Închide

Industria de aparare românească nu mai are nevoie de offset?

Nu sunt un fan al lui Catalin Prisacariu dar analiza lui, de astazi, din „Romania liberă” mi se pare foarte corectă.

„De ce a modificat România legea offset, prin care vânzătorii de armament erau obligați să investească în economia românească” | ANALIZĂ ROMÂNIA LIBERĂ

de Catalin Prisacariu , 12 septembrie 2017 –

Criza economică și financiară din 2010 a constituit un motiv pentru ca premierul Boc să elimine obligativitatea ca firmele străine care vând armament României să facă investiții în țara noastră. La sfârșitul lui 2015, când a emis o ordonanță de urgență cu același obiect, premierul Cioloș s-a bazat, tacit, pe argumentul lui Boc, deși România se lăuda cu creștere economică. 

Altfel spus, nici astăzi, România nu impune – la achizițiile de tehnică militară între guverne – ca firmele care vând țării noastre armament să aducă investiții de 80% din valoarea contractului în economia românească. Dacă o astfel de obligativitate ar exista, numai la contractele cu SUA pentru sistemele de rachete “Patriot” și HIMARS, investițiile americane în România ar fi de peste patru miliarde de dolari.


Năstase introduce offset-ul de 80%

Prima legiferare pentru ceea ce se numește, în general, “offset” (adică investiții în valoare de un procentaj stabilit dintr-un contract de tehnică militară), a apărut în 2002, în timpul guvernării Adrian Năstase. Acesta a semnat Ordonanța de urgență 189/2002, “privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”. Conform articolului 5 din această OUG, “Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică pentru îndeplinirea obligaţiilor offset rezultate din contractele de achiziţie din import, de către autoritatea contractantă, de produse, servicii sau lucrări necesare domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, a căror valoare depăşeşte 5 milioane euro.”

Prevederea a fost păstrată și în Legea 354/2003, “pentru aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 189/2002”, cu o singură modificare, pur formală: sintagma “îndeplinirea obligaţiilor offset” a fost înlocuită cu  “îndeplinirea obligaţiilor de compensare”.

Conform literei j a articolului 4 din OUG 189/2002, “obligaţie offset – obligaţia contractantului de a face compensaţii economice în proporţie de cel puţin 80% din valoarea contractului de achiziţie”.

Boc elimină offset-ul la contracte între guverne

Opt ani mai târziu, în 2010, premierul Boc apelează tot la o OUG pentru a amenda legislația de offset. Astfel, prin Ordonanța de Urgență 7/2010, “pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002”, se stipulează, la articolul I, că OUG 189/2002 “se modifică şi se completea-ză”. În principal, modificările introduse de premierul Emil Boc (la -articolul 5) privesc pragul financiar al achizițiilor, -care scade la două milioane de euro (de la cinci milioane de euro, cum fusese fixat de către OUG 189/2002 dată de Adrian Năstase).

Ordonanța de urgență a lui Boc aduce și o noutate, la articolul 5^1, care sună astfel în OUG 7/2010: “Prevederile art. 5 nu se aplică în cazul achiziţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile acordate Guvernului României, pentru suma finanţată, şi nici în cazul contractelor atribuite de un guvern altui guvern.”

Practic, Emil Boc elimină obligativitatea compensațiilor în investiții, de 80% din valoarea contractului de tehnică militară, când contractul este încheiat între guverne.

Argumentul lui Boc: “criza economico-financiară actuală”

Conform preambulului ordonanței de urgență emise de Boc, “Criza economico-financiară actuală din România a afectat mediul de afaceri, cu consecinţa diminuării volumului investiţiilor străine în economie. Este prioritară în acest context identificarea unor măsuri de stimulare a mediului de afaceri şi în special a investiţiilor străine care conduc la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă”.

Tocmai de aceea, se arată în OUG 7/2010, “Ţinând cont că actualul cadru legal în materia operaţiunilor compensatorii răspunde numai parţial solicitărilor venite din partea investitorilor străini şi că neadoptarea unor măsuri concrete pentru atragerea de investiţii de anvergură în economia românească va determina reorientarea investitorilor către economiile altor state din regiune, luând în considerare că în perioada de timp imediat următoare se vor semna la nivel guvernamental o serie de înţelegeri privind atragerea de investiţii cu impact semnificativ în economia românească ce vor avea ca rezultat imediat generarea de noi locuri de muncă şi o absorbţie sporită a personalului disponibilizat de operatorii economici afectaţi de recesiunea globală, se impune adoptarea în regim de urgenţă a unei soluţii legislative”.

Cioloș menține eliminarea offset-ului

Cinci ani după Boc, premierul Dacian Cioloș modifică iar legislația de offset, prin OUG 58/2015. Conform acesteia, articolul 5^1 din ordonanţa de urgenţă a lui Boc (7/2010) “se modifică şi va avea următorul cuprins: <Art. 5^1. – Prevederile art. 5 nu se aplică în cazul achiziţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile acordate Guvernului României, pentru suma finanţată, şi nici în cazul contractelor atribuite Agenţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică din cadrul Organizaţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică sau atribuite de un guvern altui guvern.>”

Practic, pe lângă exceptarea de la obligațiile de offset pentru contractele din fonduri nerambursabile externe și cele între guverne, premierul Cioloș a introdus și “cazul contractelor atribuite Agenţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică din cadrul Organizaţiei -NATO pentru Comunicaţii şi Informatică”.

