La multi ani!

Vreau sa urez „La multi ani”, in aceasta zi de vacanta, in miezul verii, tuturor celor care poarta numele Maicii Domnului.  E ziua onomastica a  celor care se numesc  Maria, Mariana, Marin, Marian si, dati-mi voie, dragi prieteni  sa va doresc sa aveti o zi  frumoasa si placuta.

Aceasta zi, romanii obisnuiesc sa o defineasca drept „Sf Maria Mare” (pentru a o deosebi de „Sf Marie Mica”, de la inceputul lui septembrie). Imi permit doar sa va reamintesc ca acest cuvant inseamna, conform teologilor, fie „copil dorit”, fie „ amaraciune”. Conotatiile sunt, evident, religioase.  Este un nume frumos, folosit in Romania pe scara larga, si care arata o aplecare traditionala spre crestinism a poporului nostru.

Pe tatal meu il chema Marin si el isi serba intotdeauna cu noi aceasta zi onomastica. Anul acesta se implinesc 100 de ani de la nasterea lui si amintirea lui imi este foarte draga. Adaug o fotografie a lui, din ultimul an de viata, cu ocazia unei ceremonii de la Colegiul Militar National din Breaza, unde a tinut un discurs in calitate de reprezentant al fostilor  profesori si elevi de la „Liceul Militar Nicolae Filipescu”, de la Manastirea Dealu.

Inca o data, La Multi Ani!

20 de gânduri despre “La multi ani!

  1. Sa ții un discurs în ultimul an al vieții, la Şcoala de unde ai plecat, este extraordinar! Dumnezeu sa-l odihnească!

  2. Prenumele Marin are o etimologie incertă. Unii spun că ar veni din latinescul marinus (adj.), deci n-ar avea legătură cu Maria. Și eu sunt de aceeași părere, având în vedere că la noi e un nume vechi și e mai frecvent în regiunile relativ apropiate de mare.
    Înclin să cred că mai curând MARIAN e masculinul de la Maria, pentru că acesta e relativ nou; marianus ( adj. lat.) = al lui Marius, dar nu cred că Marian vine de-acolo.
    Una peste alta, îmi place mult numele Maria și aș fi vrut să-l port, cum aș fi vrut să mă cheme Ana sau Amalia, dar nu toate trei odată.

  3. Cred ca e potrivit aici, fiind vorba de parinti și de creștinism, sa marchez o știre care mi se pare ciudata:

    „Una dintre spadele voievodului Ștefan cel Mare, identică cu cea expusă la Muzeul Topkapî din Istanbul, va putea fi văzută, pentru prima dată, într-o expoziție ce va fi vernisată, luni, la Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul instituției, Emil Ursu.

    Emil Ursu a spus că „vedeta” expoziției este o spadă a lui Ștefan cel Mare, ”sora geamănă” a celei din Turcia, adusă de la Muzeul Județean din Vaslui, unde a fost ținută în depozit.

    ”Spada este practic sora geamănă a celei cunoscute de români de la Muzeul din Topkapî. Spada a fost descoperită la sfârșitul anilor ’70 într-o locuință din curtea domnească din Vaslui. (…) Ca atare, această spadă reprezintă o noutate absolută și o surpriză foarte plăcută, deoarece din acest moment putem vorbi că în România există o spadă a marelui voievod, cunoscută și datată cert”, a arătat Ursu. El a adăugat că această descoperire arheologică a fost făcută publică în 1980, fără a se prezenta o fotografie.

    Ce părere aveți, Dle Adrian Nastase și Stimaţi colegi? Descoperire din 1980, fără fotografie? O asemenea spadă ținută în DEPOZITUL Muzeului Județean Vaslui timp de aproape o jumătate de secol? „Spadă identică”, „soră geamănă” cu cea din Muzeul din Topkapî???

    Nu cumva e vorba de COPIA dată de Turcia în timpul Guvernului Năstase?

