Astăzi, noul presedinte instalat al Frantei, Emmanuel Macron, si-a numit consilierul diplomatic. Este vorba de ambasadorul Philippe Etienne, un diplomat exceptional, cu o mare experientă in relatii bilaterale si multilaterale.
De-a lungul anilor, el a lucrat in ambasadele de la Belgrad, Bonn, Bruxelles, Moscova. Ulterior, a lucrat in centrala Ministerului, apoi in cabinetele unor ministri. Din 2009 a fost reprezentantul Frantei la UE iar din 2014 ambasador in Germania. La inceputul acestui an, fusese numit ambasador al Frantei in Rusia.
Important pentru noi este insa faptul ca Philippe Etienne a afost ambasador al Frantei in Romania, in perioada 2002-2005, si, in această calitate, a fost un mare sprijinitor al aderării tarii noastre la UE si la NATO. Si un mare prieten al României.
Iata o singura frază din mesajul său, la lansarea Strategiei guvernului pe care l-am condus privind accelerarea reformei in administratia publică (5 noiembrie 2004):
„Aici, ca si in alte domenii, România are toate atuurile pentru a pune la punct solutiile cele mai bine adaptate, profitand de experienta prietenilor săi. Puteti conta pe Franta”.
Multumim.
Update: Edouard Philippe a fost desemnat luni premier de către președintele Franței, Emmanuel Macron.În trecut, noul premier l-a criticat pe actualul președinte. Într-un editorial critic la adresa lui Macron în Liberation acesta scria: “Cine este Macron? Pentru unii, impresionaţi de puterea sa de seducţie şi de retorica sa reformistă, ar fi fiul natural al lui Kennedy şi Mendes France. Putem să ne îndoim. Primul avea mai multă carismă, al doilea mai multe principii. Pentru alţii, ar fi Brutus, fiul adoptiv al lui Cezar”, scria noul premier.
«Nu îşi asumă nimic, promite totul, cu impetuozitatea unui cuceritor juvenil şi cu cincismul unui şofer vechi”, a adăugat el.
P.S.
Nepotism, sau ne…putinţă de a-l refuza ?!
Investirea noului presedinte al Frantei: Start-up – evolutionismul politic al lui Emmanuel Macron
Duminica, presedintele ales al Frantei, centristul Emmanuel Macron, isi va lua in mod oficial in primire atributiunile, succedandu-i lui Francois Hollande. Acesta este un prilej de a incerca, partial, o anatomie sau o gramatica a ideilor deja aparute in spatiul public ale noului fenomen pe care il numesc “evolutionismul politic” al macronismului, si, partial, o prefigurare sau o prelungire a acestuia, completativa sau nu. In nicun caz contemplativa. Traim vremuri interesante, la care fiecare dintre noi trebuie si poate sa fie un participant activ.
Elitele europene si americane aproape ca rezoneaza la unison cu ideea ca modelele politice emanate de revolutiile americana (1776) si franceza (1789) au devenit atat de invechite incat sunt responsabile in cea mai mare parte de crizele din acest prim patrar al secolului XXI. Aproape ca nu mai exista diferente ideologice intre presedintii si guvernele care se perinda pe la conducerile statelor. Aproape ca nu se mai poate iesi din capcana cursei cresterilor economice infinite intr-o lume a resurselor finite. Cine si de unde sa inceapa pentru a schimba perspectiva de escaladare a cresterii pe seama exploatarii salbatice a resurselor, care este la fel de periculoasa ca efectele unui razboi mondial, prin afectarea integritatii planetare? Prin reactii telurice si climatice, planeta da deja semne de boala.
Primele semnale au fost conservatoare, din partea Marii Britanii si SUA, prin initierea de catre britanici a iesirii din Uniunea Europeana si alegerea de catre americani a lui Donalt Trump ca presedinte al republicii. Izolationismul acestor masuri si consecintele lor negative, de crestere a populismului si nationalismului si de slabire a solidaritatii internationale, vadesc in mod clar limitele acestei cai, incapacitatea ei de a da acea perspectiva indelungata de stabilitate si securitate de care lumea are in mod vital nevoie. Cea mai recenta incercare de revolutionare a perspectivei, prin iesirea din tiparele politice bicentenare, uzate ale istoriei, apartine Frantei, prin alegerea ca presedinte al republicii a centristului Emmanuel Macron.
Dupa mai mult de doua sute de ani, Emmanuel Macron vine din Orasul Luminilor cu o formula cuceritoare de evolutionism politic, de o prospetime ametitoare si o temeraritate de alpinist sau explorator, comparabila probabil cu evolutionismele economic-liberal si biologic al speciilor pe care aveau sa le aduca la vremea lor scotianul Adam Smith si englezul Charles Darwin, dar cu o autenticitate mult mai valida in cazul macronismului. In momentul de fata, caracteristicile evolutionismului politic macronist se prezinta sub forma unor schitari de idei generale, care isi asteapta concretizarile, inclusiv prin contributii terte, tot asa cum orice forma isi asteapta fondul.
Probabil ca scepticii si criticii nu vor intarzia sa apara, dar evolutionismul politic macronist are nevoie de energia gandurilor, cuvintelor si sustinerilor noastre, din care se va hrani energia faptelor politice ale lui Emmanuel Macron, un descendent stralucit al Familiilor Soarelui, care se afla pe steagul UE. Macronismul va pune in miscare nu numai Franta, ci si Europa si, de ce nu, ca de atatea ori in istorie, Lumea. Evolutionismul sau politic va fi cuceritor, ultimul cuvant ii apartine, l-a folosit in discursul de Ziua Europei, in care a spus ca nu va fi un presedinte “asezat” al Frantei, ci unul care vrea si va actiona pentru ca Europa „să se poată repune în mișcare” și să fie în același timp „cuceritoare” și protectoare.
Evolutionismul politic macronist nu este numai o optiune, ci si o necesitate. Pe agenda Europei si a Lumii s-au acumulat probleme majore si acute, privind schimbarile climatice, securitatea colectiva, relatiile internationale, mentionate de Macron in acelasi discurs, care solicita o Europa implicata, “cuceritoare”, nu pasiva, “incremenita” sau “naiva”, o Europa care trebuie sa-si ocupe locul din prima linie, ramas de prea mult timp si nejustificat neocupat. Nu mai sunt domenii cu solutii rezervate, unipolare, bipolare sau tripolare, doar pentru SUA, Rusia, China. La solutionarea problemelor globale trebuie sa participe intreaga comunitate globala, la cele dintr-o regiune, toate statele din acea regiune.
Simtind nevoia sa-si precizeze si sa-si ancoreze evolutionismul politic in valorile republicane, nu ca partid ci ca forma de guvernamant, primul lucru pe care Macron l-a facut dupa castigarea alegerilor prezidentiale a fost sa-si largeasca denumirea miscarii centriste “En Marche”, pe care a infiintat-o in aprilie 2016 si care l-a propulsat la Elysee, schimband-o in “La Republique en Marche”. Noua denumire ar putea fi probabil interpretata de unii ca introducand o usoara confuzie cu Partidul “Republicanii”, de centru-dreapta, sau de altii ca o afisare intentionata a superioritatii noii formule politice si electorale de “miscare”, comparativ cu invechitul vehicol spre putere marca “partid”.