Cioloș se credea încă, în 2015, în criză economică

În preambulul ordonanței de urgență emise de Cioloș se face referire doar la eliminarea obligativității de offset pentru Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică din cadrul Organizaţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică (de exemplu: “agenţiile NATO nu efectuează şi nu derulează operaţiuni compensatorii” sau “necesitatea achiziţionării unor bunuri şi servicii prin şi de la Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică”). Logic, de altfel, câtă vreme la această agenție se referă modificarea legislativă.

Pe de altă parte, Cioloș a păstrat, în ordonanța de urgență pe care a emis-o, excepția referitoare la contractele intraguvernamentale, introdusă de Boc, în ciuda faptului că argumentele lui Boc nu mai erau valide. Astfel, la nivelul anului 2015, România comunica indicatori economici excepționali în UE, de creștere economică. Nu doar teoretic, deci, criza economi-că fusese depășită și măsurile impuse de premierul Boc nu mai aveau rost.

Costin Borc & Mihnea Motoc susțin că au guvernat eficient

Într-o declarație comună pentru RL, foștii miniștri Costin Borc și Mihnea Motoc au arătat că guvernul Cioloș a sprijinit investițiile străine în România: „Exceptarea de la offset a contractelor între guverne a fost deja statuată prin Legea 20/2013 de aprobare a OUG 189 privind offsetul (a se vedea art. 5.1) (…). OUG 57 (58, de fapt – n.r.) din 2015 a fost adoptată cu unicul scop al contractării cu Agenția NATO și doar RELUATA exceptarea pentru contractele dintre guverne. În 2015 și 2016, politica guvernului Cioloș în materie de achiziții a fost generarea de beneficii suplimentare pentru industria de apărare, pentru economia națională și locală și pentru buget (implicit prin crearea de locuri de muncă în România) prin impunerea obligației de transfer a fabricației în România.”


Cei doi foști miniștri au mai menționat faptul că „motivul inițierii OUG 57 nu este deloc ocult, este cel menționat transparent și explicit în Nota de fundamentare: necesitatea achiziționării urgente a unor bunuri și servicii prin și de la Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică în scopul îndeplinirii misiunilor asumate de România în calitate de stat membru NATO şi având în vedere faptul că Agenţia nu efectuează şi nu derulează operaţiuni compensatorii, adică offset.”

31 de gânduri despre “Industria de aparare românească nu mai are nevoie de offset?

  1. Marele păcat este că industria de apărare românească a intrat de mult în vacanță și că suntem „nevoiți” să apelăm la importuri, însoțite sau nu de offset… Cine ne poate explica de ce a fost mutilată producția autohtonă de armament și cercetarea în domeniul tehnicii militare a fost redusă la tăcere prin lipsă de interes și nefinanțare?

    Apreciază

  2. Nu ma pricep la technica militara si/sau la chestiuni conexe domeniului dar icoana ( care este deosebit de frumoasa;ma surprindeti tot timpul cu cate o piesa de exceptie ) este bine venita !Doar bunul D.zeu ne mai poate scoate din rahat ! Eventual si apara,…la nevoie !

    Apreciază

  3. Eu nu înțeleg raționamentul lui Boc și al lui Cioloș, căci pentru firmele producătoare și exportatoare de armament, nu are importanță unde investesc, în contextul în care, ele, în țările mai puțin dezvoltate, practică dumpingul social. Mai ales, că pe vremea lui Boc, UE nu lansase propunerea ca firmele multinaționale să fie impozitate în locul în care își obțin realmente profiturile.Așadar, cei doi erau în slujba cuiva și știau ce va urma în politica fiscală europeană. Niște mizerabili!

    Apreciază

  4. Ieri, D.G., care știu că este empatică, a dat dovadă că nu prea este inteligentă sau, poate, a avut vreun interes. Cert este, că nu i-a priit deloc concediul.Împreună cu chimistul ratat ,devenit om de afaceri, jurnalist și analist politic, au pus poporul pe jar: intrăm în criză, se va produce un dezastru, o mare catastrofă etc. a fost lozinca emisiunii. După aceea, l-a luat la rost pe Ministrul Justiției, omițând intenționat atribuțiile acestuia. Această doamnă nu suportă oamenii inteligenți. Cred că profesorul Toader i-a refuzat vreo invitație la emisiunea sa sau o deranjează sintagma acestuia adresată ziariștilor: ,,v-am mai spus acest lucru și-l mai repet” Cu alte cuvinte, pricepeți greu!

    Apreciază

  5. Mi se pare cel putin ambiguu, neclar, sau poate ca n-am inteles eu bine… Cum adica sa investeasca „in economia romaneasca”? Adica o firma care produce rachete Patriot si le vinde in Romania sa fie obligata sa investeasca in agricultura? Sau in industria textila? Si apoi ce inseamna „sa investeasca”? Adica doar sa dea bani statului roman? La noi societatile comerciale sunt pe actiuni. Statul ar putea sa aiba un anumit procent sau nu. Ca o firma straina sa investeasca intr-o intreprindere privata ar trebui sa cumpere actiuni, un anumit procent. Chiar in cazul in care intreprinderea e de stat si statul este absolut majoritar, o firma straina, ca sa poata investi legal, trebuie sa cumpere un anumit procent din actiunile la acea intreprindere. Totusi, nu poti obliga o firma care produce elicoptere de lupta sa cumpere un procent de la o societate comerciala pe actiuni care produce pantofi sau sa cumpere actiuni de la o societate comerciala 100% privata care isi desfasoara activitatea in agricultura, sau de la Ford Romania, sau Telekom… Iar daca e vorba doar sa dea bani statului, asta ar insemna diminuarea valorii contractului de achizitii militare, e ca si cum ar vinde la un pret mai mic.