  4. Unii spun că respectul față de înaintați atestă gradul de civilizație și asigură dăinuirea neamului.
    Important și semnificativ model de atitudine ați prezentat mereu și nu numai față de tatăl dumneavoastră – mulțumim!
    Pentru comemorarea de azi – memorie nemuritoare părintelui dumneavoastră!

  5. Maria, prenume feminin dar uneori şi masculin în anumite nume compuse, utilizat chiar şi ca nume de familie, este derivat dintr-un vechi cuvant aramean (limbă semitică vorbită inclusiv de Iisus) «miryam/maryam» – Myriam era sora lui Moise şi a lui Aaron, primul Mare Preot al israeliţilor. Numele apare în diferite variante: Maria (mama lui Iisus), Mariamne, a doua soţie a lui Herodes (Irod) cel Mare, prinţesă din dinastia hasmoneeană, marea lui dragoste, dar pe care regele a ucis-o din motive politice; pe a patra sa soţie, fiică de Mare Preot, o chema tot Mariamne – Herodes a avut 10 soţii, consecutiv, nu simultan, deşi poligamia era o practică tolerată în mediul iudeu.

    Mai târziu, tanaimii, « Învăţătorii», cuvântul este de origine arameană derivat de la «tana»= a învăţa, interpreţi rabinici ai legii scrise (Biblia) în perioada aprox. 20-200 era noastră, au apropiat semantic numele Maria/Myriam/Maryam/Mariamne, etc. de cuvântul ebraic «mara(h)» cu sensul de «amărăciune», dar şi de fonemul «mrit/merit» din egipteana veche, tot o limbă semitică, care însemna «iubit/dorit», interpretare preluată de teologii creştini.

    Sărbătorirea «Adormirii Maicii Domnului», nedocumentată în Vechiul şi Noul Testament, ţine de tradiţia patristică introdusă de primii episcopi creştini, consideraţi Părinţii Bisericii, şi este sărbătorită în mod liturgic pe 15 august din sec. VIII de bisericile din Orient şi Occident. Această dată a fost aleasă pentru că ea corespunde cu consacrarea la Ierusalim a primei biserici dedicate Mariei în sec. V, după Conciliul de la Efes (la sud de Izmir) din 431. Din punct de vedere al dogmei religioase, Biserica Catolică a definit «Adormirea», adică «Ridicarea la Cer», abia în 1950, ceea ce Bisericile Ortodoxe refuză în continuare să facă.

    Şi la noi în familie, 15 august era o zi de mare sărbătoare, onomastica surorii mai mari a mamei, Maria Macella, Nana cum îi spuneam fratele meu şi cu mine. A fost pentru noi o zână frumoasă şi bună. Ne-a dăruit atâta dragoste încât amintirea ei rămâne păstrată în suflet.

    La Mulţi Ani tuturor ce-şi sărbătoresc astăzi ziua numelui şi să nu-i uităm pe cei care au plecat dintre noi !

  6. Lăsând la o parte ipotezele etimologice, memoria tatălui dumneavoastră trebuie cinstită, pentru că Marin Năstase a fost, din câte ați spus, unul dintre românii care au făcut ceva pentru țara lor, care au contribuit la progresul ei. Sunteți fericit să aveți un asemenea părinte.