Certa este o alta caracteristica a macronismului, ca provocarea de evolutionism politic a prins in societatea franceza, mai intai in Franta sociala si electorala, fapt confirmat de cetatenii care au mers la urne si au votat majoritar candidatul unei miscari si al unei pozitionari de centru, nu al unui partid si al unei situari la stanga sau la dreapta esichierului. Critica sociala si sanctiunea electorala la adresa partidelor, degenerate in gasti politice si a schemei vetuste stanga-dreapta sunt evidente si usturatoare. Apoi, evolutionismul politic macronist a cucerit si Franta politica – sau este in curs de cucerire -, toate partidele politice, incepand cu cele doua mari si traditionale, Socialist si Republicanii, demarand procese strategice de reconfigurare.
Unii lideri politici de marca, precum fostul premier socialist Manuel Valls, a fost atat de cucerit de ineditul si succesul noii formatiuni a lui Macron incat a alergat sa o intampine, hotarat sa se inscrie pe listele acesteia pentru alegerile parlamentare, pentru a-i oferi “o majoritate confortabila si coerenta”, necesara guvernarii. Faptul ca a fost respins se datoreaza cel mai probabil tot patinei partidistice, de care Emmanuel Macron se distanteaza, cel putin de personajele de partid proeminente, implicate si responsabile in/de istoria foarte recenta a Frantei politice. Şi Benoît Hamon, candidatul socialiştilor la prezidenţiale, e pe cale să renunţe la partid, în intenţia de a forma o nouă mişcare, dar care va pastra limita de stânga.
Cu un lider socialist pe cale de a fi exclus si cu un altul pe picior de plecare din partid, socialistii francezi par cei mai afectati si cu un viitor indoielnic. Sa fi venit oare timpul ca goarna istoriei sa sune stingerea pentru partidele socialiste si sa le scoata la pensie? Inainte de a da sau afla raspunsul, sa analizam cu atentie si ce se intampla cu social-democratii romani, adanc infiltrati, corupti si compromisi, banii blestemati si ai ispitirii, inchinati vitelului de aur, facandu-si lucrarea necurata si in randurile lor. Parerea mea este ca evolutionismul politic a inceput sa bantuie Europa, probabil in curand si Lumea, inca inainte de a primi numele lui Emmanuel Macron, si ca foarte probabil va primi si alte nume, in alte tari, pe alte continente.
Sunteti student?
Inteleg ce vreti sa sugerati, dar va asigur: nu este cazul.
Franta Europeana: Pro-UE ≠ Pro-Globalism
O nota caracteristica a evolutionismului politic macronist, cel putin la nivelul primelor declaratii despre integrare si globalism, urmand sa-i vedem mai bine specificul in actele de guvernare, este ca acesta urmareste disocierea neta a politicii pro-UE de infamantul globalism. Respingerea virulenta a acestuia din urma de catre national-frontista Marine Le Pen, care a obtinut cu aceasta tema de campanie prezidentiala o treime din voturile francezilor, a fost un semnal care a aratat ca o parte importanta a societatii franceze dezavueaza transant politicile globaliste, care sunt eroziuni si chiar atacuri pe identitate si diversitate, aspecte definitorii ale democratiei reale, dar si pe natiuni si state, care sunt elementele de osatura ale protectiei cetatenilor si comunitatilor si cadrele de baza ale echilibrului, stabilitatii si securitatii. De altfel, orbul politic sau rau-intentionatul politic Nigel Farage, fostul lider Ukip care a sustinut si sustine sinuciderea politica si economica colectiva a Marii Britanii prin iesirea acestui stat si a cetatenilor sai din Uniunea Europeana, nevazand sau ignorand ca acest cadru comunitar asigura protectia multipla a statelor si cetatenilor din compunerea sa, inclusiv sau mai ales drepturile omului, si sunt deja indicia ca Brexitul va pune sub semnul intrebarii aceasta achizitie istorica, a drepturilor omului, speculeaza ca extremista de dreapta Le Pen va reveni si mai puternica peste cinci ani si va castiga pana la urma presedintia Frantei din cauza politicilor pro-UE si pro-globalizare ale lui Macron. Numai ca evolutionistul politic Macron, un pro-european si un pro-UE convins si determinat, nu va duce Franta in directia globalismului uniformizant si subjugant, distrugator al statelor si natiunilor si a tuturor celor care decurg din libertatea si suveranitatea acestora, in urma carora globalismul isi va pune pe trupul UE peceta inrosita in foc, ca a unui proprietar pe vitele sale, pe care va scrie “Sclav”, al egoismului discretionar si al lacomiei nesatioase ale capitalului camataresc global. Statele Unite ale Europei (SUE), franghia pe care Statele Unite ale Americii (SUA) au oferit-o surazatoare in repetate randuri Uniunii Europene, nu este un obiectiv al evolutionismului politic macronist. Dimpotriva, fantasmagoria SUE este tratata drept ceea ce este, un risc suicidar colectiv european. Integrarea europeana vizata de evolutionismul politic macronist este intr-o alta cheie, care ramane in mainile tuturor membrilor integrati. Federalizarea va fi exclusa, pentru a evita punerea cheii deciziilor politice in mainile unui grup restrans de birocrati. Excluderea federalizarii inseamna de fapt respingerea integrarii politice, care la randul ei presupune o integrare totala, un totalitarism al centrului in raport cu partile. In timpul campaniei electorale, Emmanuel Macron a militat pentru o aprofundare a integrării europene, inclusiv prin crearea unui minister de finanțe și a unui buget al zonei euro. O integrare partiala, pe cateva domenii, liber impartasibila de cei care vor sa o adopte, in care partilor li se vor respecta specificul, interesele si, ceea ce este cel mai important, vointa si deciziile. In aceasta idee este si abordarea de “cooperare” franco-germana, esential diferita de “integrare”, asupra careia Parisul urmeaza sa cada de comun acord cu Berlinul, dupa alegerile parlamentare germane din toamna. Au fost evocate trei domenii de “cooperare” bimotora, politicile de securitate si aparare, energetica si fiscala. Aprofundare prin reformare si/sau integrare prin cooperare mi se par a exprima, cel mai apropiat de ce se vrea, viziunea pro-europeana si pro-UE, rupta de globalism, a evolutionismului politic macronist.
Foarte trist momentului istoric pe care îl traversăm având la cârmă nişte lichele, nişte cozi de topor, trădători de neam şi Ţară !
Toată massmedia îi ridică în slăvi pe nişte duşmani ai României şi-i ridiculizează, atunci când nu-i critică aspru, pe cei care-o iubesc şi suferă pentru Patria lor !