    Ca sa ai investitii straine de anvergura in Romania ar trebui ca aici sa se imbunatateasca conditiile, mediul investitional. Si apoi exista Bursa unde se tranzactioneaza actiunile in mod transparent, fara fraude. A atrage investitii straine serioase in Romania necesita imbunatatirea ratingului de tara, nu ca ar fi suficient lucrul asta. Iar pe de alta parte as spune ca ar mai trebui sa avem un marketing guvernamental performant care sa demonstreze ca Romania e atractiva pentru investitiile straine serioase si e diminuata semnificativ coruptia, ca ai o fiscalitate prietenoasa si o legislatie stabila si favorabila investitiilor straine. Altminteri investitiile straine cu ciubucul si comisionul conduc la „80% din privatizari ratate” (N. Vacaroiu).

    Apreciază

    • @Motanul Incaltat: „Mi se pare cel putin ambiguu, neclar, sau poate ca n-am inteles eu bine… Cum adica sa investeasca “in economia romaneasca”? Adica o firma care produce rachete Patriot si le vinde in Romania sa fie obligata sa investeasca in agricultura? ”

      In industria de armament. Inclusiv componente militare. Chiar sub licenta si piata asigurata de investitori. Venituri muuuuult mai mari decat industria textila (aflata in competitie neloiala cu cea din tarile lumii a treia din Asia sau America Latina), agricultura (nesubventionata cum este cea franceza si deci necompetitiva, fiind supusa si restrictiilor UE).

      Apreciat de 1 persoană

      • @Mircea Popescu
        Se impunea precizarea pentru ca in articol se spune: „vânzătorii de armament erau obligați să investească în economia românească” sau „să facă investiții în țara noastră”. In felul asta se poate intelege ca ar putea fi vorba si de alte investitii in alte domenii de activitate decat cel militar.

        M-am referit mai jos intr-un comentariu si la acest aspect: investitii in industria de aparare din Romania. Chestiunea este cum se pot realiza astfel de investitii. Spre exemplu, firma care produce rachetele Patriot cum poate sa investeasca in industria de armament de la noi? Ar trebui sa achizitioneze un anumit procent din actiunile respectivei societati de la noi care fabrica armament sau sa o preia. Vanzarea de licenta se poate face, problema ar fi, de exemplu: Romania cumpara licenta de a fabrica rachete Patriot. Are insa capacitatea tehnica de a le produce? Si la ce costuri s-ar ridica? Insa nici o firma nu investeste in felul asta: adica sa fie obligata sa dea o licenta de fabricatie la un contract de livrare de armament. Sau investitorii sa asigure piata de desfacere. Cum s-o asigure? O investitie ar fi sa faca o fabrica de armament aici, in Romania. Insa o astfel de decizie o firma serioasa nu o ia pe baza unui contract de livrare de armament sau sa fie obligata s-o faca printr-o lege ce ar reglementa cumpararea de armament in tara respectiva.

        In privinta industriei textile, impresia mea este ca da si nu. Sa ma explic. Am vazut, spre exemplu, articole de imbracaminte realizate in Asia si vandute pe piata romaneasca. La pret erau foarte scumpe chiar daca, sa admitem, calitatea lor era buna. Insa erau unele produse care nu cred ca meritau pretul, mult prea mare dupa cum spuneam. Exista si cazul in care se comercializeaza produse de proasta calitate, care nu sunt fabricate in Romania, iar pretul lor nu e neglojabil. Asa ca eu cred ca noi putem, in acest domeniu, mult mai mult si putem sa intram pe piata si chiar sa ne impunem.
        Si totusi daca e vorba de o concurenta neloiala, de ce statul nostru nu ia masurile care se impun? Parca avem Consiliul Concurentei, nu?

        In legatura cu subventiile, nu va grabiti. Va recomand sa cititi:
        https://florincitu.wordpress.com/2016/03/23/sustinatorii-programului-prima-casa-trebuiau-sa-fie-prezenti-la-protestul-producatorilor-de-lapte/

        https://florincitu.wordpress.com/2016/03/13/de-ce-prima-casa-este-o-subventie-si-cum-se-calculeaza-costul-pentru-societate/

        Apreciază

      • @Motanul Incaltat
        Nu ma grabesc eu cu subventiile. Eu remarc ca intr-o competitie (continentala in cazul acesta), Franta care are dreptul de a acorda subventii in agricultura (altfel, razmerite ale gricultorilor, etc, etc) va avea un enorm ascendent in competitia de pe piata europeana a produselor agricole fata de Romania careia i se mai pun si piedici.

        Cu subventiile pentru case (prima casa), sunt de acord. In caz de faliment al celui care ia credit „ieftin” pentru casa, aceasta se intoarce la banca, care va avea pierderi directe (ma rog 50%, dupa cum spune articolul), dar si pierderi legate de intretinerea imobilelor luate inapoi si a impozitelor aferente. Si atunci, bancile raman cu mai putini bani lichizi pe care sa-i imprumute investitorilor pentru deschiderea sau dezvoltarea economica. Insusi sistemul bancar va intra intr-o perioada de recesiune, daca nu si mai rau.

        Asta a dus si la criza imobiliara din Statele Unite cu efecte globale. S-a numit criza creditelor ieftine, adica acordarea de credite celor care nu se puteau califica si care prezentau riscul falimentului, neputandu-si plati ratele+dobanzile.