  7. Un zâmbet ăn zi de sărbătoare:
    Mihai Radu (captură de pe F.B.)
    Reguli simple pentru cine vrea să scrie ca Pleșu.
    1. Trebuie să fii un om plângăcios. E esențial să jelești cu voce egală, civilizat, ștergându-ți lacrimile cu papionul, la căpătâiul Valorilor. Umilința e aroganța ta.
    Of, suferi! Deși ai dureri spirituale insuportabile, suferi fără să trezești vecinii.
    2. Ești stupefiat, ești perplex. Acesta este efectul contactului cu lumea de azi. Apucăturile ei te șochează, rămâi înmărmurit mereu, ești o căprioară căreia braconierii i-au pus farurile în ochi pe câmp. Până să fii răpus de nonsens, în scurtul timp care ți-a mai rămas, articulezi deșertăciunea timpurilor acestora.
    3. Ești indignat, însă, MARE ATENȚIE, indignarea ta e dată deja în clocot de câteva ori. E domolită, e domesticită, e bine temperată. E o indignare care își găsește răgazul să adulmece un dicționar civilizat. De-acolo, din lumea ta uitată de lume, din garsoniera în care te-ai retras tu cu Absolutul să vă trăiți ultimele zile, nu urli, nu zbieri, nu te dai în spectacol. “Mârlănie”, “grosolănie”, “indecență”, “sminteală”… iată, acestea sunt avatarurile revoltei tale. Cu timpul, îți vei construi micile prefabricate: dezmățată grosolănie, festinul mârlăniei, o sărbătoare a indecenței, pornografică lipsă de logică…
    4. Nu te arunci la teme mari. Nu. Suferința ta – sfâșietoare, cum am zis – se naște din articulările cotidianului, din lipiturile lumii de azi. Te uiți la televizor și gemi stupefiat: Ooo, nu! Îți vine să muști din ecran. Cum se poate așa ceva? Ce oameni sunt aceștia, ce limbaj folosesc, de unde sminteala asta? Plângi, plângi și te revolți, întrebi în stânga și-n dreapta unde au îngropat contemporanii decența, pentru că ai vrea să mergi să depui un buchet la mormântul ei. Poți să compari Despacito cu Let it be, pe Pintilii cu Messi, pe Profesoara porno cu Aron Pumnul.
    (pe vremuri, Pleșu mai arunca și o mână de umor în sictir la final, cam cum aruncă Dinescu buruienile pe miel, însă nu prea mai respectă rețeta.)

  8. Doamna M.E.P., este foarte frumos si documentat ce ati scris, dar nu va puteti ascunde apartenenta la biserica de sorginte catolica si , implicit, deficitul de cunoastere in ceea ce priveste Biserica Neamului Romanesc.
    Ortodoxia a definit foarte bine momentul ,,adormirii” Maicii Domnului, iar daca ati fi participat la Prohodul din data de 14 august 2017 (seara) si la Liturghia de a doua zi, ati fi realizat ca ortodoxia explica extrem de limpede cum s-au petrecut evenimentele dpdv istorico-teologic.
    ,,Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria. În conformitate cu Sfânta Tradiție, Maica Domnului a murit ca orice ființă omenească, „adormind”, așa cum indică și numele sărbătorii. Ea a murit așa cum mor toți oamenii, nu în mod „voluntar” ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.
    Apostolii au fost aduși în mod miraculos la acest eveniment și au fost cu toții prezenți, cu excepția Sfântului Apostol Toma, atunci când Maica Domnului a trecut din această viață. Apoi, ea a fost înmormântată. Apostolul Toma a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalți să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi (ortodocsii_n.mea) pârga (primul rod) al învierii de obște a credincioșilor, care va avea loc după a doua venire a lui Hristos.
    Nota mea: In cazul Maicii Domnului, ,,primul rod” s-a petrecut in avans, pentru ca Maica sa ajute la mantuirea oamenilor, intermediind, intr-un fel inefabil, relatia dintre omul pacatos si Iisus, prin insasi natura ei umana sublimata in divin dupa ,,adormire”.
    Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei din această viață, cuvântul „Adormire” traducând grecescul Koimisis, care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine și cuvântul cimitir). Biserica Romano-Catolică preferă să numească acest eveniment ridicare la cer (lat. assumptio, literal „primire” [în cer]) întrucât, ținând seama de dispariția trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălțată cu trupul la Cer.
    La fel ca și în cazul Nașterii Sfintei Fecioare, sau în cazul Intrării în Biserică, nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referințe istorice sau biblice pentru această sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduiește că Maica Domnului este fără de păcat, dar și că Fecioara Maria a avut nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos – mântuită de încercări, suferințe și moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat și apoi a fost luată la Cer de Fiul ei, ca Maică a Vieții (CU TOT CU TRUP – nota mea) și ia deja parte la viața fără de sfârșit din Împărăția Cerurilor. Această viață în rai este pregătită și promisă tuturor celor care „ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și îl păstrează” (Luca 11,27-28)
    COMENTEZ:
    Maica Domnului a murit ca un om si a inviat ca o Sfanta, ridicandu-se la cer, repetand transfigurarile Fiului.
    ..Mai studiati Ortodoxia. Va recomand scrierile, predicile si cugetarile marelui Bartolomeu Anania.

