In cadrul primei sale vizite la Bucuresti, in calitate de presedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a tinut un discurs remarcabil in fata Parlamentului Romaniei, angajandu-se să elimine MCV-ul pana la sfarsitul mandatului sau si sa asiste la primirea Romaniei in Spatiul Shengen in perioada urmatoare. In cadrul acestui discurs, el a amintit si faptul ca nu a mai fost la Bucuresti din 2003, atunci cand a venit in Romania in calitate de prim ministru al Luxembourgului, la invitatia mea. Ulterior, tot in 2003, Jean Claude Juncker m-a invitat in Luxembourg, ocazie cu care am fost decorat cu Ordinul de Merit al Marelui Ducat de Luxembourg, in grad de Mare Cruce. Tot atunci, cu umorul lui extraordinar, mi-a spus ca as fi perfect daca nu as fi de stanga. M-am gandit sa adaug la amintirile din acei ani, textul conferintei de presa comune de la Bucuresti din 2003, mentionand ca, de fiecare dată, cand avea ocazia imi transmitea mesaje de imbarbatare, mai ales după 2012. Chiar daca nu este o formula diplomatica, voi spune ca este ‘un tip extraordinar” si un prieten al Romaniei. Primarul Sibiului stie de ce…
Conferinţă de presă comună Adrian Năstase – Jean-Claude Juncker
Declaraţii de presă comune după întâlnirea delegaţiilor guvernamentale română şi luxemburgheză, conduse de primii miniştri, domnii Adrian Năstase şi Jean-Claude Juncker
Palatul Victoria, 14 aprilie 2003 Adrian Năstase
Doamnelor şi domnilor,
Am evocat în discuţiile cu domnul Jean-Claude Junker, primul ministru al Marelui Ducat de Luxemburg, satisfacţia deosebită pe care o resimţim faţă de realizarea acestei vizite, ce are loc la aproape 10 ani de la o vizită a unui prim-ministru al Luxemburgului în România.
Mi se pare extrem de important, cu această ocazie, să evocăm relaţiile politice excepţionale pe care le-am avut de-a lungul acestor ani, cu oameni politici din Luxemburg care, de fiecare dată, au ajutat, au sprijinit interesele României.
Îmi face plăcere să reamintesc şi faptul că, în calitate de ministru al afacerilor externe, la începutul anilor 1990, am militat pentru deschiderea unei ambasade a României în Luxemburg.
Vizita domnului prim-ministru la Bucureşti ne-a permis să discutăm diverse subiecte în plan internaţional şi în plan bilateral, fără îndoială. La nivel bilateral, aş menţiona faptul că schimburile politice sunt deosebite şi aş vrea de asemenea, să spun că, pe această bază, suntem conştienţi că trebuie să construim mai bine relaţia noastră economică viitoare. Aş vrea să subliniez, totodată, faptul că am discutat foarte mult despre relaţiile noastre în cadrul Uniunii Europene, despre sprijinul pe care l-am avut şi pe care dorim să-l avem n continuare din partea Marelui Ducat, în ceea ce priveşte finalizarea negocierilor noastre pentru integrarea în Uniunea Europeană în perioada mandatului actualei Comisii, deci, cel mai târziu în anul 2004 şi, în felul acesta, să putem să beneficiem de avantajele necesare în perspectiva integrării noastre în Uniunea Europeană în 2007.
Am discutat, totodată, despre subiecte punctuale, spre exemplu, problematica adopţiilor internaţionale, am discutat despre colaborarea noastră în domeniul militar şi despre perspectiva ratificării Protocolului de aderare a României la NATO, în curând, în cadrul Parlamentului din Luxemburg.
În concluzie, doresc să spun încă o dată cât de mult apreciem vizita domnului prim-ministru şi a colegilor săi în România. Este o mare bucurie pentru noi să constatăm ambianţa deosebit de amicală ce caracterizează relaţiile noastre bilaterale. Mi se pare deosebit de util pentru România să aibă prieteni de calitatea Marelui Ducat şi, în acelaşi timp, pentru Guvernul nostru să aibă sprijinul deosebit al Guvernului pe care îl conduceţi, domnule prim-ministru.
Mulţumesc.
Jean-Claude Juncker
Bună ziua, doamnelor şi domnilor!
Fără îndoială că am venit în România prea târziu, pentru că erau atâtea motive să vin mai devreme, dar vicisitudinile vieţii politice au făcut să întârzii până astăzi prima mea vizită oficială în România. Dar alegerea datei exacte nu corespunde unei întâmplări, pentru că, într-adevăr, am avut intenţia să vin în România în ajunul semnării primului Tratatului de aderare, un tratat de aderare pe care România încă nu îl poate semna în această miercuri. Dar prin venirea noastră aici, chiar înaintea ceremoniei de semnare, am dorit să spunem Guvernului român că, pentru noi, deja România face parte din acest ansamblu politic european pe suntem pe cale de a-l construi. Noi nu stabilim nici o diferenţă între cele 10 ţări care vor semna miercuri aderarea la UE şi România.