        Apreciază

      • E de inteles punctul Dvs. de vedere legat de Franta insa, dupa parerea mea, faptul ca subventioneaza agricultura nu-i rezolva problemele economice destul de ample pe care le are… Din cate stiu, sper sa nu ma insel, si Ungaria subventioneaza agricultura… Intr-adevar, intr-o competitie, cum spuneti, par a fi conditii ce dezavantajeaza Romania. Dar nu trebuie uitat ca Romania a luat decizia asta, de a nu subventiona agricultura, cum se practica pe scara larga, din cate inteleg, in alte tari europene. A fost Romania fortata de catre cineva sa adopte o astfel de politica? Daca da, a existat o baza legala? Pentru ca daca alte state europene aleg sistemul cu subventionarea – lasand la o parte discutia daca e sau nu bun – doar sub presiunea strazii, o eventuala baza legala devine caduca.

        Apreciază

  6. Eliminarea de catre Guvernul Boc, preluata si perpetuata de catre Guvernul Ciolos, a clauzei offset din contractele de achizitii militare externe, introduse de Adrian Nastase, ar putea fi efectul importului de mare coruptie, care de regula insoteste contractele de vanzari de armament occidentale. Este un fapt notoriu, verificat si in Romania, ca diplomatiile politice occidentale se metamorfozeaza frecvent in lobbysme economice, devenind agente de influenta ale firmelor din Vest. De-ar vorbi drumurile spre Cotroceni si Victoria de cat de mult au fost batatorite de diplomatia avantajelor unilaterale occidentale…! Daca pana si legile si actele guvernamentale romanesti au fost facute pentru a servi intereselor straine, trebuie sa acceptam ideea ca aceste influente pervertitoare, corupatoare au avut un pret. Nu neaparat prin niste sume de bani in buzunarele politicienilor corupti de diplomatiile politice occidentale, in deserviciul economiei romanesti si in beneficiul firmelor din Vest, ci prin finantari ale campaniilor electorale ale partidelor si candidatilor lor si prin sustineri politice acordate unor guverne inrolate sub steag strain. Sursa exogena a marii coruptii trebuie investigata cu perseverenta si responsabilitate. Pentru a iesi din tentaculele „Caracatitei” marii coruptii occidentale, avem nevoie de jurnalisti de investigatie patrioti, de comisari patrioti de tip Cattani si, mai presus de toate, de lideri politici patrioti.

    Apreciază

    • fragmentariumpolitic, Dvs. numiti activitatea de lobby „efectul importului de mare coruptie, care de regula insoteste contractele de vanzari de armament occidentale”. Sa inteleg ca pentru Dvs. asta inseamna lobby, nu?

      Inteleg ca vreti sa aruncati vina legata de coruptie doar pe spatele „diplomatiilor politice occidentale” si a „firmelor din Vest”. Pentru ca acelea, in viziunea Dvs., corup guverne. Sunteti intr-o mare eroare! Un Guvern trebuie sa impuna si sa asigure respectarea legii. O intreprindere privata nu are o astfel de sarcina si nici un astfel de scop. Guvernele corupte nu fac lucrul asta, dimpotriva: atata coruptia pentru ca unii din interior, un grup privat de interese, sa dobandeasca castiguri ilicite. Dvs. vorbiti despre „tentaculele „Caracatitei” marii coruptii occidentale”, dar atunci cum se face ca acolo, in Occident, nu intalnesti coruptia la nivelul ridicat care exista nu doar in Romania ci in toata partea Estica a Europei? Nu mai vorbesc despre Vecinatatea Estica, un spatiu, din pacate si nenorocire, prin excelenta infractional din multe puncte de vedere. Sursa marii coruptii nu este exogena. Ea trebuie cautata in interiorul unor guverne corupte, a unor indivizi din interior, sus pusi politic sau guvernamental, ce vor sa existe un astfel de mediu, propice marii coruptii, pentru ca sa-si umfle buzunarele (conturile) de cat mai multi bani.

      Apreciază

  7. Mai degraba asa: o firma straina, sa zicem americana, de armament sa investeasca in industria de aparare din Romania. Dar asta ar insemna sa cumpere un procent din actiunile unei intreprinderi de armament de aici care, din cate inteleg, e a statului. Statul roman ar fi de acord cu un parteneriat realizat cu o firma (sau mai multe) care produce armament, din SUA, in care firma din SUA sa aiba, de exemplu, 45% sau poate chiar peste 50% din actiunile unei societati romanesti producatoare de armament? Si statul roman sa ramana cu 55% sau cu 49%? Asa cum s-a privatizat Dacia Pitesti, se poate privatiza o intreprindere care produce armament. Pot fi investitii americane, asa cum avem Ford Romania, si in industria de armament.

    Daca ati fi prim-ministru si azi ati fi de acord ca o firma americana sa preia CFR Marfa si CFR Calatori? Sa faca investitii, in cazul asta, in infrastructrura feroviara – am avea si noi linii ferate moderne, trenuri de mare viteza, ar asigura locuri de munca mai bine platite decat acum, dar ar face si restructurarile de rigoare, pe care statul nu vrea sa le faca. Exista destule domenii in care se poate colabora, problema e daca statul nostru doreste acest lucru.

    Apreciat de 1 persoană

    • Oisoias fraga

      ai prefecta drepate!
      De exemplu Barosul democratiei este un exemplu de mortalite. Mortalite a moralitatii. Ca duoa ce s-a „reprezentat” ca un monarh pe banii europeni s-a angajat stab la Goldman Sachs.
      Alt exemplu de moralitate in senul moartea moralitatii este ex vikcul lu O’laba. Si trecu Bidden prin Ucraina a tunat contra coruptiei si fi-su Hunter fu angajat pronto dorectero intr-o firma ucaineana. Sper ca salariula ala mzier mai are si alte compensatii ca altfel preacinstiat familie s-ar dovedi cam .. linge blide!!!
      Mai apoape de noi alqa Mrak Gittenstein. Stab mare la Fondu Propietatea!