O întoarcere a valorilor cu fundul în sus, chiar şi la propriu unde întâlnim tot felul de mutanţi , gen Remus Cernea şi cei apăraţi de el ( fac excepţie săracii delfini 😉 ) pe care încearcă s-o facă nişte ciudaţi sorosişti cu aere de avangardişti modernişti, în realitate nişte bolnavi care vor să ne trateze pe noi de boala firescului şi a bunului simţ ! La care ei sunt imuni !
P.S.
Felul dizgraţios în care şi-a făcut numărul acest bătrânel oarecum senil care se purta când ca un scamator care scoate din urechea unui spectator un jet de apă, sau vreo minge de ping-pong ( tenis de masă), când ca un clovn care face tumbe năstruşnice ( politice de astă dată ), oricum o atmosferă penibilă, de circ, nu doar politic !
Şi ăsta e şeful birocraţilor de la Bruxelles ce hotărăsc ce şi cum e bine pentru peste jumătate de miliard de locuitori !? Cu ce drept ? Cu ce drept hotărăsc ei că Religia, mai ales cea ortodoxă este ceva perimat, dăunător societăţilor civilizate . De asta nici n-au pus la baza UE fundamentul creştin, ci pe cel ridicat în slăvi de nişte pidosnici ce îngreţoşează orice om de bun simţ .
Priviţi perechea de tineri căsătoriţi : el un golănaş de 22 de ani, ea o „tinerică” de 74 de cotolani, care vor să se căsătorească şi în România pentru că această UE, acum condusă de acest bătrânel, simpatic de altfel, a zis că nu-i nici o problemă !
Vorba cuiva : bă, voi sunteţi întregi la cap ? Că la rozetă nu vă mai întreb !
Sa dea Dumnezeu!
Revolutia Macron, pas cu pas: Schimbari sociale si liberale. Un posibil obiectiv mai indepartat – Deconditionarea presedintelui de partide si majoritati. Au aparut unele critici ale dreptei fata de ceea ce i s-a parut o “reciclare a socialistilor” de catre Macron, prin acceptarea din randul acestora a unor candidati pe listele miscarii “La Republique en Marche”. Probabil ca dreapta vrea sa-si revendice sub o forma sau alta, ori in cele din urma, noua formatiune centrista, in special prin desemnarea premierului, care va fi anuntat luni, ceea ce ar contrabalansa eventuala influenta a stangii. Cateva opinii privind vechiul stereotip dihotomic (dihonic!) stanga-dreapta dupa care unii politicieni ai acestei schisme ideologice s-ar putea sa incerce sa caracterizeze si, prin aceasta, sa-l deturneze sau blocheze pe centristul Macron, ceea ce ar echivala cu o “descentrare”. Unor asemenea cautatori de pete in soare cred ca nu li se poate raspunde decat ca nu au retinut intro-ul miscarii centriste a lui Macron, ca nu este nici de stanga, nici de dreapta. Sau, pana ce locul acestor vechi referinte va fi luat de noi concepte descriptive ale esichierului politic, ca centrul este intre stanga si dreapta, ceea ce este acelasi lucru cu a nu fi nici una nici alta. Probabil ca ceea ce evolutionismul macronist va aduce nou la acest continut traditional vor fi doua lucruri. Pe partea conventional numita de stanga, cred ca schimbarea de paradigma pe care o va aduce macronismul va consta in a face ca nimeni sa nu mai beneficieze de ajutoare sociale fara munca. Cei care nu pot munci, pot invata, asimilarea educatiei organizate in scopul integrarii sociale este tot o munca, foarte importanta, aici intrand toti cei de varsta scolara, elevii si studentii. Altii pot ajuta, face ceva util, indiferent ce sau sub ce forma, categorie in care se inscriu cei aflati in incapacitate temporara sau definitiva de munca. Intre societate si individ trebuie creata o relatie interactiva, de tipurile drept-obligatie, asistential-contributiv, dau-primesc. Nimeni nu ar trebui sa mai pretinda ca societatea sa fie solidara asistential cu individul, daca individul nu este solidar contributive cu societatea. Pe partea conventional de dreapta, probabil ca liberalismul lui Macron va aduce o moderare, prin respingerea extremelor si aducerea lui spre centru. Lipsindu-i limitele si reperele, liberalismul clasic al lui Adam Smith, profesorul de morala si etica, a ajuns sa fie atat de distorsionat si de speculat incat economia si comertul au ajuns sa fie un fel de jungle, sa fie dominate de un soi de “oameni ai junglei”, lipsiti de respect fata de om si de responsabilitate fata de mediu, degenerari care au dus la crizele pe care le vedem si le simtim cu totii, incepand de la cele de hrana, adapost, sanatate, educatie, pana la cele climatice. Liberalismul si libertatea nu sunt pentru hoti, talhari, criminali sau alte specimene de la limita umanului si socialului. Asa cum comunismului s-a incercat sa i se dea o fata umana, prea tarziu si fara succes, si liberalismului va trebui sa i se faca o transfuzie cu socialitate si responsabilitate. Nu este inca prea tarziu pentru ca liberalismul social si liberalismul responsabil sau legal sa aiba viitor.
Da, sigur sunteti student!
Se poate spune si asa, daca vrem sa nu ramanem rupti de actualitate, de dinamica ideilor si evenimentelor si/sau de participare. Desigur, zonele respective nu se suprapun, iar optiunile sunt strict personale.
Să fie real şi să vedem consecinţele pozitive !
După 1990 – în sincope, e-adevărat – statul român și-a diluat substanța și s-a golit de conținut. În ultimii ani , după ce și-a pierdut componentele tradiționale și echilibrul , s-a transformat în „STAT DE DREPT” . Iar STATUL DE DREPT e cu totul diferit de STATUL normal… el este o MATRIOȘKĂ la exterior, dar amăgitoare, pentru că înăuntru nu mai e nimic. Bine, dacă STATUL DE DREPT e JUSTIȚIA, dar mai mult PARCHETELE, te-ai aștepta ca măcar scotocind în adâncul lui să găsești, mai mici, mai obosite, dar viabile, vreo SĂNĂTATE, vreo EDUCAȚIE, vreo CULTURĂ, ceva … Greșit !!! MATRIOȘKA noastră și-a devorat suratele mai slabe și mai șovăitoare…
De aceea, pentru cetățeanul român de astăzi, spre deosebire de cel de-acum 27 de ani, STATUL este o ficțiune. Nici n-ar putea să creadă în STAT, pentru că, de multe ori, când nu este abuziv, acesta este ridicol.
Numai că distrugerea statului nu este o fantezie a hazardului, nu…nu… ci este rezultatul unei crime cu premeditare. Într-un mod cu totul iresponsabil, tot felul de teoreticieni „de dreapta” au predicat STATUL MINIMAL , prăpădit și rupt în fund . În acest sens, să nu-l uităm pe Viorel Cataramă, care ne-a răvășit chiar de curând cu PLATFORMA (MOȚIUNEA) pregătită de dânsul pentru candidatura la conducerea PNL , moțiune în care dispar, ca prin farmec : învățământul superior de stat, spitalul de stat, ajutorul de stat și alte chestii de stat , care se pare că nu-și găsesc rostul într-o societate modernă și prosperă. Cum orice moțiune deșteaptă face pui, am auzit astăzi un alt liberal care susținea că nu sunt locuri de muncă din cauză că s-a mărit salariul minim pe economie( adică avem doar un salariat cu 1 450 lei pe lună, când am putea să avem doi, fiecare cu câte 725 de lei , care ar munci de două ori mai mult ca boierul ăla cu 1450 …).