În cursul întrevederii noastre putut discuta despre mai multe subiecte bilaterale din care unele le-a menţionat domnul primul-ministru. Vreau să vă împărtăşesc şi convingerea mea, anume, că va trebui să ne îngrijim mai mult, de amplificarea volumului schimburilor noastre comerciale, care este pur şi simplu ridicol de mic. Cu alte ţări cu care avem relaţii mult mai reduse decât faţă de cele pe care le avem cu România avem schimburi comerciale mult mai ample. Am căzut de acord ambele părţi să însărcinăm un responsabil luxemburghez să analizeze mai profund potenţialul de colaborare pe care economia României îl poate oferi Luxemburgului, iar din partea română, să fie desemnat cineva care să poată explica românilor numeroasele meandre ale micii economii luxemburgheze.
În privinţa negocierilor de aderare, noi, luxemburghezii, dorim ca acestea să se desfăşoare într-un ritm mai accelerat. Noi considerăm, ntr-adevăr, că este rezonabil şi ar fi indicat ca Guvernul român să poată încheia negocierile cu actuala Comisie europeană. Asta presupune numeroase eforturi atât din partea României, cât şi din partea Europei, iar dacă, şi de o parte şi de alta, va exista voinţa necesară desfăşurării acestor eforturi, sunt convins că vom putea încheia aceste negocieri într-o perioadă rezonabilă, adică înaintea terminării mandatului Comisiei al cărei preşedinte este domnul Prodi. Acest lucru, de altfel, ne va permite să prevedem numeroasele aspecte de ordin financiar sunt strâns legate de aderare.
Vă mulţumesc.
Întrebare: – Domnilor prim-miniştri, între ţările Europei şi România au fost unele disensiuni în privinţa poziţiei adoptate de România în legătură cu războiul din Irak şi vreau să ştiu dacă aveţi în vedere o scădere sau o înlăturare a acestor disensiuni şi, în acest cadru, dacă acest lucru se va apropia mai mult de poziţia europeană sau de cea americană în legătură cu administraţia ulterioară post-Saddam a Irakului?
Adrian Năstase: – În privinţa intervenţiei militare, suntem bucuroşi că aceasta aproape că a luat sfârşit. Intrăm deja într-o fază nouă, o fază politică, diplomatică, de reconstrucţie economică şi eu cred că problemele viitoare ale administraţiei Irakului depind de negocierile care, sunt în curs de desfăşurare. Speram ca această rezolvare a problemelor administraţiei Irakului să fi fost discutată înainte de operaţiunile militare. Din nefericire, nu acesta a fost cazul. Acum trebuie să vedem care va fi cea mai bună soluţie. În ceea ce ne priveşte, noi susţinem implicarea ONU într-o soluţie post conflict, dar, în limba română se spune adesea că cei absenţi greşesc. Aceasta va avea, firesc, o oarecare semnificaţie în privinţa soluţiei concrete. Noi nu putem să influenţăm o hotărâre în această privinţă.
Ceea ce dorim noi să facem este să participăm la operaţiuni umanitare, foarte necesare. Am luat hotărârea să trimitem trei avioane cu ajutoare umanitare pentru populaţia Irakului.
Jean-Claude Juncker: – Am discutat şi explicaţiile care s-ar putea da apariţiei divergenţelor de aprecieri în privinţa situaţiei din Irak.
Guvernul luxemburghez s-a pronunţat, încă de la început, împotriva acestui război pe care noi îl considerăm inutil şi am dori ca acum comunitatea internaţională să-şi intre în atribuţii, conferind Naţiunilor Unite, care trebuie să rămână fabrica consensuală mondială, un rol central. Am dori ca Uniunea Europeană, de îndată ce coeziunea sa va fi regăsită, să acţioneze în acest sens. Pentru moment, Guvernul luxemburghez a deblocat deja un ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro.
Întrebare: – O întrebare pentru premierul luxemburghez. Domnule prim-ministru, aş dori să ştiu cum apreciaţi evoluţiile economice din România şi care ar fi în mod concret domeniile de cooperare economică pentru ambele ţări?
Jean-Claude Juncker: – În ceea ce priveşte performanţa economică a României, trebuie să spun că fac parte din cei care o privesc admirativ. De câţiva ani şi pentru anii care vin, ţara cunoaşte progrese economice impresionante. Creşterea economică a României reprezintă mai mult decât dublul creşterii economice la nivel comunitar.
Iar dacă acest ritm de creştere ar putea fi menţinut, perspectivele macroeconomice ale României vor fi net îmbunătăţite în viitor. Ceea ce pot eu să remarc este faptul că transformarea economică, fără a-i stresa pe cei care sunt implicaţi, are loc, până în prezent, fără tensiuni sociale exagerate.