      Si mai sunt mujlte cazuri cand ies din adtote si ikntra intr-un consiliu de administratie .
      Ma rog as zice ca totusi aia dau dovada de ceva moralitate : plata vine dupa prestatie. Insa daca auj de a face cu estici imorali (adica smcecheri) cer si ei plata inainte – precum viciul Bliden

      Apreciază

      • Eu n-am auzit ca Barroso sa se fi angajat la Goldman Sachs cand era presedintele Comisiei Europene. Si nu inteleg in ce ar consta lipsa de moralitate. Daca Dvs. va angajati la Goldman Sachs ati fi imoral?

        Apropo de fiul lui Biden si Ucraina n-am auzit de un coruptie in acest caz, desi nu e exclus… Insa Dvs. ati dat exemplul cu Ilham Aliev din Azerbaidjan… Insa nu e clar deloc faptul ca fiul lui Biden ar fi implicat intr-o afacere de coruptie. Si chiar de ar fi asa, va intreb ce pazeste Guvernul Ucrainei…

        Cu Mark Gitenstein si Fondul Proprietatea, vreau sa va spun ceva: INTREBATI-VA, IN ACEST CAZ, CE PAZESTE GUVERNUL ROMANIEI!!! Pentru ca problema nu e atat Mark Gitenstein ci Guvernul Romaniei ca fara Guvern nu s-ar fi putut aranja treaba. Pe de alta parte, nu e clar ca ar fi vorba de vreo fapta de coruptie sau asimilata coruptiei.

        In orice caz, cu riscul de a ma repeta, voi spune ca marea problema o reprezinta guvernele corupte care, de regula, sunt si dictatoriale. Stiti cum e? E ca si cum politia intr-un oras mare ca New York sau Chicago ar fi putred de corupta – nu ca nu s-au intamplat si astfel de cazuri, cu consecinte extrem de grave! Ca hoti, infractori, criminali etc au existat din totdeauna oriunde pe Glob. Ce sa mai zicem de un guvern cum e cel al lui Aliev care exporta coruptie in Occident pentru ca Occidentul sa inchida ochii la incalcarile drepturilor omului din Azerbaidjan… Sunt regimuri autoritariste, care incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

        Apreciază

      • Pisoias

        pen ca m-am cam ramolit poti pune linicku unde am zis eu ceva de pre(ne)cinstitu Aliev ? Eu nu altu.
        Cat despre restu … unu din noi nu esdte chiar ata de inteligent pe cat prespune,
        Cica in cazul LingeBilide nu este coruotie? Adica X se duce cu o faca in cr si in pamat spumega si apoi tace fiindca fi-su a fots numit director? Scuze pisoias dar asta este chiar coruptie!!! \Asa cum este si coruptie “legala” ca un inalta functioanr sa ia ani de zile decizii in favoarea uneri firme si apoi cand iese pa –pensie …. se angajeaza pe o leafa babana la firma pe care a favorizat-o. Iar Goldman este chiar regele unor astfe de operatiuni. Se vorbeste cateoadat de guverrne Goldamn Suks …. Insai care fac “naveta” intre functii la Suks si admitie (in posturi de decizie) ca poi din nou la Suks si incz o datas la adtgie, poa de data asta ministri preaintelepti .. Scuze mie imi cam pute.

        Cat despre anticoprtu Gittenstein si FP … la FP nu mai decide guvernu Romanie. Ci Hoitarul (vultu cap plesuv; eng vulture) Paul Singer.

        A sa nu uit. In romana se zice “autoritar” nu “autoritarist”

        Apreciază

    • @Motanul Incaltat: ”Dar asta ar insemna sa cumpere un procent din actiunile unei intreprinderi de armament de aici care, din cate inteleg, e a statului.”

      Poate să-și construiască singura intreprinderea de la zero, mai ales ca ar costa mai putin decat să demoleze sau să remodeleze si să echipeze o intreprindere veche.
      Nimeni nu cumpara cladiri vechi (eufemistic numite ”intreprinderi de armament”) depașite din toate punctele de vedere. In plus, la una veche trebuie să rezolve si problemele cu personalul supradimensionat.
      O companie mare de armament nu se incurcă cu niste cladiri (intreprinderi) care abia-si mai duc zielele. Ca doar nu din cauza profitului vor toate sa gaseasca investitori.

      Imi pare rau s-o spun, dar in vest este o alta mentalitate decat ”mentalitatea reciclării”. De altfel, vedeti ce se intâmplă cu clădirile de la ”Automatica” de pe calea Floreasca, de la IPRS si multe, multe altele.
      Sigur, puteți spune că au fot lăsate în paragină ca să poată fi vândute la preț de nimic. Măcar și pentru lotul pe care au fost cândva ridicate și care ar fi mai prețios pentru dezvoltări imobiliare.
      Eu mă întreb dacă nu cumva au devenit nerentabile din cauza tehnologiei invechite și a lipsei de profitabilitate.

      Apreciază

      • @Mircea Popescu
        Parerea mea este sa nu ne subestimam. Si in Occident, daca nu chiar din Occident a venit practica reciclarii, daca prin reciclare intelegem imbunatatire, perfectionare. E adevarat, n-avem tehnologia de a produce rachete Patriot, dar asta nu inseamna ca industria noatra de armament n-ar fi valoroasa si n-ar produce armament de calitate superioara.

        Sigur, ar putea sa construiasca si de la zero o fabrica.