    • PS
      Subliniam unul dintre rolurile esentiale ale Sfintei Marii, cel de intermediere intre omul credincios si divinitate.
      Aceasta este marea minune pe care o infaptuieste Maica Domnului, derivata din capacitatea ei aproape nelimitata de a se induiosa la suferinta si de a ierta, cerand, la randu-i, mereu si mereu, iertare in numele nostru.
      TOTUSI: As remarca excesul de cult al catolicilor in ceea ce o priveste pe Sfanta Maria, acestia parca temandu-se sa se adreseze direct lui Dumnezeu pentru iertare si mantuire.
      Pana la urma, omul trebuie sa-si asume pacatele IN MOD DIRECT si sa tina cont ca cel care iarta si mantuieste in cele din urma este cel care insufla harul divin prin Sfantul Duh si este la originea tuturor lucrurilor din Univers, a Vietii si a etapei tranzitorii numita Moarte : Dumnezeu.

    • De ce ii comanzi Doamnei MEP sa mai studieze ortodoxia? Fiecare studiază ce vrea, își spune părerea și este contrazis sau nu, de preferabil, argumentat. Asa și eu as putea cere ca ZeV sa-l studieze pe Dalai Lama: „Este foarte simplu sa fii fericit. Iti trebuie doar bunătate, compasiune și iubire.” Asta ar atenua foarte mult ura si incrancenarea sa. Dar nu cer! Omul trebuie sa aiba libertatea alegerii!

      • Fiecare studiaza ce vrea, este mai mult decat adevarat, dar daca nu studiaza, ar fi bine sa nu-si dea cu parerea, riscand aprecieri eronate, mai ales cand este vorba de credinta si teologie. Eu, cel putin, am invatat, in timp, ceva fundamental, chiar daca stiu foarte putin (dpdv al detaliilor): In toate credintele nimic nu este lasat nedefinit, sau la voia intamplarii,
        Ma vezi pe mine ca spun ceva despre budism, despre care stiu foarte putin (dpdv al detaliilor) ? Prin urmare, nu are sens apelul tau ca eu sa-l studiez pe Dalai Lama. Doar il respect, pur si simplu, fiind convins ca totul este reglementat, in budism, dpdv teologic. Daca as spune ceva de rau despre budism, fara cunoastere, as arata ca nu am respect fata de cei care cred in budism si/sau in teologii budismului.
        Nu mai vorbesc despre planul trairii spirituale, care il transcede pe cel al cunoasterii propriuzise. Pana la urma, in zona religioasa, este nevoie si de studiu, dar si de traire spirituala non-atee. Altfel, mai bine ne rezumam la politica, la care, bineinteles, se pricepe toata lumea. (Z)
        Sa nu uitam fenomenul ,,Charlie”, derivat din necunoastere, pe fond de ura si intolerantza atee. Libertatea fara cunoastere, respect si autocenzura este anarhie si disolutie.
        ps
        Esti tot mai superficial in aprecieri si interventii, probabil, din incrancenarea pe care tu o atribui doar celorlalti. Incerca sa gasesti o oglinda a sufletului. Iti sugerez sa nu o cauti la taraba.

  9. Amalia spune:
    August 15, 2017 la 10:31 am

    Cred ca aveti dreptate. Mai mult, nu cred ca vreun nume de barbat poate avea vreo legtura cu Sfanta Maria, FEMEIE fara de pacat si MAMA suprema.
    Pentru barbati, exista numele apostolilor. Le ajunge. Sa fie, ei, macar pe jumatate, la fel de virtuosi precum apostolii.