Iată o gândire liberală autentică… numai că eu una, de câte ori mai apare câte-un vizionar pe la liberalii ăștia de rit nou îmi amintesc cum ne sfătuiau liberalii ceilalți, de rit vechi, să tăiem harști! coada câinelui dintr-o dată… Și-am făcut-o, de umblă România, de-atunci, remarcabil de bearcă prin lume…
Luminito, cine erau, exact, liberalii aia de rit vechi?
Viorel Catarama (un biet om de faceri ratat) spera, probabil, ca isi va resuscita afacerea sa cu mobila, chiar daca va intra in coliziune cu corporatiile austriece. Un biet diletant rupt de realitatea ue-ista… (Z)
Totusi, dintr-un punct de vedere, i-as putea da dreptate: Decat un stat in putrefactie, mai bine il privatizam cu totul, prin incredintare directa. Ne spune Ambasadorul, sau liderul birocratiei de la Bruxelles, ce si cum….
O sa vedeti abia atunci cat de mult vor fi stimulati avocatii de 35.000 euro pe luna, marte si pamant sa refaca natalitatea Romaniei (cum ne spun jurnalistii oripilati de ,,plafonarea” intentionata de doamna Olguta Vasilescu – care a achitat deja in trei luni, indemnizatii pentru mame si mai ales tati, cat Ciolos intr-un an).
Din pacate, acestia (avocatii n.r.) fiind insgnifiant de putini, va trebui sa re-definim familia ca o uniune liber consimtita intre un barbat si mai multe femei. De la una mie in sus, evident, daca vrem ca populatia Romaniei sa creasca efectiv. (Z)
…Domnul Liviu Dragnea este deranjat de comunicarea guvernului. Eu sunt deranjat mai mult de faptul ca liderul PSD se baga in seama fara rost, fara sa faca, de fapt, nimic. Oricum, presa si comentatorii anti-PSD vor spune ca tot ce este bine este rau, daca binele nu este emanatia domnului Busoi, sau doamnei Turcan.
Nu spun si Ciolos, pentru ca acest domn nu poate emana nimic, in afara de un iz nu tocmai frantuzesc (desi are sotie din Hexagon). (Z)
Sa speram ca de aceasta schimbare din Franta va beneficia si Romania. Nu trebuie sa uitam insa ca adevarata schimbare incepe aici, la noi. Degeaba vor anumite state europene sa ne ajute daca la noi lemnul e putred. Sper din toata inima ca acest guvern sa lucreze pentru Romania precum si in interesul nostru ca popor, iar ajutorul extern sa il primim ca pe un bonus.
Liberalul acela care se joaca de – a diviziunea salariatilor este la fel de neserios ca pesedistul care a impus cresterea salariului minim fara o analiza economica serioasa si fara un angajament serios al statului fata de cetateni – nu ma refer la alergarea pana la sufocare a platitorilor de taxe, dupa vorba ca biciul da tot in boul care trage. Si inca nu este totul, sa vezi ce va urma, economic si social, incet-incet. La Catarama ai face bine sa fii un pic atenta, deoarece, o opinie subiectiva a mea, Catarama nu e el atunci cand vorbeste.
Ref la randurile „ingrosate”,…si ce folos ? Suntem in UE,…codasii UE la toate capitolele,…NATO,…si ce daca…suntem singura tara membra NATO care nu si-a indeplinit nici un „obiectiv” din tratat !Dar nicio problema,…dam bine pe hartie !!! Bine ca Etienne este un mare preteeenar ,…al unei tari codase !
Nu am auzit ca stralucitul prezentator politic Ion Mustata sa fi raspuns acuzatiilor televizate ale Godacului Cenusiu cum ca ar avea proprietati in America de Sud. Ori nu am auzit eu? Daca ma gandesc si la niste achizitii ale altui eminent barbat de stat in Republica Malgasa (din ce bani?), incep sa cred ca semnele distinctive ale politicienilor romani ar trebui sa fie casca din lemn de pluta si „chilotii colonialist”, cum ziceam in copilarie. Ca sa nu mai vorbesc ca un personaj din „Pinguinii din Madagascar” imi pare ca aduce destul de bine cu respectivul „mai, animalule”. Cu mintea romanului cea de pe urma, ma intreb daca ar mai fi vreo primarie de capatat daca l-as injura pe dl Iliescu. Ntz, e mult prea tarziu, au fost altii mai rapizi. Si ma mai intreb daca nu cumva obiectivul vizitei Papei la Bucuresti, de anul viitor, este acela de a semna cu politicienii romani un acord de impartire a lumii.
Din pacate, sufera, oarecum, turismul in Mamaia. Dar noi vrem sa luptam impotriva coruptie pana nu va mai ramane piatra pe piatra in Romania.
Pai asa sa fie, stimabile. Dar atentie la boomerang cand iti doresti ce iti doresti. (Z)
ps
Apropo, de ce trebuie sa raspunda cineva la televizor in urma unor acuzatii neprobate ? Poate datorita acestei mentalitati (infiltrate adanc la radacina dreptei) lupta anticoruptie a devenit un circ penibil, tot mai vizibil in afara.
fragmentariumpolitic
Stimate coleg, dvs vorbiti deja despre un asazis ,,evolutionism macronist” de ca si cum acest individ de 39 de ani care nu s-a remarcat decat in calitate de sluga devotata a familiei Rotschild ar fi un fel de Mesia laic pogorat pe Pamant de pe una dintre planetele Micului Print.
Cred ca daca dvs v-ati traduce comentariile ultrasofisticate in limba franceza (cu ajutorul colegei noastre doamna M.E.P.) si le-ati posta pe pagina de Facebook ale proaspatului prezident, aproape sigur ar crede ca il injurati. (Z)
Retin urmatorul fragment dintr-unul din comentariile dvs:
,,…va face ca nimeni sa nu mai beneficieze de ajutoare sociale fara munca. Cei care nu pot munci, pot invata, asimilarea educatiei organizate in scopul integrarii sociale este tot o munca, foarte importanta, aici intrand toti cei de varsta scolara, elevii si studentii. Altii pot ajuta, face ceva util, indiferent ce sau sub ce forma, categorie in care se inscriu cei aflati in incapacitate temporara sau definitiva de munca. Intre societate si individ trebuie creata o relatie interactiva, de tipurile drept-obligatie, asistential-contributiv, dau-primesc. Nimeni nu ar trebui sa mai pretinda ca societatea sa fie solidara asistential cu individul, daca individul nu este solidar contributiv cu societatea…”
Foarte interesant…iata in concept de tip liant al celor doua mari ideologii ale secolului 20: Marxism-leninismul si nazismul, daca ma gandesc la ce cugeta exegetii ideologiilor:
,,…fundamental ateiste, atât comunismul, cât şi fascismul, şi-a amenajat obiectivele politice prin intermediul discursurilor străbătute de o pretinsă emancipare, acţionând ca religii politice menite să elibereze individul de obligaţiile morale şi legalitatea tradiţională. Utilizând conceptul lui Emilio Gentile, ambele ideologii au fost forme de sacralizare a politicului, respingând coexistenţa cu alte ideologii, negând autonomia individului în raport cu grupul, conființind violența ca instrument politic (se poate citi ,,manifestari juste de strada aparent spontane impotriva celor deveniti indezirabili pentru neo-ideologii societatii integraliste in care nu ai voie sa spui, sau sa faci, decat ceea ce este corect politic”)”.