        Chestia asta cu subestimarea intreprinderilor din Romania si vinderea lor pe nimic, dar incasandu-se ciubucuri si comisioane grase, nu in scopul reciclarii (v. sensul pe care l-am dat mai sus) ci al distrugerii mergand pe ideea „mormanului de fiare vechi”, a distrus in chip criminal mare parte din industria romaneasca. Cei care au facut asa ar trebui pedepsiti dur! De fapt, noi, fara sa ne sileasca cineva, din PROSTIE, ne-am dezindustrializat tara. Or, asa ceva trebuie sa inceteze, pentru ca daca noua nu ne pasa, nimanui din exterior nu-i pasa.

        Chestia cu faptul ca erau nerentabile cred ca a fost vazuta gresit, viziunea a fost gresita. Sistemul comunist in ansamblul lui era nerentabil. Dar e discutabil faptul ca fiecare intreprindere, luata ca entitate productiva, ar fi fost nerentabila. Daca 80% din privatizari au fost ratate, cum spunea Nicolae Vacaroiu, ma pot gandi la o slaba performanta guvernamentala. Insa cert este ca acolo unde s-au facut privatizari reusite, lucrurile merg bine. Ganditi-va la Sidex Galati, cat de nerentabila era cand era capusata din interior, cu ingaduinta guvernului de atunci, si cat de rentabila a devenit dupa privatizare. Adevarul este ca s-au facut privatizari frauduloase si s-au distrus intreprinderi incurajandu-se furtul si coruptia. Privatizarile facute corect au demonstrat nu doar ca acele intreprinderi nu sunt nerentabile, dar ca pot fi reciclate prin aport de capital si pot avea o profitabilitate excelenta – v. cazul OMV Petrom. Interesant este cazul IMGB vanduta la vremea respectiva pe 1 dolar unui concern norvegiano-britanic, avand dupa aceea parte de un investitor serios, grupul coreean Doosan Heavy Industries and Construction, care a reusit s-o puna pe picioare si sa inregistreze productii record pentru perioada postdecembrista. E adevarat, nu cu 13.000 de angajati cati erau in 1989, lucru pe care pot sa-l inteleg. Atunci, cu 13.000 de angajati, productia maxima era de 130.000 de tone. Acum, cu 600-700 de angajati, productia maxima a fost de 96.000 de tone, cea mai mare dupa Revolutie. Deci iata ca se poate, daca se vrea si daca lucrurile se fac asa cum trebuie.

        Apreciază

  8. Mircea Popescu spune:
    Septembrie 12, 2017 la 9:19 am
    ,,@fragmentarium: Domnule, chiar esti serios cand faci aceste afirmatii? Chiar intelegi natura sanctiunilor economice? Chiar iti inchipui ca cineva atenteaza la „libertatea si suveranitatea” Coreii de de Nord? Bombele nucleare sunt un motiv de mandrie pentru un popor?
    Domnule sau doamna fragmentarium te-ai descalificat total prin aceasta pledoarie de cea mai abjecta sustinere a unui regim despotic si criminal.”

    Intervin (cu tot riscul de a deranja orgoliul totalitar al unui mutant americanizat cu pretentie de roman), prin parafrazare:

    Domnule, te-ai descalificat total prin aceasta replica de cea mai abjecta sustinere a unui regim despotic si criminal, cu capitala la Washington si, mai ales, prin atacul impardonabil asupra unui coleg cu adevarat intelectual si cu adevarat obiectiv de pe acest blog: Domnul Fragmentarium.
    Sa-ti fie rusine, presupunand, prin reducere la absurd, ca acest lucru ar fi posibil.
    Tine minte: Orice tara are dreptul sa se apere, iar dreptul de a detine arme nucleare nu este doar apanajul marilor puteri. Mai ales ca una dintre ele (SUA n.r.) confunda forta dreptului cu dreptul fortei, amenintand pe toata lumea care nu impartasese ,,valorile” americane, impunand sanctiuni dupa bunul plac, cu scop vadit de intimidare, chiar si pe baza fantasmagoriei de gradinita ca Rusia ar fi intervenit, chipurile, in vreun fel, in alegerile pentru Casa Alba.
    Care valori, se bazeaza pe intoleranta, expansionism fara scrupule, discriminare pozitiva, pumnul in gura varat in gura majoritatii albe traditionale si crestine (de catre o minoritate elitista alba de sorginte iudeo-americana), sustinerea (prin finantare directa, sau indirecta) a terorismului global , terfelirea fara jena a acordurilor si dreptului international – cu largul concurs , tacit sau vocal, al vasalilor indobitociti care torc cu multumire pe presul istoriei.