Aş dori să adresez un omagiu curajului poporului român despre care cei care locuiesc în regiunile noastre europene nu pot să aibă, practic, nici o idee. În privinţa relaţiilor economice între ţările noastre, eu cred că Luxemburgul poate să aducă o contribuţie utilă în acele domenii în care este tradiţional, este puternic. Fiind numeroase, din raţiuni de economie de timp, nu am să le enumăr pe toate. Amintim doar sectoarele financiar şi siderurgic.
Întrebare: – Aţi spus că aţi discutat şi despre problema adopţiilor internaţionale. Aş vrea să ne daţi mai multe amănunte despre acest subiect şi cât de mult este interesat Luxemburgul de această problemă?
Jean-Claude Juncker: – Sunt sute de familii din Luxemburg care au adoptat copii de origină română. Autorităţile luxemburgheze nu au fost sesizate despre nici un abuz în această privinţă. În guvernul pe care îl conduc suntem mai mulţi care acordăm o atenţie foarte deosebită adopţiilor din România. Înţelegem politica dusă de Guvernul român – şi mă refer aici îndeosebi la moratoriu – şi aplaudăm faptul că România a cerut Comisiei Europene să se ocupe de o parte din aceste probleme de adopţii şi cred că acel cadru general, în care problemele adopţiei trebuie să-şi găsească rezolvarea trebuie să fie caracterizat de aspectele legate de drepturilor copiilor. Atât Luxemburgul, cât şi România doresc să respecte în continuare acest principiu. Aş dori ca în afara României această problemă să fie tratată cu mai multă seriozitate, cu o mai mare demnitate şi cu mai mult respect.
Înainte de a judeca trebuie să cunoşti. Nu cred că acesta este un subiect care poate să fie tratat în câteva rânduri de un editorialist grăbit. Acest subiect merită o examinare adâncă. Şi trebuie să vă spun că în Luxemburg opinia publică nu are nici un fel de ostilitate în privinţa României în acest domeniu, iar presa luxemburgheză, de altfel, tratează problema adopţiei de copii din România cu multă delicateţe.
Vă mulţumesc.
Poate nu are nici o legatura,dar tin sa spun ca:imi pare f rau pt ceea ce vi s a intamplat.Oamenii destepti si culti ca D stra nu au ce cauta in politica :Romaneaca:
Jenito, pai asta au facut Basescu si camarila: l-au scos din politica romaneasca, exact ce iti doresti.
Atunci, românii mai aveau o speranţă, pe care cei ce au urmat au reuşit să o distrugă! Să mai căutăm în Cutia Pandorei, poate a mai rămas ceva din speranţa tăinuită acolo.
IMAGINE ISTORICĂ, care contrazice sintagma:
„Adriane, nici nu stii cat de mic incepi sa fii”. Mă uitam acum la Antena 3 la emisiunea Sandrei Stoicescu şi râdeam de unul singur la imaginea dintre Prezident şi Premier. Prezidentul, cu mâinele în buzunare, privea, în sus, către Premier, precum ,,marinerul” spre catarg. Premierul privea de sus pe Prezident, şi ca să fie discuţia de la egal la egal, şi-a pus mâinele în buzunare, dar ce să vezi ? Tot nu erau egali. Unul a rămas mic, iar celălalt nu a devenit aşa cum a dorit ălă micu, chiar dacă în perioada lui de glorie l-a imitat pe Carol II, iar acum se crede Alexandru Lăpuşneanu şi ne ameninţă cu revenirea! Prezidente, nu uita soarta celor doi !
Am fost … cum să spun … EMOȚIONATĂ cred că e cuvântul pe care îl caut, privindu-vă astăzi, domnule profesor și domnule Prim-ministru, în aula Parlamentului. Un loc ce vi se potrivește atât de bine… Cu o generozitate supremă, ați conversat relaxat cu puchinelul chel din stânga dumneavoastră. Dacă Jean -Claude Juncker ar fi avut fantezia de a se ruja, pe țeasta vecinului dumneavoastră pupătura luxemburgheză ar fi lăsat un frumos desen rubiniu, ameliorând poate neglijența naturii care nu s-a străduit câtuși de puțin, nici cantitativ, nici calitativ, când a aruncat ingredientele în vasul din care a ieșit la sfârșit, dintr-un nor de pucioasă, Băsescu Traian.
Am remarcat cu stupoare acel „Bine că suntem toți în viață” , care suna ca un „ Bine că nu mai am și chestia asta pe conștiință”, rostit de vecinul dumneavoastră din stânga, de la tribuna Parlamentului. Mi-am amintit rânjetul grețos și expresia de-a dreptul hidoasă „înalt-prea-sinucisul”… și toată trena de mizerii incredibile pe care a târât-o necontenit după el, în timp ce halena comportamentală enormă i-a fost însoțitoare pretutindeni, îndepărtând, rând pe rând, trestiile gânditoare din jurul lui.
Asta în cazul în care trestiile gânditoare nu au leșinat din pricina duhorii.