Eu va propun sa asteptam ce va face si mai ales ce va putea face domnul Macron, mai mult decat cuplul romanesc Yohannis-Ciolos si abia dupa aceea sa comentam fapte reale, nu intentii atribuite in mod exagerat (dupa parerea mea) unui micron cu numele de Macron.
Si in Romania, oamenii au asteptat foarte multe de la domnul Liviu Dragnea. Cred ca cel mai bun lucru pe care l-a facut acest domn pana in prezent este aparitia sa publica invesmantat in costum popular specific judetului Teleorman. Daca va fi consecvent si-l vom vedea aidoma si la sedintele Parlamentului, mi-as reconsidera fundamental parerea despre omniprezentul (in vorbe) politician – simbol al plaiului mioritic. (Z)
erata
pe pagina de Facebook a proaspatului prezident
scuze
Biblicii spuneau ca la inceput a fost Cuvantul, desi mai corect spus ar fi ca la inceput a fost si este Gandul. Cand a creat Lumea, Dumnezeu era singur, nu avea cu cine sa vorbeasca, sa-si foloseasca cuvintele, mai probabil mi se pare ca si-a folosit gandurile. Ca in cazul oricarui creator solitar, care-si foloseste gandurile pentru creatie. Cuvantul, da, ne mediaza eul cu ceilalti, ii influentam sau ne influenteaza. O camarada desteapta spunea despre cuvinte ca ele atrag realul, dar cuvintele pot si crea realitatea. Dar si gandurile pot face si chiar fac acelasi lucru. Nu sunt un naiv sa nu-mi dau seama ca ce am scris este diferit de faptele din prezent, dar, stiu eu ce va fi in viitor? Fara ganduri si cuvinte nu sunt fapte, cred ca ati inteles de ce am scris ce am scris. Nu am scris despre ce este, ci, daca-mi dati voie sa fiu un „Jules Verne” al proiectiilor politice, am scris despre ce va fi, despre un viitor politic posibil. Pe de alta parte, va mai amintesc ca soarta noului este ca cea a pruncului care se naste din durerile facerii. Ba mai mult, noul parcurge o bucla perceptiva – aberatie-normalitate-prejudecata. Este la inceput respins, detestat, chiar ostracizat, considerat ca ceva anormal, blasfemiator, continua apoi prin a fi acceptat si considerat normal, fiind laudat, si sfarseste prin a deveni o prejudecata, care este sacralizata. Cam asta i se va intampla si lui Macron, de aceea am spus ca are nevoie de energia gandurilor si cuvintelor noastre…
Pe diavol il poti izola doar ignorandu-l. Altfel, diavolul (evident cu grad de inteligenta mult peste media demonilor marunti ) devine la fel de puternic, fie ca il iubesti, fie ca il urasti. Starea emotionala vis a vis de un politician ii face bine exclusiv acestuia. Cei care traiesc astfel de sentimente, sunt perdanti prin definitie.
…Iar cei care ne stimuleaza sistematic si cu buna stiinta stari afective (preponderent negative – in general incompatibile cu ratiunea) sunt jurnalistii. Sunt convins ca ei nu simt nimic ci pur si simplu isi justifica purcoiul de bani si executa disciplinat comenzile primite.
Cel mai disciplinat este evident domnul Andronic. (Z)
Cum am mai spus, toata aceasta diversiune cu alegerile din 2009 reprezinta un atac la PSD, focalizand , incet incet, atentia, pe slabiciunile si tradarile presupuse din partidul social democrat.
Nu spun ca nu exista pesedisti slabi si/sau tradatori. Dar nu cred ca domnul Oprea se numara printre ei.
Poate ca domnul Oprea este un mare naiv, dar sunt convins ca este sincer cand vorbeste despre interesul national. Este foarte posibil ca o parte a statului de drept sa fie extrem de incomodata de atitudinea domnului general si de faptul ca nu se pot face trocuri cu domnia sa.
..Sunt si altii care au devenit ,,tinte” ale sistemului. Interesant, totusi, ca domnul Geoana nu se afla pe aceasta lista. Poate pentru ca a preferat sa faca spa in Romania si nu la Istambul. (Z)
erata
Istanbul
Da, de la diavol nu trebuie nici sa cumperi, nici sa-i vinzi.
FOARTE TARI explicatiile unuia dintre liderii sindicali din FINANTE despre greva spontana :
” Statul roman nu mai are lichiditati , se imprumuta lunar si din ce in ce mai greu de pe pietele internationale cu sume imense SI IN ACESTE CONDITII au inceput sa puna presiune pe cetatenii romani , sa le trimita decizii de impunere si sa blocheze conturile acestora !!! Sediile finantelor sunt pline de cetateni nemultumiti si a crescut si volumul de munca si nervozitatea angajatilor din finante care doresc salarii mai mari … ”
Nu stiu , suna asa de legal si de frumos totul , a economie de piata functionala si democratie . Cand auzi asa ceva iti vine sa intri in primul Registru al Comertului si sa te apuci de afaceri in Romania …
Si autistii guvernanti romani se mai intreaba de ce-si inchid toti afacerile si pleaca unde vad cu ochii , se mira de ce nu mai trimit romanii bani acasa , etc.
http://www.capital.ro/numarul-firmelor-inregistrate-in-luna-ianuarie-2017-a-scazut-cu-33-94.html
In schimb, creste accelerat numarul oengeurilor cu finantare de la bugetul de stat (in special in zona educationala). Vad ca presa evita acest subiect extrem de fierbinte (dupa parerea mea). Un subiect mult mai important decat palavrele si asazisele dezvaluiri ale televiziunilor de…stiri (?!).
Excepţional articol ! http://www.cotidianul.ro/amurgul-tarziu-al-zeilor-300777/
Aş adăuga doar, pentru o mai bună înţelegere a lui , un amănunt deosebit de interesant :
S-a stabilit cu dovezi clare că Religia a jucat un rol decisiv în formarea acestei pături sociale ajunsă astăzi să aibă nişte puteri dincolo de orice control, inclusiv a statelor, asupra ei !