    Apreciază

  9. Domnule Motan Incaltat, arestarile si aruncarile in puscarie pe motive de coruptie merg pe banda rulanta, dar coruptii nu par sa se imputineze. Dimpotriva. Nu exista semne ca vor putea fi starpiti vreodata. Ori, nu in generatia asta. Coruptia pare sa fie la fel ca terorismul, despre care Donald Trump spunea ca nu se va sfarsi niciodata. O fi stiind el ceva. Este teza lui Bush Jr si Rumsfeld, care dupa controversatul 9/11, comemorare la care si Trump a varsat o lacrima, au spus/decretat/profetit (iar or fi stiind ei ceva), ca terorismul va tine cel putin o generatie, adica 50 de ani. De ce compar coruptia cu terorismul? Pentru ca atata timp cat exista inputuri, vor exista si outputuri. Daca terorismul este sustinut din afara sa, sprijin fara de care ofensiva terorista fulminanta de dupa 2014, care a avut pretentii si resurse sa se transforme in „stat”, nu ar fi fost posibila, ci ar fi sfarsit din fasa, ca o bula din jocurile de copii, care se sparge cvasiimediat dupa ce a fost umflata, este logic sa ne gandim ca si coruptia din Romania si din Est este alimentata din afara lor, ori acest „din afara” nu poate fi decat din Occident. De ce nu sunt cazuri de mare coruptie in Vest? Sau, mai bine zis, de ce frecventa lor este scazuta, pentru ca de existat exista si acolo? Simplu, e ca in cazurile cu hotii care nu se fura intre ei, pentru ca metodele sunt cunoscute si se dau rapid in gat unul pe altul (uneori la propriu, cu executii in stil gangsteresc). Si, apoi, de ce sa se corupa sau sa se fure intre ei, cand gradina Estului este mare, cu destui gugustuci in ea, sa ajunga la fiecare?!… Mai adaugati la acest rationament si coloana a cincea de corupti, formata din cei vulnerabili la coruptie, care se lasa corupti sau se roaga sa fie corupti, si veti obtine tabloul cauzal aproape complet al coruptiei din Romania si din Est. Concluzia pentru practicienii si decidentii din lupta anticoruptie este ca atat timp cat inputurile din mediul extern nu vor fi sistate, coruptia interna nu va fi eradicata.

    Apreciază

    • Cititi articolul pus de catre Ghita Bizonu’, despre regimul lui Ilham Aliev din Azerbaidjan, care infirma teoria Dvs.

      Dvs. sustineti o teorie care nu e doar falsa, dar e si ciudata. Dupa teoria Dvs. toate cauzele care provoaca efecte negative provin din exterior. Niciodata din interior. Or, aceasta premisa va conduce la concluzia enuntata in final: „Concluzia pentru practicienii si decidentii din lupta anticoruptie este ca atat timp cat inputurile din mediul extern nu vor fi sistate, coruptia interna nu va fi eradicata.”, corecta daca practicam un sofism de genul acesta.

      Chestia cu „Simplu, e ca in cazurile cu hotii care nu se fura intre ei” e rizibila – adica hotii au si respecta un cod de etica in Vest: nu se fura intre ei. Si nu doar asta, dar „hotii” astia mai respecta si drepturile si libertatile fundamentale ale omului!! Te pomenesti ca, de fapt, nici nu exporta coruptie, cum fac hotii ceilalti din Est. 😉

      Eu v-as recomanda sa va revizuiti teoria in sensul de a vedea si cauzele interne ale coruptiei sau ale terorismului, inputurile, cum va place sa spuneti, interne. Cred ca si concluziile, in acest caz, vor fi mult mai corecte.

      Apreciază

      • @motanulfilosof (prefer “s”-ul de la sophia): Abaterea atentiei catre o alta directie, care, in treacat fiind spus, nu face decat sa reconfirme, nici nu s-ar putea altfel, logica exceptiilor care confirma regulile, ori recursul la extensia majora a unei premise minore, care reprezinta un silogism esuat in sofism, sunt descrise in manuale drept clasice tehnici de manipulare. Daca veti reveni la rigoare si veti reciti mai putin superficial ceea ce am scris, veti afla ca nu am facut nicicum afirmatia absoluta pe care in mod gratuit mi-o atribuiti. Nu am exclus cauzele interne ale coruptiei, care, obiectiv uneori, pot inflori in crizele economice, in lacunele legislative, in birocratia excesiva sau in carentele educationale de toate felurile pe aceasta tema. Am scris negru pe alb despre “coloana a cincea” a coruptiei, care este interna, stimate colega, in ea aflandu-se, fara indoiala, repet, coruptii si potentialii coruptibili, cei slabi, ca doar natura umana este coruptibila, fara educatie familiala, civica, patriotica si juridica, dintre care, din pacate, unii ajung sa fie lideri politici. Cand m-am referit la cauzele exogene ale coruptiei am avut in vedere ca, intr-o anumita masura, marea coruptie se face cu acte in regula, prin concepte, principii si legi venite din Vest sau mai operational, cand e vorba de unele modificari legislative care pot inchide sau deschide portite pentru coruptie, prin amestecuri diplomatice occidentale directe. Ce sa caute, dom’le, un ambasador occidental prin birourile sefilor institutiilor Justitiei? Toata ziua buna ziua la ministrul justitiei, la sefa procurorilor anticoruptie, la seful parchetului general? Sau cu impardonabile declaratii publice, care afecteaza independenta Justitiei? Nu pentru a obtine modelari decizionale interne potrivit unor interese politice externe? Fara indoiala, astfel de intruziuni politice si diplomatice externe in treburile interne ale legiferarii si justitiei, ale caror scopuri sunt sa cumpere influenta si decizii, sunt spete de mari corupatori politici si de mare coruptie politica. NB: Eu m-am referit preponderent la exogenia coruptiei. Daca vreti sa va referiti la endogenia ei, aveti libertatea sa o faceti. Ar fi o complementaritate binevenita. Va garantez ca veti avea votul meu. Dar sa nu veniti cu fantasmagoria ca din aspersarea coruptiei asupra esichierului politic doar stanga este maculata, iar dreapta esta alba ca zapada.

        Apreciază

      • @fragmentarium politic
        Imi pare bine ca vedeti si cauzele interne ale coruptiei. Insa referitor la ceea ce aratati Dvs. despre (unii) ambasadori, parerea mea este ca ar trebui spuse unele lucruri pentru a avea o imagine mai fidela a realitatii. In primul rand, ce fac acesti ambasadori nu reprezinta fapte de coruptie. Lobby-ul nu e o fapta de coruptie, desi noi n-avem o lege in acest sens si e foarte rau lucrul asta. Apoi noi avem nevoie de investitii straine si sunt firme straine care doresc sa investeasca aici sau altii deja pe piata si poate ca se confrunta cu probleme, cu coruptia de aici, aceea endogena ca sa zic asa. Un alt aspect ar fi ca suntem tari partenere.