Am înțeles până la urmă cum s-a întâmplat „accidentul” de protocol care v-a așezat unul lângă celălalt. Dar, privind „tabloul votiv” rezultat accidental, COMPARAȚIA … ei bine, COMPARAȚIA a fost inevitabilă…
Luminita Arhire,
Oamenii au tras concluziile necesare doar din imagini…
Am fi avut mare nevoie de personalitati ca dvs in conducerea tarii. Oare cine nu v-a vrut si a pus atata indarjire sa va indeparteze si de ce?! Probabil ca dvs stiti raspunsul…
Domnule Nastase, mi-a trebuit ceva timp ca sa pot adopta un ton moderat si sa va informez ca ati uitat sa va faceti imagine, in timp ce Traian Basescu nu; din momentele de cozerie pe care le-am vazut la TV a avut de castigat doar el si de pierdut doar dumneavoastra; daca nu ati reusit sa ii ziceti verde in fata ca nu discutati cu acela care v-a trimis in puscarie si doreati sa fiti subtil, ii spuneati ca il veti invata cum sa se comporte la inchisoare intr-o intalnire dedicata. Mai ramane ca propaganda pemepisto-carnatareasca sa exploateze momentul si ca eu sa reusesc sa imi raspund la o intrebare foarte importanta pentru mine.
Poli Truc,
avem pareri diferite despre ce este important.
In ultimul timp, constat din ce in ce mai des aceasta. Dar sa stiti ca m-am inselat foarte rar.
http://www.timesnewroman.ro/politic/juncker-explica-de-ce-l-a-pupat-in-frunte-pe-basescu-e-singurul-loc-unde-nu-pute-a-bautura
Prestatia dumneavoastra de astazi imi confirma inca o data ca sunteti singurul politician de talie europeana din Romania .
Absolut jenante gudurelile si laudele lui Traian Basescu si Victor Ponta , specifice celor care se simt vinovati si tradatorilor profesionisti … Oare sa aiba legatura cu ceea ce spunea Dana Grecu in urma cu cca. o luna ? Ca daca ati candida astazi la presedintia PSD ati castiga cu cel putin 90% …
Ca si concluzie personala cred ca tara asta a irosit o sansa uriasa la alegerile prezidentiale din 2004 . Cred ca daca dumneavoastra ati fi castigat alegerile din 2004 , Romania ar fi fost dpdv economic mult peste tarile grupului de la Visegrad si cu toata infrastructura pusa la punct ! Pacat ! Mare pacat …
Va doresc multa sanatate !
Daca in 2004 ar fi „iesit” gazda sigur ca situatia economica ar fi fots mai buna (+ autostrada de la Bors la Constanta) am fi basobit donduri europene, am fi avut mai putini bajeniti.
Insa nu te amagi ca am fi fost mult peste tarile grupului de la Visegrad … ei nu au „beneficiat” de activitatea celor 15.000 de specialisti constatinescieni …
Dar nu a fots sa fie. Unii au vreut o putere mai „cinstita” …. mai „europeana” …
Poate o să surprindă pe mulţi, sunt sigur însă că nu şi pe cel în cauză, că preşedintele Adrian Năstase din 2004, n-ar fi fost mai bun, decât cel din 2019 să zicem
Nici nu ştiu dacă ar fi fost mai bun atunci decât a fost Băsescu ! !
Adrian Năstase a trebuit să treacă prin acele regretabile, umilitoare şi nedrepte , cel puţin în ce priveşte făcătura de proces, indiscutabil politic) situaţii pentru a se purifica în primul rând moral , dar şi existenţial !
Nu trebuie să credem că o justiţie corectă şi o judecată dreaptă, n-ar fi găsit, nu neaparat căutând cu lumănarea, motive pentru pedepsirea sa, dar nu în asemenea speţă juridică !
Şi domnul Năstase ştie la ce mă refer ( şi cred că nu va ridica piatra 😉 ), dar e vorba şi de momentul istoric, dar mai ales politic în care a luat nişte decizii, nu toate de capul lui, dar mai ales nu toate bune pentru Ţară ! Unele chiar rele, dar era doar prim ministru ! 😉
Acuma, da ! Aş paria până la Dumnezeu şi aş merge pe mâna lui fără pic de şovăială !
Şi sper să am ocazia să s-o fac nu doar aici, ci şi la nişte prezidenţiale, că numirea sa ca Premier n-ar depinde absolut deloc de mine !
De parcă cealaltă ar depinde cumva, dar aşa vine vorba ! 😉
Frumoasă zi. V-am văzut şi v-am ascultat vorbind despre lucrurile importante, care ar trebui acum, în acest context, gândite şi făcute pentru Romania. L-am auzit pe Şerban Niolaie subliniind realităţi care vă privesc personal şi care n-ar trebui uitate. Căldura degajată de Jean-Claude Juncker a cărui dorinţă ca d-stră să fiţi prezent la această aniversare, a făcut frumoasă această zi, sper să topească gheaţa aşezată pe sufletele românilor. Vă Îmbrăţişez, Olga Bucataru
Olga Bucataru,
Multumesc foarte mult.