Dogmele creştine interziceau negoţul şi cămătăria ca fiind păcate de moarte şi credincioşii creştini o respectau ca atare ! De acest fapt au profitat evreii, care deşi aveau şi ei nişte canoane asemănătoare le încălcau cu regularitate, nepedepsiţi de nimeni !
Aşa s-a ajuns ca primii care au avut astfel de îndeletniciri, devenite astăzi sistem bancar s-au îmbogăţit uşor şi n-au mai putut fi puşi la punct nici prin legi, la conceperea cărora participau corupând chiar legiuitorii !
Mult mai târziu, când şi creştinii au obţinut aprobarea de a practica această amorală meserie ( nu degeaba se spune că URSS a fost monstrul care a distrus Europa, iar UE este prostituata , care face acelaşi lucru, dar altfel) , jocurile erau făcute : evreii aveau nu numai experienţa, dar şi banii necesari, pentru a nu mai putea fi ajunşi din urmă, cu mijloace cît de cît profesionale !
Fiți mai optimist! Noua bancă mondială – China, Rusia, India, Brazilia, Africa de Sud – are deja clienți în așteptare. Pe de altă parte USA lui Trump a găsit altă ramură evreiască care-l susține – adică șoricelul a dirijat numai trompa elefantului american, căci măgarul american și-a ciulit bine urchile, atent la cel mai mic ronțăit inoportun.
UE a rămas captivă FMI, dar să nu uităm că Germania a anunțat și cochetează pe față cu sistemul bancar de rit musulman.
România prin grupul Dragnea și-a luat firman (declarația lui Firea din ajunul localelor din 2016) din Israel, dar să eu cred că H. Kissinger a prorocit bine că statul Israel va dispare în 10 ani – mai sunt 7!
Pentru cei născuți alaltăieri: în anii ’90 Cataramă se prezenta ca un adevărat self-made man.
Pe scurt – este fiul unui portar la o școală din Bacău, adică cu un dosar beton, care a fost admis la ASE – Facultatea Relații Economice Internaționale și repartizat la Tehno-făcăleț. După Revoluție și-a privatizat contractul ce-l avea în derulare cu o firmă din Olanda.
Atitudinea actuală indică faptul că V.C. nu crede c-ar fi reușit să ajungă unde a fost pe vremea lui ceaușescu, dacă n-ar fi avut, ca și băsescu, un „spate” asigurator.
Comunismul liberal chinez si proiectul “O centura, un drum”: Cooperarea nu se bazeaza pe ratiuni ideologice . Eforturile comune sunt calea catre “pace si prosperitate”
Efectele asocierii bine dozate a ideologiilor si conceptelor politice pot fi uneori tot atat de spectaculoase ca amestecurile din bucatarie dintre ingrediente si condimente, cand proportia stricta in care se combina face produsul deosebit. Nimeni nu ar fi crezut in primele decenii ale comunismului, caracterizat prin primitivism, inchistare si exclusivism, toate avand la baza o ideologie de imprumut, in care parca se scapasera borcanele cu centralism birocratic si lupta de clasa, cum se mai intampla uneori cand preparam mancarea sa incurcam zaharnita cu solnita sau alte componente intre ele, ca comunismul [1] va ajunge sa faca casa [2] buna cu liberalismul. Nu a fost cazul comunismului de tip sovietic, in care stricaciunile au fost prea mari si reformele au venit prea tarziu ca sa mai poata fi salvat, motiv pentru care constructorul Mihaill Sergheevici Gorbaciov a decis ca este nevoie sa fie zidita o casa noua, moderna, ci al comunismului chinez, deschis si liberalizat de reformatorul Deng Xiaoping si aprofundat de urmatorii lideri chinezi , pana la Xi Jinping inclusiv in zilele noastre. [3] Paradoxal, in timp ce China a iesit din carapace, combinand comunismul cu liberalismul in proportii atent studiate si reglate, generand un liberalism nou, echilibrat si responsabilizat, altii, agenti ai liberalismului haotic si consumptiv (neoliberalism), deraiat de la liberalismul clasic, se retrag in carapace, se inchid si se zavoresc, imprejmuirile de ape nemaifiindu-le parca de ajuns. Cu prilejul primului summit “O centură, un drum”, dedicat noilor Drumuri ale Mătăsii, încheiat luni la Beijing cu un “vast consens” și “rezultate pozitive”, presedintele comunist chinez Xi Jinping a dat o adevarata lectie de liberalism. Jinping a subliniat ca inițiativa sa “O centură, un drum” nu vizează o cooperare bazată pe rațiuni ideologice, ci una deschisă și incluzivă și urmărește să asigure o economie mondială deschisă, o globalizare echilibrată și un comerț mai liber, sporind totodată susținerea pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi. Recunoastem, aici, ideea necesitatii relatiilor circulare, omniazimutale, desprinsa de schismele ideologice A fost evocata si la noi, probabil destul de timid pentru a fi auzita sau retinuta. Calea către „pace și prosperitate” poate fi găsită dacă toți cei implicați depun eforturi comune, deși mai este mult de făcut, a menționat Xi Jinping, care a anunțat totodată că următorul summit “O centură, un drum” va avea loc în 2019. Fara indoiala ca ce se face in comun este mai bun si mai mult decat se face de unul singur.
–––––––
[1] si [2]: Nu ma scuz pentru ceea ce cativa pretiosi stilisti si lingvisti, dar influenti politic, din regimul trecut, au numit “cacofonie”, pe care nu o mai iau de mult in seama, pentru a-mi pastra naturaletea si spontaneitatea limbajului. [3]: Nostalgicii comunisti l-au criticat pe Gorbaciov ca le-a daramat vechea si neatractiva casa. Insa probabil ca ei sunt ultimii care au aflat, in sfarsit, ce inseamna o casa moderna, care se invarte dupa Soare. Cum de la Gorbaciov se trage ideea ziditoare a unei case noi, cred ca ar fi interesanta o analiza politica comparativa, care sa releve diferenta intre constructor si reformator, intre a construi si a reforma. Ar explica, tot comparativ, si ritmul mai incet de crestere, Rusia facand un reset general, dupa care a trebui sa ia totul de la temelie. Beneficiile se vor vedea putin mai tarziu, dar vor fi uimitoare.
Da, lumea (partea ei majoritara) evolueaza, in timp ce Europa imbatraneste. In primul rand mental, urmare a vidului moral trans-national.
Dar si biologic (europenii neacordand subventii masive mamelor cu copii si tatilor cu profesia liberala de avocat).
Poate de aceea, doamna Merkel vrea o improspatare de ADN pe batranul continent. (Z)
TULBURĂTOARELE METAMORFOZE ALE UNUI CRUCIȘĂTOR AL PRESEI ROMÂNEȘTI
Toate ca toate, dar ce ne facem, dragi cetățeni, cu Cristian Tudor Popescu? Spun asta pentru că după ce e epuizat toate celelalte subiecte de maximă importanță pentru societate( Laura Codruța Kovesi, Laura Codruța Kovesi și Laura Codruța Kovesi) noile analize ale CTP –ului se îndreaptă către propunerea de modificare a Constituției înaintată, cu 3 000 000 de semnături „a coté ”, Parlamentului României, pentru definirea mai precisă a noțiunii de „familie”.
