rable“ care „poluează“ curatul aer de oraș. De fapt, ce te scoate pe tine din minți este că din ce în ce mai mulți oameni au și ei o mașină. Și îți îngreunează teribil deplasarea și parcarea. Cum își permit sărăntocii? Să fie cocoșați cu taxe uriașe! Să meargă pe jos nemernicii, că nu merită altceva!
Îți arăți indignarea față de condițiile din spitalele românești. Nu că ai da vreodată pe-acolo. Te tratezi la privat sau, dacă este necesar, în străinătate. Dar dai impresia că ești un adevărat filantrop, tu vrei spitale, nu catedrale! Spui că te revoltă ce se întâmplă în școli. Ai copii, dar îi trimiți la școli de fițe, aici sau afară. Plozii tăi nu sunt bătuți, bruscați ori înjurați de colegi violenți sau chiar de „dascăli“ psihopați. Dar dă bine la percepție să te plângi!
Ești un mare ipocrit! Te dai mare democrat, dar democrația ta este la fel de calpă ca și tine. Așa că te scoate din minți faptul că suveran este poporul, nu procurorul! Iar oamenii nu acceptă supremația DNA. Rău cu adevărat este faptul că vor vota mereu cu cine le promite câțiva lei în plus. Populismul câștigă mereu alegerile. Asta este de fapt marea problemă, sărăcia care nu face casă bună cu democrația. Tu ești doar una minoră…
Meritați felicitări în fiecare săptămână: pentru Fundația Titulescu, pentru donații, pentru participarea la manifestări științifice naționale și internaționale, pentru lucrările elaborate, pentru multe alte contribuții la dezvoltarea societății românești.
Acestea vor rămâne posterității. Vorbele urâte la adresa dumneavoastră – NU.
Unii spun că regele nu trebuia să abdice, că a trădat, că s-a dat cu rușii, că a fost laș…
Toată lumea știe că soarta României era hotărâtă de Mai Mari, că aceștia se înțeleseseră ca România să fie comunistă. Era posibil ca o țară comunistă să aibă monarhie?
Regele și-a dat seama că mai devreme sau mai târziu ar fi trebuit să abdice, și a scurtat comedia.
Părerea mea e că n-a fost nici laș, nici trădător, ci realist.
Incredibil !
https://www.cotidianul.ro/lupii-moralisti-nu-se-mai-descurca-doar-cu-trambitele/#comment-25160
Sunt absolvent al Liceului militar Dimitrie Cantemir promotia 1981,si m-am bucurat mult cand am vazut donatiile catre aceasta institutie de prestigiu a invatamantului romanesc.