  10. Cei de dreapta se pling ca saracii care muncesc si nu produc valoare, si deci de ar merita mila societatii. Dar bogatii care nu muncesc cu ce sunt mai valorosi pentru societate, si de ce trebuie societate sa ii fie mila de ei si sa-i salveze cind isi ruineaza singuri afacerile? Si de ce bogatii care isi fac bogatii prin tranzactii dubioase (ca in Romania), inselind statul, sau fara sa produca nici o valoare, trebuie sa fie protejati de stat?

    Adevarul e intotdeauna undeva la mijoc, intre liberalism si comunsim. Atit liberalismul – baza capitalismului de azi – cit si comunismul s-au fundamentat pe „idealuri”. Comunismul pe egaliate, liberalismul pe „piete libere”. Nici unul nici altul nu au reusit, liberalismul ducind la crize financiare si economice, ca cea din 2008. Astazi tinerii traiesc mult mai prost decit parintii si bunicii lor, iar oportunitatile se ingusteaza pentru ei. Capitalismul este un sistem piramidal, si ca orice schema piramidala, are putini cistigatori la virf sifoarte mult care pierd. De fapt, cei mai multi, sunt inselati de sistem.

    O analiza FT.com din care am preluat concluzia tradusa de Mediafax:

    „O minciună a generat altă minciună, astfel că liberalismul economiei de piaţă a trădat, la rândul său, visul promis. În prezent, economiile occidentale sunt mult mai sărace decât arătau predicţiile făcute înaintea crizei financiare. Criza şi efectele acesteia i-au lăsat pe tineri cu motive mai mici să spere că vor avea aceleaşi oportunităţi de a prospera precum părinţii şi bunicii lor. Cei care vor ca sistemul capitalist liberal-democratic să prospere din nou trebuie să tragă două învăţăminte din acest studiu. În primul rând, un sistem social poate supravieţui mult timp deziluziilor. Comunismul a arătat acest lucru; de fapt, şi capitalismul, a cărui promisiune a fost încălcată încă de acum câteva decenii pentru unele grupuri. Dar când oamenii nu se mai pot baza pe propria avuţie, suportă şocurile. Chiar şi aşa, cele mai rezistente societăţi sunt cele care cunosc adevărul despre propria situaţie. Minciunile generează fragilitate. Liberalismul bazat pe economia de piaţă este în pericol pentru că sistemul financiar ne-a permis să ne minţim, pentru că nu a recunoscut pierderile din momentul în care erau clare. Populiştii de stânga şi de dreapta manifestă nostalgie faţă de economia axată pe elemente mixte. Ei au dreptate că rivalitatea între economia puternic centralizată şi economia pieţei libere trebuie soluţionat printr-un sistem cu elemente comune. Cea mai mare lecţie este că orice sistem economic şi social trebuie să fie menţinut onest – nu doar corect, ci transparent. Iar acesta este un radicalism pe care populiştii în mod special nu sunt calificaţi să îl ofere”, concluzionează Financial Times.”

    http://www.mediafax.ro/economic/ft-de-la-revolutia-comunista-la-criza-financiara-globala-marile-minciuni-ale-secolului-daca-planul-cincinal-din-blocul-sovietic-era-o-mare-minciuna-iata-si-minciuna-capitalismului-16695945

  11. Un exercitiu de solidaritate activa si ferma in criza Venezuelei: America Latina apara pacea, libertatea si diversitatea regiunii, in fata belicozitatii, imixtiunii si uniformizarii manifestate de SUA

    Maturizarea politica a tarilor latino-americane si idealul unei Americi Latine unite au condus la un grup de state, cu exceptiile (relative) Mexic si Columbia, capabil si hotarat să se adreseze pe o singură voce SUA și să se opună acestora. Cea mai recenta expresie a solidaritatii si unitatii regionale latino-americane se afla in opozitia fata de o eventuala interventie a SUA in Venezuela, evocata de presedintele Donald Trump si reluata de vicepresedintele Mike Pence.