Domnule Adrian Nãstase,
Şi eu am fost entuziasmat atunci când am fost “primiţi” în NATO şi UE. Dacã însã privesc acum în urmã, vãd cã aceste “evenimente” au constituit un dezastru pentru democraţie în general şi pentru PSD şi Dvs în special.
Noi în general, ca popor, suntem acum obligaţi sã facem ce le place altora. In caz contrar, apar în forţã Ambasadorul şi UE, care ne spun sã ne bãgãm minţile-n cap. Şi noi, cuminţi, îi ascultãm… Alegerile din 2004 şi din 2009 au fost aranjate pentru un securist sugaci de whisky şi de… Licurici. Acelaşi ticãlos, demis de popor în 2012, a rãmas bine-mersi pe loc, cu binecuvântarea UE şi Ambasadei.
Toţi oamenii de frunte ai PSD au fost daţi la o parte de cãtre “statul de drept”. Dvs aţi fost condamnat şi închis dupã o caricaturã de proces. “Procesul” a fost validat de UE. Mãcar pentru acest lucru, eu nu m-aş fi dus ieri la Parlament.
Gândind acum cu mintea românului cea de pe urmã, îmi dau seama cã iubitele noastre EU şi America, pentru care ne-am luptat atât, doreau de la bun început sã ne “înhaţe”. Dar s-au lãsat – sanchi! – curtate, implorate, ca sã intrãm în laţ de bunã voie şi cu entuziasm.
Astãzi, când America şi Rusia devin prietene, când Marea Britanie iese din UE, când alte zeci de milioane de oameni din Europa vor şi ei “Exit!”, care ar fi avantajele apartenenţei României la NATO şi UE?
avantajele apartenenţei României la NATO?
Pai dintai ne dadeau cu bombe si toporisti ameridinene in capp apoi faceau o Trasilvanie autinoma si la final independenta. SI poate in ce ramnea stabilauu Camin National rRomani
Cel ce se erijeaza in sanitar al blogului (George Ban n.r.) se da oripilat atunci cand cineva indrazneste sa puna alaturi de domnul Adrian Nastase, fie si simbolic si/sau virtual, o ,,lepra” precum Traian Basescu.
Din cate se pare si istoria procedeaza la fel. Ba chiar o face, uneori, cat se poate de real / fizic / material / palpabil / pupabil- cu putinta. (Z)
Adica, aduce laolalta oameni politici care au marcat, intr-un fel sau altul, o anume perioada de timp in care ei, oamenii politici, s-au intersectat, mai mult sau mai putin contondent.
Dar ceea ce nu a remarcat domnul George Ban este ca eu am afirmat ca Basescu este al doilea om politic (ca valoare politica intrinseca) dupa Adrian Nastase. Nu primul.
Ieri, domnul Nastase a confirmat ca este mai presus de adversarul sau, prin comportamentul elegant si tolerant al unui om care nu uraste ci, cel mult, compatimeste.
Noi, cu totii, am face cat se poate de bine sa luam act de ceea ce se intampla in lumea reala.
Ieri, istoria ne-a dat tuturor o lectie.
ps
Cum am spus, PSD, priin liderii sai actuali, cade cu usurinta in capcanele lui Traian Basescu. Acest om a vorbit cel mai mult in spatiul public despre necesitatea gratierii tuturor, inclusiv a celor condamnati pentru coruptie. De ce sustine asta ? Din simplul motiv ca stie foarte bine ca peste 90% din cazuri sunt legate, de fapt, de abuz in serviciu ca indeplinire defectoasa a atributiilor , pe probe indirecte si pe interpretari…socio-politice ale justitiarilor. In realitate, Romania este o tara mult mai putin corupta decat SUA, unde campaniile electorale sunt finantate la greu de corporatii si oameni influenti din mediul de afaceri, dupa care, se emit legi dedicate. Si asta de cand exista Statele Unite pe fatza pamantului.
Dar cine deconteaza politic ? Ghici ciuperca ce-i (sau cine-s..fraierii de serviciu) …… 😉
Nu trebuie să mergem până-n America să vedem cine intervine brutal în alegeri, cel mai recent şi edificator exemplu îl avem cu Macronul din Franţa…
@ zev
Este demonstrat stiintific ca jigodiile se admira intre ele ! In fapt , toti votantii lui Baselu erau niste cretini care se bucurau si aprobau toate ticalosiile ce le facea idiotu’ si chiar se regaseau in comportamentul lui !
Intre timp , unii si-au dat seama ca-s imbecili si si-au mai revenit sau si-au gasit alti idoli falsi .
Matale nu , ai ramas printre aia 5 % .