Dacă vă uitați un pic la CTP, n-ați zice că ar avea preocupări în această direcție, deoarece dânsul a fost îndrăgostit de BLANȘETA, o Dacie veche de tot, dar care, fiind de genul feminin ne spune despre CTP că ar fi HETEROSEXUAL și doar un pic gerontofil, avându-se în vedere venerabila vârstă a BLANȘETEI! Deci, nimic deosebit… familia alcătuită din marele jurnalist-în-trening și bătrâna lui mașinuță pare, la prima vedere, O.K., iar faptul că nu au rezultat copii din această frumoasă poveste de dragoste nu poate fi pus decât pe seama vârstei înaintate a doamnei, și nici într-un caz pe seama virilității – indiscutabile- a CTP-ului!
Dar, așa cum la intrarea în adolescență se mai întâlnesc cazuri de balans emoțional și opțiune sexuală incertă, și la CTP putem remarca un balans aproape adolescentin al logicii, care-l conduce când așa, când așa, adică pe două cărări , de parcă ar fi băut câteva pahare -în plus- de ulei pentru mecanisme fine …
Spre exemplu, în 2001, în ziarul ADEVĂRUL, bravul nostru purtător de trening scria așa: „… Nu numai ca pederaştii şi lesbienele trebuie lăsaţi în legea lor, să se pipăie … în văzul lumii, dar trebuie să fim democraţi şi toleranţi până la capăt, nu pe porţiuni. Mai sunt şi alte minorităţi sexuale care suferă din pricină că nu sunt înţelese de societate. Necrofilii, de exemplu, cei care fac amor cu cadavre, ei cum să-şi trăiască pasiunea vieţii când nu au acces neîngrădit în cimitire? ….Apoi zoofilii, dedicaţi animalelor, care-şi au şi ei câte o Claudia Schiffer cu uger de nota 10 sau un măgăruş pe post de Antonio Banderas. … Vulgaritatea, obscenitatea mă deranjează indiferent daca sunt homo sau hetero. Totuşi, nu cred ca se pot pune pe acelaşi plan sexualitatea normală şi vreo forma aberantă a ei, fie şi pentru simplul motiv ca umanitatea există ca rezultat al împerecherii heterosexuale – altfel ar dispărea stearpă în câteva zeci de ani, într-o decrepitudine de sfârşit de lume”.
Ați înțeles ideea, da? Ei, veți fi prins domniile voastre ideea, dar asta era în 2001, și oamenii se mai schimbă …
Bunăoară, pe 19 iunie 2013, jurnalistul nostru revine asupra subiectului și-și nuanțează discursul :
„ …Acum, problema căsătoriei între persoane de același sex… de ce există familia? În Epoca de piatră nu exista familie…De ce s-a inventat familia? Obiectivul principal care justifică această instituție a statului sunt copiii … Nu am fost și nu voi fi niciodată de acord cu aprobarea adopției de copii de către cupluri homosexuale , pentru că e o încălcare fundamentală a drepturilor omului! Homosexualilor nu trebuie să li se permită să adopte copii, și căsătoria acestora, în sensul in care ea funcționează de mii de ani, este, după părerea mea , lipsită de sens” .
Deci, un pic mai permisiv, nu-i așa? Nu tu ironii, nu tu miștouri de bodegă… e cu drepturile omului și cu logica „instituției” familiei. Și-au mai trecut patru ani de reflecție … ei bine, după patru ani , adică pe 11 mai 2017, poziția CTP-ului vis-a-vis de problemă este aceasta:
„Trebuie să autodenunț, stimați cititori ai Republicii, o infracțiune comisă din nașterea subsemnatului. Am copilărit într-o familie formată din două femei. Ilegală, deci, potrivit marii majorități a deputaților României, care vin să se așeze în fruntea armatei celor 3 milioane de viteji apărători ai familiei tradiționale, bărbat-femeie.
Rezultatul, îl vedeți: mama și bunica mea au crescut un monstru, un liber cugetător înrăit, demolator al Bisericii Ortodoxe Române și susținător al homosexualilor…Nu garantează Constituția dreptul la liberă asociere pentru toți cetățenii? Prin urmare, puteți să-mi spuneți și mie, stimați familiști de două sexe și cu frica lui Dumnezeu, cu ce vă deranjează, vă primejduiește, vă strică viața o pereche bărbat-bărbat sau femeie-femeie care, uzând de drepturile omului, vrea să-și legalizeze legătura omenească în fața oamenilor?”
Deci vedeți, stimați cetățeni, căsătoria între persoane de același sex nu mai e LIPSITĂ DE SENS, cum era în 2013, omul s-a mai gândit între timp și i-a găsit sensul! De altfel, odată cu declarațiile din 11 mai 2017, CTP-ul prinde curaj și , a doua zi, pe 12 mai 2017, punctează magnific, pe serviciul lui, după cum urmează:
„Acest strat de subconştient şi conştient a fost cel care a rodit acum şi a dat majoritatea celor 3 milioane de semnături. Adică să respingem împuţinarea şi ticăloşirea naţiei, pentru că asta se întâmplă din cauza fătălăilor. Lesbienele nu sunt atât de prezente în operaţia de blam mental aruncată în special de bărbaţi. Ţinta principală sunt bărbaţii…Pe acest fond care e iraţional, homofobia, ca şi naţionalismul sunt forme ale iraţionalului. Înseamnă să nu vrei să gândeşti. Niciunul dintre acei oameni care au semnat nu gândesc. Îşi înlocuiesc creierul cu date prefabricate, aşa e datina, aşa erau strămoşii…Brusc, asta a devenit ciuma României, flagelul. Acest demers e de natură morală. Nu faptul că parlamentul României şi partidele care sunt pline de corupţi, hoţi, corupţi până în măduvă, fonfii, găgăuţii, guşaţii, flecarii, ticăloşii, mincinoşii. E o menajerie înspăimântătoare acolo…”
Și-acum: știți, prieteni, că veșnic încruntatul CTP e ateu ? Știți, desigur… păi când se lua el de piept cu Dumnezeu, se cutremura planeta de hiperbole și epitete cetepiste! Cu toate acestea, urmărindu-i evoluția, să nu vă mire dacă peste câțiva ani îl veți întâlni , cu culion fără streașină pe țeasta pleșuvă și înțolit în reverendă călugărească din „piersică” neagră, bătând mătănii într-o mănăstire de pe Muntele Athos, și cântând la psalmi cu același patos cu care îi înalță astăzi imnuri de slavă Codruței!
Cand va deveni mai putin sanatos si la trup, cu siguranta ca asa va fi. Eu il compatimesc inca de pe acum.
CTP – KO!