        Dar referitor la lucrul acesta: „Ce sa caute, dom’le, un ambasador occidental prin birourile sefilor institutiilor Justitiei? Toata ziua buna ziua la ministrul justitiei, la sefa procurorilor anticoruptie, la seful parchetului general?” – v-as sugera sa va intrebati mai intai cine ii invita acolo. Un ambasador nu spune ceva de capul lui si nici nu face gesturi de capul lui. El trebuie sa raporteze acasa discutiile pe care le are aici cu diverse persoane. Si trebuie sa se conformeze si sa execute, diplomatic vorbind, desigur, instructiunile primite de acasa. Ambasadorii nostri fac la fel. Daca nu ma credeti puteti sa-l intrebati pe Dl. Nastase.

        „Fara indoiala, astfel de intruziuni politice si diplomatice externe in treburile interne ale legiferarii si justitiei, ale caror scopuri sunt sa cumpere influenta si decizii, sunt spete de mari corupatori politici si de mare coruptie politica.” – asta e ipoteza Dvs. Apropo de „sophia”, nu cred ca e intelept sa transformam aceasta ipoteza in concluzie, atata vreme cat nu stim exact cum stau lucrurile.
        De ce nu ne-am gandi cum ar fi fost daca Romania ar fi fost o tara dezvoltata si investitori romani ar dori sa investeasca intr-o tara europeana si s-ar izbi acolo de coruptia aceea endogena ca de un zid. Eu nu cred ca ambasadorul Romaniei, intr-un astfel de caz, n-ar atrage atentia acelei tari, care are pretentia sa fie si o tara europeana, sa fie si in Spatiul Schengen, sa aiba si investitii straine sau nu s-ar interesa ce se intampla in sistemul juridic al acelei tari. Pentru ca daca sistemul juridic dintr-o tara nu e bine pus la punct atunci o firma din alta tara care investeste acolo poate fi pagubita fara sa i se faca dreptate si, datorita acestui lucru, este pagubita tara din care provine acea firma. O firma romaneasca pagubita intr-o tara face o paguba Romaniei, pentru ca aduce bani in tara si plateste taxe si impozite aici, in Romania. Ganditi-va, de pilda, cum au mers lucrurile cu contractul cu Bechtel. Norocul a fost ca Bechtel nu a fost pagubita aici. Dar s-ar fi putut intampla sa fie si eu cred ca si Ambasada SUA ar fi reactionat pe masura. Din fericire n-a fost vorba de un caz de coruptie (v. declaratiile ambasadorului Gitenstein la scrisoarea deschisa a D-lui. Nastase). Dar am dat acest exemplu pentru a incerca sa vedem mai bine cum stau lucrurile daca privim si dintr-un alt unghi problema. De asemenea, sa nu uitam ca si MAE roman are diferite pozitii fata de ce se intampla intr-o alta tara atunci cand e lezata Romania sau cetatenii romani care calatoresc sau traiesc in exterior, spre exemplu cand apar acte de xenofobie sau incitare la ura fata de romani, lucruri care tin tot de Justitie. A lua o pozitie de politica externa, ca diplomat, fata de realitatile din alta tara, atunci cand acele realitati te lezeaza sau ti-ar putea produce un prejudiciu sau o paguba intra in practica diplomatica curenta. Am dat un exemplu economic, cu firmele straine. Apoi unul cu romanii din strainatate. Se pot, desigur, da si alte exemple. Sunt cazuri si cazuri. Pe de alta parte, v-as sugera sa cititi Raportul MCV pentru o mai deplina documentare.

        Apreciază

  10. Motanul incaltat : offsetul nu l-a inventat Romania, nu inteleg de ce te chinui sa contrazici doar pentru ca niste ziaristi au promovat o definitie primitiva. Este practicat de cvasi-majoritatea tarilor inclusiv de cele exportatoare de armament in diverse forme. Incearca si documenteaza-te, vezi si juste retour. Sunt multe exemple de succes poate cel mai necunoscul dar si spectaculos este cel al Nokia. Beneficoile economice si sociale sunt imense, batalia la nivel mondial penfru a obtine offset s-a intensificat astfel ca daca tarile europene au ramas la cca 10 miliarde /an in ultimii zecr ani, offsetul obtinut de statele din Asia si MENA a crescit spectaculos. In Romania exista insa un adevarat lobby al tradarii cu un centru important in zona ofiterilor de rang inalt, activi si in rezerva care au dat lovotira dupa lovitura acestei legislatii. Amendarea Legii offsetului a avut loc in 2013 concomitent cu achizitia de F-16 din Portugalia. Tocmai pentru a ocoli offsetul. Acele avioane desi vechi au primit cca 400 milioane de dolari in echipamente noi pentri care Romania s-a straduit din rasputeri sa ocoleasca offsetul. Nu si comisionul. Cum de altfel s-a straduit sa ocoleasca offsetul pentru tot contractul astfel ca suportul logistic inclusiv intretinerea la depot level este contractata cu portughezii. Nimic la Aviaone Bacau. In comparatie poti sa vezi contractul similar facut de polonezi pentru C/D Block 50 care noi au costat mai putin decat vechiturile cumparate de romani cu performantele motorului si radarului la nivelul A/B block 25.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Înapoi sus