Pe mine nu ma mira ca esti fan Basescu …
Gasesc corecta pozitia dlui Nastase in privinta fraudarii votului din 2009. Calea catre posibilitatea fraudarii, fara sa acuz pe cineva, a fost deschisa atunci cand, prin lege, parlamentarii au decis ca buletinele de vot sa nu mai fie pastrate intreaga legislatura. Ceea ce creeaza urmatoarea cale ipotetica: se anunta rezultatul electoral dorit, se interzice, pentru cateva saptamani, accesul contestatarilor la buletinele reclamate, se livreaza electorilor o poveste justificativa a rezultaului anuntat, dupa trei luni buletinele de vot se distrug – conform legii 947/2004 – si urmele dispar. Este o pura intamplare faptul ca vorbele mele s-ar fi putut regasi faptic. Vei zice , draga cititorule, ca 3 luni de zile decise de fostul premier Adrian Nastase sunt suficiente pentru o renumarare, insa patania salvatoarei Clotilde Armand, in urma cererii careia a fost facuta precizarea (deoarece nu atat legile ne omoara, cat instructiunile de aplicare ale lor) ca doar procurorii au acces la buletinele de vot depozitate si ca, deci, cu putina vointa, accesul contestatarilor la voturi este usor de blocat pentru trei luni. Uneori interpretam fapte eronat: de exemplu, Traian Basescu a interpretat cantitativ o renumarare a unor voturi, desi nu voturile cerute de contracandidatul Gioana, zicand ca el a fost cel fraudat, interpretare pe care opinia publica a preferat-o celei calitative: aceea ca voturile real constatate in balotul renumarat nu au corespuns ca numere cu specificatiile proceselor verbale, ceea ce insemna ca si la celelate baloturi de buletine de vot situatia a fost aceeasi. Simplu exercitiu de imaginatie, totul ipotetic, nimic real. Ne trebuie, deci, alte specificatii privind pastrarea buletinelor de vot dupa alegeri si accesul candidatilor si cetatenilor la renumararea lor.
In poza alaturi de dvs dl Presedinte inca arata a om,…acum,…un bufon penibil !!! V-am urmarit aseara la A3,felicitari ! Ce sa spun mai mult,aveti nervii tari,…eu as fi schimbat locul,…nu ramaneam langa acel personaj insalubru ! Va admir si atitudinea fata de el…”nu ma uit in trecut” !
Primarul Sibiului are o memorie bizară, nu se poate ști ce-și aduce aminte și, mai ales, cum își aduce aminte. Am constat asta din campania electorală.
Oricum m-am bucurat să vă văd în Aula Parlamentului, chiar dacă foarte mi-aș fi dorit să nu trebuiască să stați lângă iazma cheală.
Vizita lui Juncker, Preşedintele Comisiei Europene, după cea a lui Timmerman, Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, se înscrie în mobilizarea disperată a conducerii UE de a sparge rezistenţa unită a ţărilor central şi est-europene faţă de proiectele de restructurare ale Uniunii, în sensul creării mai multor cercuri concentrice în jurul nucleului de decizie Germania-Franţa, plus ţările nordice (Olanda, etc), Italia, eventual Spania. Cunoscută fiind obedienţa României faţă de structurile central-europene, birocraţia UE speră ca asemenea demersuri să aibă succesul dorit. De aceste eforturi se leagă şi promisiunile vagi şi fără substanţă ca România să fie acceptată în defunctul spaţiu Schengen şi, într-un viitor nebulos, în zona euro. Iar noi, deşi nu avem nici o speranţă în îmbunătăţirea poziţiei alocate României pe cercul exterior extrem, dăm toate asigurările că diplomaţia mâinii de fier îmbrăcată în mănuşă de catifea va fi încununată de succes în ceea ce ne priveşte.
Mihaela Erika Petculescu,
Foarte corecta observatia!
Ca a avut loc o mica discutie despre ENA cea franceza (sau cum ziceau unii cica in Franta anilor 80 erau 2 cestii de calitate : Mouton Rothschild si ENA. Ins alatii propuneau Veuve Cliquot … asa ca numa ENA era indisputabila)
Noi avem insa .. Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNPSA) care este la un nivel mai redus – parerea mea – continutoarea lu Fane Babanu. Scriu „redus” fiindca acum +30 ani nimnei nu isi permitea sa scrie ca Stefan Zeletin ar fi fots un „liberal clasic” si nu isi permitea sa scufunde neoclaiscismul scolii de la Chicago cu beoloiberalism (nu, nu am facut Fane Babanu insa am avut de dat un exaemen de doctrine politice dupa carticica -Doctrine politice ale capitalismului contemporan a lui Ovidiu Trasnea. Subnture dar „plina”)
Si avem la ea priofesori unu si unu mai ….
Hai sa va dau 3 par d’egzampluri de cadre didactice de la democratizata SNPSA (de incepi sa regreti Fane Babanu!