    Președintele Trump a afirmat vineri, saptamana trecuta, că Washingtonul ia în considerare și o „opțiune militară” in Venezuela. Amenintarea a venit in urma alegerii unei Adunări Constituante cu puteri extinse, menite sa puna capat unei periculoase opozitii extranationale, sustinute politic si financiar de SUA. Escaladarea tulburarilor politice si sociale putea duce la razboi civil si instabilitate regionala, reproducand teroarea crizelor din Siria si Orientul Mijlociu.

    Ar fi retoric si inutil sa ne intrebam daca se vrea instabilitate si haos in Venezuela, pentru ca tocmai acestea vor fi urmarile. Nimeni nu isi face iluzii in privinta consecintelor post-conflict, care au devenit un cliseu, de la decapitarea autoritatii legitime si anihilarea rezistentei nationale, implantarea de retele clandestine de control, dezbinare si conflictualizare (v. Gladio, Daech etc) si pana la organizarea exploatarii resurselor si directionarii lor catre “statul talhar” (Thomas Jefferson).

    Amenințarea militară formulată de Donald Trump pentru a rezolva criza din Venezuela a provocat un val de indignare în America Latină. La o zi dupa declaratiile agresive ale presedintelui american, Mercosur, piața comună sud-americană (Argentina, Paraguay, Uruguay și Brazilia), a respins folosirea forței la adresa Venezuelei. In opinia țărilor Mercosur, dialogul și diplomația sunt singurele mijloace acceptabile de promovare a democrației în Venezuela. Si separat, ca state, Brazilia, Columbia, Peru, Chile, Mexicul, Ecuadorul și Nicaragua au respins perspectiva imixtiunii militare americane in regiune.

    „Calea de urmat nu este cea a utilizării forței”, i-a transmis ferm Argentina, marți, vicepreședintelui american, Mike Pence, in vizita la Buenos Aires. In fata solidaritatii si unitatii regionale, Pence s-a mai inmuiat, admitand că este posibilă o soluție pașnică la criza din Venezuela. El se afla intr-un turneu in America Latina (Columbia, Argentina, Chile si Panama), pentru a incerca sa se foloseasca de forta regiunii impotriva unei tari din casa comuna regionala, potrivit planurilor geopolitice ale SUA. După amenințarea lui Trump de vinerea trecută, și opoziția venezueleană a anunțat că se opune oricărei intervenții armate din afara țării.

    Totusi, Mike Pence a avertizat ca „Statele Unite nu vor sta cu mâinile în sân în fața a ceea ce se petrece în Venezuela”, facand referire la “accentuarea presiunilor diplomatice si economice asupra regimului Maduro”. Insa infometarea unui popor prin sanctiuni economice este un fapt murdar si inuman, care a inceput sa atraga dezaprobari internationale. „Un stat eșuat în Venezuela amenință securitatea și prosperitatea întregii emisfere și a Statelor Unite”, a explicat destul de ciudat si neverosimil vicepresedintele american, prin extensia si amploarea date crizei venezuelene.

    Pence a utilizat in mod nefericit expresia de “stat esuat”, confuzie care ar putea fi pusa pe seama lipsei de experienta politica si diplomatica. Venezuela nu are decat sa-l contrazica, aratand ca este un stat puternic, functional si hotarat, lucru pe care de fapt presedintele venezuelean Maduro l-a si facut, ordonand statului major al forțelor armate să pregătească “un exercițiu național civic și militar, de apărare totală și armată a patriei venezuelene”, care va avea loc pe 26 si 27 august. Nu trebuie uitat ca Venezuela este un simbol al ideilor revolutionare bolivariene privind unitatea Americii Latine, unitate pe care o dorea Simon Bolivar. Fostul lider venezuelean Hugo Chavez a realizat un adevărat cult pentru eroul revoluționar din urma cu aproape doua secole, proclamând, în 1999, Republica Bolivariana de Venezuela.

Lasă un răspuns