„la CTP putem remarca un balans aproape adolescentin al logicii, care-l conduce când așa, când așa, adică pe două cărări , de parcă ar fi băut câteva pahare -în plus- de ulei pentru mecanisme fine ” Mai pe scurt, În limbaj neaoş românesc despre unul ca ăsta se spune că „umblă ca pişatul boului” ! Fiind al lui, a lui acest Popescu , el ar spune prin tot ce face ” mă intitulez Popescu ” la fel ca un personaj demn de tot râsul, fiindu-i probabil şi licoarea lui preferată ( de la Cernea la Bivolaru, nu-i decât un alt pas, pe care omenirea îl face (pe d)inapoi, prin nişte rateuri umane, inerente încă de la facerea Lumii !
P.S.
Dacă i se pare cuiva prea dură exprimarea mea vis-a-vis de acest bolnav cred că şi cu acte, deşi oricine l-ar crede şi pe cuvânt scris, dar şi după cum arată, vreau să specific că mă număr printre cei trei milioane pe care-şi permite să le insulte cu nerozie tâmpă purtătorul acesta de trening şi alte boli după cum se vede molipsitoare, dat fiind că alde Cernea cu LGTB-iştii lui au apărut totuşi după ce şi-a făcut ăsta spume la gură, semn sigur de turbare critică literară ! ,
Vreti stiri ? Poftim stiri (nu palavre jurnalistice despre ce spune – la comanda – Andronic, sau asazisele atacuri cibernetice ale ,,nustienimenicuprobe” – care, apropo, vin ca un balon de oxigen pentru serviciile occidentale cu ochii pe noi pana si in baie; acestea au , acum, un bun pretext sa ceara noi legi, noi resurse; ciudat,nu ? 😉 )
,,Un studiu comandat de parlamentarii europeni arată că străinii au ajuns să controleze până la 40% din terenul arabil al României. Printre marii proprietari sunt cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări. Efectele sunt negative atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra mediului înconjurător, spune studiul.
Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE. Altfel spus, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini. Numai în Timiş, spun analiştii Transnational Institute, se estimează că în jur de 150.000 de hectare de teren arabil, adică o treime din total, sunt exploatate de companii italiene.
Mai mult, din datele Institutului, în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini. „Cea mai mare fermă din România (deţinută de străini n. red.) aparţine companiei libaneze Maria Group şi se întinde pe 65.000 de hectare. Având propriul port şi depozit de cereale, grupul exportă carne şi cereale în special în Orientul Mijlociu şi Africa de Est”, se arată în raport. ”
ps
Basescule, termina, mai baiatule, cu diversiunile de doi parai gauriti. Unii dintre noi (eu, popa, ghita1964, etc) te cunoastem in detaliu si stim ce iti poate pielea. (Z)
Spune-i lui Andronic sa pregateasca ,,probele” (pentru ca va fi chemat la Parchet), nu sa schimbe tema, in fiecare zi. Chiar ne credeti prosti lemn ?
Lasa PSD-ul in pace, pentru ca, din nefericire, nu exista alte partide in Romania capabile sa guverneze.
Iata, spre exemplu, ce vrea PNL-ul: Anunta (prin vocea menestrelului Orban) ca isi va schimba mesajul.
Pai asa face un partid istoric ? Isi schimba mesajele si strategiile precum ciorapii ?
Sau…avem de-a face cu un partid -istorie, o biata relicva atarnata precum un scalp la cingatoarea lui Soros – noul amic (apropiat ca varsta) al domnului Quintus ?
Mai bine se imprietenea cu Hugh Hefner, mai apropiat de generatia domniei sale.
Credeți că românii sunt dornici să-și lucreze pământurile și nu i-a lăsat cineva obligându-i să și le vândă străinilor? O altă statistică spune că terenurile românilor sunt necultivate, pe când cele ale străinilor care le-au cumpărat de la ei – da.
Radu Humor spune:
Mai 15, 2017 la 4:45 pm
Sa nu exageram. Cand cititi un aticol, asigurati-va ca jurnalistul are ,,competentze” (e cool cuvantul ), sau, nu este CTP. 😉
Eu va spun ca nu e chiar asa, avand ocazia sa ma informez direct de la surse credibile (eu necitind presa romaneasca, decat, cel mult, in diagonala).
La Florenta (unde am fost anul trecut) exista in perioada Renasterii timpurii un adevarat imperiu financiar – bancar care a finantat pana si Vaticanul, dar si intreaga Europa Occidentala.
Mai adaug un citat:
,,Activitatea bancară, în sensul modern al cuvântului, își are originea în Evul Mediu și Renașterea timpurie în Italia, în orașele bogate din nord precum Florența, Veneția și Genova. Familiile Bardi și Peruzzi au dominat activitatea bancară din secolul XIV d.Hr. din Florența aceste familii au creat sucursale în multe alte orașe din Europa. Dar, poate cea mai populară bancă italiană a fost cea fondată de familia Medici, prin Giovanni Medici în 1397. Dezvoltarea activității bancare s-a răspândit din nordul Italiei prin Europa și un număr important de inovații care au avut loc în Amsterdam în timpul Republicii Olandeze din secolul XVI d.Hr. și în Londra în secolul XVII d.Hr., iar în Germania, dinastii precum Welser, Fugger și Berenberg au jucat un rol important peste secole. ”
ps
Am intrebat ghidul, am citit biografii si nu rezulta ca nobilii italieni erau evrei.
Da, evreii s-au intins peste tot cu negotul lor, dar in sistemul bancar de anvergura mondiala s-au infiltrat, puternic, mai aproape de zilele noastre. (Z)
fragmentariumpolitic
Mi se pare foarte important ce ati scris mai sus:
,,Dumnezeu era singur, nu avea cu cine sa vorbeasca, sa-si foloseasca cuvintele, mai probabil mi se pare ca si-a folosit gandurile”
Ei, iata ca ati ajuns, prin voia sortie, la preocuparea mea de capatai : Oare vom reusi, candva, sa gandim fara cuvinte, sau mai presus de cuvinte ? De regula, orice idee ne vine in cap o percepem in eul nostru abia dupa ce o traducem mental si o asezam riguros in cuvine, propozitii, fraze.
Se pierde foarte mult timp dar ma tem ca si mult din profunzimea si sensurile ideii. Cred ca frazarea unei idei nu face mai mult decat sa aproximeze o realitate. In fizica, la aceasi concluzie a ajuns si Einstein, cel care, dupa mc2, spunea ca nu poate mai mult, el nefiind Dumnezeu.
Poate de aceea exista sentimente (nu toate, ci ,,grauntele de aur” care nu trec prin sita). Ne leaga, cumva, de absolut.
..In fine, dvs asteptati de la Macron sa schimbe prin partile esentiale mecanismele de functionare ale UE si sa faca nustiuce revolutie. Cum ? Credeti ca deplasarea la doamna Merkel vizeaza si asteptarile romanilor ?
Chiar asa…nu a mai ramas nimeni in Romania care sa ne ofere sperante ne-desarte ? Atunci, stimate coleg si prieten, va propun sa stingem lumina.
prin voia sortii