Gala aniversară Ileana Iliescu

Am participat, aseară, la Opera din Bucuresti, la Gala aniversară, organizată pentru a o omagia pe marea balerină, Ileana Iliescu, cu ocazia implinirii a 80 de ani.

Un frumos gest din partea colegilor, a prietenilor si a celor care au admirat-o sau i-au fost aproape de-a lungul anilor. A fost si cazul meu, mai ales in ultimul sfert de secol. De aceea, m-am bucurat sa fim impreună cu cei care au participat, ieri,  la un moment firesc, de recunostinta, fata de o mare artistă. La multi ani, Ileana Iliescu!

In partea a doua a galei, am urmărit un interesant spectacol de balet modern, regia si coregrafia fiind semnate de Gigi Căciuleanu.

 

16 gânduri despre “Gala aniversară Ileana Iliescu

  1. @Trexsr,

    am presupus mereu ca sunt cea mai tânară din „bisericuță” şi nu cred că greşesc. În consecință, sunt singura norocoasă, sau CEA MAI norocoasă, pentru că schimbați, binevoitori, două vorbe cu mine.

    Niciodată, sau aproape niciodată nu mi-am exprimat opinia asupra alianțelor pe care ar fi bine sau n-ar fi bine să le aibă România pentru că nu consider ca am cunoştințe detaliate în acest domeniu. Vă citesc pe toti cu interes şi înțeleg argumentele fiecăruia (bine, poate nu chiar pe ale tuturor, întotdeauna).

    Am citit „Război şi pace” prima dată la doisprezece – treisprezece ani, în limba rusă, evident… ce pot să spun? Iubesc ruşii adevărați, limba şi cultura lor. Am citit kilometri din Puskin şi Lermontov… Ruseşte, desigur, înainte să citesc pe alții…

    Orice aş spune, aş fi acuzată de subiectivism. În realitate, cred că unul trebuie să facă ceea ce trebuie să facă. Mai ales o nație -trebuie să-şi cunoască interesele. Sunt mai presus de orice. Şi @Ghiță Bizonu’ are dreptate – natura are oroare de vid.

    • Ai fi o foarte buna Ambasadoare. Percepi bine realitatea: o natie trebuie sa-si cunoasca interesele. O natie e compusa din indivizi. Si ei ar trebui sa cunoasca interesele natiei lor.
      O zi buna Ana si tuturor!

    • Nu știu cum sunt alții de pe-aici, dar eu mă consider ultranorocoasă că v-am „întâlnit” și că mă îmbogățesc cu fiecare comentariu al dumneavoastră. Cât despre tinerețe și bătrânețe, îmi place cum zice Jacques Brel în La chanson des vieux amants: Finalement, il nous fallut bien du talent pour etre vieux sans etre adultes. (n-am accente, sunt pe românește, nu știu să trec pe franțuzește și nici nu vreau să-nvăț)

  2. Se mai ştie ceva de acest tun ?
    Miercuri 23 ianuarie, Guvernul Ponta a aprobat „Hotărârea de Guvern pentru aprobarea tranzacţiei convenite prin Memorandumul de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013” prin care compania deţinută de statul kazah este iertată de o datorie de jumătate de miliard de dolari.Incredibil: Ce tun uriaș a dat guvernul Ponta când poporul era cu ochii la tragedia aviatică!
    Aşadar, în timp ce opinia publică era aţintită asupra tragediei aviatice din Munţii Apuseni, Guvernul Ponta se „preocupă” să dea poporului român o nouă ţeapă uriaşă.
    Toate acestea în contextul în care Guvernul Ponta vrea să pună accize pe combustibil, însă nu ezită să scutească o companie privată, străină, de o datorie uriaşă (jumătate de miliard de dolari).

    Amintim că Legea care avea acelaşi conţinut a fost respinsă anul trecut de către Preşedintele Traian Băsescu şi declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională a României.

    CITIȚI aici documentele oficiale ale afacerii, așa cum au fost publicate în Monitorul Oficial și o descriere amănunțită a modului în care Rompetrol a acumulat o datorie imensă față de statul român, datorie pe care Victor Ponta a șters-o cu buretele.

  3. „Din cer a venit un cântec de lebădă.
    Îl aud fecioarele ce umblă cu frumuseţi desculţe
    peste muguri. Şi pretutindeni îl aud eu şi tu”.( Lucian Blaga)

  4. Doi ani de la masacrul de la “Colectiv”: Declaratia comemorativa a ambasadorului SUA indreapta atentia publica spre pista politica a “coruptiei”, nu a anchetei criminalistice

    Incendiul chimic, aproape napalmic – parca rupt dintr-un documentar despre razboiul vietnamez -, care a avut loc in urma cu doi ani la clubul “Colectiv”, de pe urma caruia au murit 65 de tineri, nu a fost o tragedie accidentala, ci un masacru. De obicei, un asemenea carnagiu are loc numai intr-o acțiune sângeroasă asupra unei mulțimi fără apărare. Din pacate, pana in prezent, justitia nu a gasit niciun vinovat. Sau, in caz contrar, pastreaza tacerea, climatul politic si justitia politica nefacand probabil inca posibila cunoasterea adevarului. Spravietuitorii si apropiatii victimelor cer insa sa se afle vinovatii si sa se faca dreptate. Luni, au avut loc comemorari ale celor disparuti in incendiu. Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a depus flori la memorialul de la clubul „Colectiv”. Klemm a spus ca mesajul acelor zile a fost „coruptia ucide”, dar ca exista inca o credinta puternica in Romania ca trebuie sa se faca mai mult impotriva coruptiei. Pardon?! Nu vad in speta nicio legatura cauzala intre coruptie si morti. I-a „corupt” emotional cineva pe tineri sa mearga la concertul „Goodbye to Gravity”? I-a „corupt” cineva pe cei care au aprins obisnuitele artificii de spectacol sa incendieze clubul si, o data cu acesta, pe ei insisi? Pentru aducere aminte, „Coruptia ucide!” a fost un slogan politic slobozit de planificatorii de emotii publice pentru a initializa o unda care sa duca la o criza politica. Repetarea mantrei/marotei coruptiei, folosite ca arma politica, mi s-a parut nepotrivita pentru memoria celor morti si asteptarile privind ancheta criminalistica. Cred ca politizarea acestei dureroase comemorari, pentru a obtine avantaje politice, a fost nefireasca, discordanta cu atmosfera ritualica de ruga si piosenie a momentului.

  5. Colectiv. Kilometri de texte, sutede mii de vorbe despre „vinovați” și nepedepsiți. ISU, primar, primărie, spitale medici, sistem sanitar, politicieni, guvern…
    Eu am o singură întrebare: câte diplome, masterate și doctorate îți trebuie ca să știi că e extrem de periculos să dai cu foc într-o încăpere?

  6. Puijdemon cu breton s-a jucat de-a independența. I s-a luat jucăria și acum îi pârăște pe părinți la vecini.
    Morala: să le dai regiunilor un pic de frâu liber și o marjă de manevră e de înțeles, dar să le dai voie să aibă parlament și guvern e chiar o tâmpenie.
    (nu pot să-mi țin râsu când îi văd pe Mujdeicupui ăla și pe vicele lui. Mor, mor, înviez și-o iau de la capăt)

Lasă un răspuns