În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm, vă propun să luăm în discuţie un scenariu (dacă tot se vorbeşte intens de scenarii europene), de data aceasta la nivel global. Iată-l: Statele Unite îşi înăspresc treptat abordarea în relaţia cu Coreea de Nord şi, cu aproximativ un an înaintea alegerilor prezidenţiale viitoare, în 2019 să zicem, după un lung şir de ameninţări reciproce, de teste nucleare nord-coreene, de discuţii aprinse de condamnare la Naţiunile Unite (cu rezoluţii blocate sau nu de China), de pregătiri militare în regiune, de sancţiuni, Washingtonul decide să pună în aplicare sloganul „Make America Great Again” şi în politica externă, făcând ceea ce nicio administraţie americană de după 1953 nu a făcut: să recurgă la soluţia militară, respectiv lovirea şi, în final, demolarea regimului scelerat de la Phenian, în numele libertăţilor şi demnităţii umane, al drepturilor omului şi securităţii nucleare globale Valentin Naumescu , in Contributors , la 22 martie , 201 Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional. Articolul continua tot asa inainte .. facnd referinta si la o eventuala invocafre de cvatre SUA a art. 5 din Tratatul NATO … si omitand articolul 6
ARTICOLUL 6
În scopul aplicarii Articolului 5, un atac armat asupra uneia sau mai multora dintre Parti se considera ca include un atac armat:
• pe teritoriul oricarei Parti în Europa sau America de Nord, în Departamentele algeriene ale Frantei, pe teritoriul Turciei sau pe insulele aflate sub jurisdictia oricarei Parti din zona nord-atlantica, la nord de Tropicul Cancerului;
• asupra fortelor terestre, navale sau aeriene ale oricarei Parti, care se afla pe sau deasupra acestor teritorii, sau în oricare zona a Europei în care fortele de ocupatie ale uneia dintre Parti erau stationate la data intrarii în vigoare a acestui Tratat, sau pe Marea Mediterana ori în zona nord-atlantica aflata la nord de Tropicul Cancerului.
sursa : http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdf
Ma rog au fots unele modificari odata cu abandonarea departamentelior algeriene si aderarea Ticiei si Greciei , insa de unde si pana unde un razboi cu Correa ar ?
Misterele SNSPA as zice eu .. si va rog nu ma luati cu Aganistanu si 9/11 s ca Tirnurile Gemene erau in zona Nord-Atlantica !!! Nu Nord Pacifica!!
Acelasi cadreu SNPSA il invata pe George Fridman ce e aia putete simbolica in Stratfor: Rusia şi puterea simbolurilor la 23 mai , 2013
Cu ocazia acestui al doiklea articiol unu Serban F. Cioculescu, scuze nu de la SNSPA ci „doar” cercetător ştiinţific în domeniul studiilor de securitate la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară din Bucureşti şi lector invitat la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti o zice d’a dreapta :
…Nu stiu ce interese mai mult sau mai putin oculte apara dl Friedman, am putea afla daca ne-am intreba ce ONG-uri sau companii economice l-au invitat la Bucuresti. Si din cate stiu a mai fost cel putin odata la noi in tara. De cate ori s-a referit la Romania a facut niste afirmatii socante. Probabil ca sa se asigure ca nu trece neobservat. Pentru ca lumea acestor analisti strategici sau geopoliticieni (meserie cu contururi incerte pentru ca Geopolitica nu e chiar o stiinta sociala (difera clar de Geografia politica) ci un mod de a citi istoria prin prisma geografiei – disciplina academica se cheama Relatii Internationale iar ramura care analizeaza riscurile poarta denumirea “Studii de securitate”).
…………………
Presupun ca daca mi-ar fi fost student acest domn la licenta sau master il ,picam cu brio pentru metode nestiitifice de investigare a relatiuilor internationale. Dar acum domnia sa e vedeta si e tratata cu menajamente. La fel ca un alt mare “guru” al geopoliticii pentru marele public, Robert Kaplan.
http://www.contributors.ro/editorial/stratfor-rusia-si-puterea-simbolurilor/#comment-137539
Norocu lu Kaplan si Friedman ca nu isi dau masteratu’ cu marele Cioculescu (nascut in 72. Fiedamna in 49, Kaplan in 52 deci cam ca cadn marele cercetator invata O, I = oi , astia 2 neispraviti isi cam terminau studiile) …
Si last but not last, marele profesor in antropofagie, unicul (slava Domnului) Cătălin Avramescu , lector la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, predând cursurile de istorie a gândirii politice, filozofie politică și etică. Cititi si cruciti-va-ti!
„Recurgerea la armele convenţionale este de utilitate limitată împotriva unor grupuri decise să macine inamicul prin lupte de gherilă, terorism şi propagandă. De aceea, ameninţarea proliferării trebuie contracarată prin recurgerea la altă generaţie de arme nucleare care să înlăture tabuul nuclear şi care să facă posibilă intervenţia la distanţă fără riscul angajării unor trupe înarmate convenţional. Această generaţie de arme nucleare există deja: este vorba de armele tactice cu neutroni care nu au dezavantajul căderilor radioactive şi suflul exrtrem de destructiv. Ele pot elimina inamicul de pe o rază redusă lăsând în picioare clădirile. Cu aceste arme, o campanie confuză şi prelungită în genul celei din Irak nu ar fi necesară.”
http://politicaridicola.blogspot.ro/2011/06/aberatiile-lui-catalin-avramescu.html
Sa nu mai zic ca antripofagau mai avea o idee – mai creata ca mueleulde caracul de abia fatat :
„Să înţelegem că maghiarii, mai ales secuii, trăiesc în ţara aia de vreo mie de ani. Aia este din multe puncte de vedere, politiceşte vorbind, ţara lor. Ei au tot dreptul să aibă o republică, cu steag, cu parlament, cu legi, cu bani şi ambasadă.” . Cam asa zicea si PCR iniante de a fi interzis. …
Astia (si nu numai) sunt cica profedorii nostri de stiinte politice. …
De la ei de ani de zile iau lumina tinerii care maine poimarti vor dori sa fir omani politici.
Ce sa zic ?
Don Dodon a fost singurul „moldovean zburator” care a participat la parada militara ruseasca de Ziua Victoriei. DW raporta ca el este „Presedintele Moldoviei”, si eu sunt toal de acord cu asta.
Inteleg ca rusii lupta pentru pace, dar cu arma in mina. Ei protejeaza planeta amplasind armament si trupe, si distrugatoare si rachete, care vor imbratisa cu dragoste pe prietenii lor americani, si norvegieni si canadieni, care sunt socati la cita dragoste ruseasca exista in acea zona in care inca nu au existat conflicte armate, dar se pare ca se sta cu mina pe tragaci…
http://maritime-executive.com/editorials/russias-evolving-arctic-capabilities
Aseara la Antena 3 ati raspuns la o intrebare ( intrebarea Danei Grecu ) pe care doream sa v-o pun si eu de vreo 4 ani incoace . Cred ca am fost uneori prea dur cu Victor Ponta dar nu m-am inselat deloc in ceea ce-l priveste !
[…] Catarama a aparut in fata publicului nu atat ca un liberal instruit ci ca un veritabil gauleiter care doreste sa impuna natiunii ideile dumnealui, […]
Scrisoare adresata domnului Adrian Nastase
STIMATE DOMN,
Am citit remarca dvs. vis-a-vis de spusele doamnei Mihaela Erika Petculescu.
Si m-am bucurat teribil!
Si mi-am zis:
„Adrian nu se dezminte! E cel mai bun! Nu-l „face” nimeni! ”
Ma gandeam ca politicienii romani vor fi iar dusi de nas…
Domnule Nastase,
Nu am mai ajuns la dvs.
Sper sa pot ajunge intr-o zi, macar sa va cunosc…
Toate cele bune!
Bogdan Suditu
Pentru faptul că Dragnea a afirmat ( nu am auzit personal) că membrii PSD pot avea şi opinii personale, dar numai în baie îl descalifică complet pe acest şmecheraş teleormănean.
De abia ăsta ar trebui să fie motiv serios de sancţionare . A lui, nu a lui Şerban Nicolae sau Bacalbaşa !
De acum se vede clar că individul ăsta e nu numai distrugător de partid, dar şi trădător de ţară .
Pe unde merge, numai afaceri neprofitabile pentru Ţară face, din dorinţa de a obţine sprijin pe la porţile la care bate ! În urma vizitei din SUA , îl pune pe ministrul cercetării să se întâlnească cu ambasadorul SUA ( nu-i mai dau numele, că nu merită şi oricum vine altul !) şi urmează nişte acorduri gen ei, ne dau substanţe reactive, noi le dăm institute cu tot cu cercetători !
Se duce ca milogul la Tel Aviv şi imediat ” România este interesată de armele israeliene”.
Nu se mai spune că dăm bani cu nemiluita pe nişte armament ce nu le mai foloseşte lor !
Uită toţi că am mai luat ţeapă de la ei când ne-a costat modernizarea la nişte elicoptere luate tot prin intermediul lor, făcută tot în Israel, mai mult decât ar fi costat ele la prima mână !
Dragnea este cu siguranţă veriga slabă a sistemului politic din România şi dacă nu-i oprit la timp distruge nu numai PSD-ul, dar şi România, atâta câtă a mai rămas din ea !
P.S.
Fiţi siguri că are mult mai multe bube penale în cap, decât instigarea la vot şi după ce-şi vor atinge cu el scopul, îl vor sacrifica cu siguranţă !
A propos de Irak. Dl Blair a fost foarte încolțit pe acest subiect. Ca o persoana care cunoașteți ce înseamnă abuzurile procurorilor și judecătorilor credeți retrospectiv ca „procurorii” lui S Hussein aveau dreptate? A fost o intervenție necesara, utila și conforma dreptului internațional (sic)?
Virgil,
stiti raspunsul…
Asa este, dar îmi place sa îl mai aud…a propos de abuzurile regimului Băsescu.
În plus va tot plângeți de tratamentul pe care SUA îl administrează României. Sa nu uitam lecția Irak (la care am participat cu f multa voiosie- poate trbuia sa ne aratam utilitatea pe „flanc”) sau, cu voia dvs, Nicaragua, Grenada, Serbia . De ce nu, poate ne amintim si de Tom Lantos, conditionalitati democratice, etc…și alte momente în care am demonstrat muuulta coloana vertebrala.