A murit Serban Stanoiu

A murit, ieri, Serban Stănoiu. Distins jurist, fost judecător la Curtea Constitutională, avocat de succes. A suferit mult in ultimii ani. Problemele de sănătate l-au impiedicat să participe mai mult la viata publică.

L-am cunoscut in prima parte a anilor ’70, la Institutul de cercetări juridice. Lucra in sectorul de drept civil si de dreptul muncii. In anii următori l-am intâlnit cu diferite ocazii. Avea un simt extraordinar al umorului. Citea mult, inclusiv cărtile lui Gerard de Villiers, celebrele SAS-uri – pe care le schimbam intre noi. Avea o forta deosebită a argumentatiei  si o cultură juridică  de exceptie.

Condoleante Rodicăi Stănoiu si familiei sale.

Dumnezeu să-l odihnească!

29 de gânduri despre “A murit Serban Stanoiu

  1. George W. Bush, bântuit? Căința să-i fie primită. Niciodată nu este prea târziu

    Probabil ca George W. Bush incearca sa-si mai indulceasca amarul de om pus la stalpul infamiei din cauza razboaielor de invazie, cicatriciale pentru civilizatie, pe care le-a dus in timpul cat a fost presedintele SUA, de s-a apucat de… pictat. Un talent care se pare ca a zacut frustrat in el, de a izbucnit la senectute. Si Hitler a fost muncit de arta pictatului, in tinerete, dar macar la el a fost “normal”, ca varsta.

    Mai socanta este insa ultima sa minciuna, nu stiu daca mai mare decat cea despre armele nucleare ale presedintelui irakian Saddam Hussein, dar in orice caz de un tupeu nemasurat, ca expeditiile sale militare pe pamanturile arabilor ar fi facut parte din… “razboiul impotriva terorismului”. Numindu-se pe sine comandant si pe americanii pe care i-a trimis la moarte razboinici, George W. Bush a pictat o serie de portrete ale unor fosti combatanti din razboaiele din Irak si Afganistan, pe care le-a publicat marti in cartea “Portraits of Courage” (“Portrete ale curajului”), cu un album subtitrat “”Omagiul unui comandant pentru războinicii Americii”.

    Unii pun la indoiala ca le-ar fi pictat sau ar fi scris cartea el, invocand histrionismul si manipularea politice, care se trag in PR ca in sedintele foto. Nu acest lucru este insa cel mai important, ci faptul ca George W. Bush este bantuit obsesiv de remuscari, vizibile in dorinta lui de rascumparare față de „bărbații și femeile remarcabile care au fost răniți din cauza ordinelor mele”, despre care afirma, intr-o postare Instagram: “Ma gandesc la ei in fiecare zi.” Daca este sincera, cainta sa-i fie primita, niciodata nu este prea tarzie…

    http://www.agerpres.ro/externe/2017/02/27/george-w-bush-portretist-al-soldatilor-din-razboiul-impotriva-terorismului–10-06-48

    • @fragmentariumpolitic: „Mai socanta este insa ultima sa minciuna, … in orice caz de un tupeu nemasurat, ca expeditiile sale militare pe pamanturile arabilor ar fi facut parte din… “razboiul impotriva terorismului”.

      Mda, si intrarea in razboi a Americii in al doilea razboi mondial a avut loc dupa minciuna de un tupeu nemasurat ca Japonia ar fi atacat Pearl Harbour-ul.
      Minciuna este si ca Saddam, prin acordarea unui „premiu” de cateva mii de dolari, asigura situatia materiala a familiilor „eroilor” care ucideau prin sinucidere americani pe unde-i prindeau prin lume, si tot minciuna este si invadarea Kuweitul, sau minciuna de un tupeu nemasurat, conform mediei conspirationise franceze de stanga, a faptului ca arabii au atacat fara provocare America pe sol american pe 11 Septembrie si nu numai.
      Ce importanta mai au amanuntele cand cuvantul de ordine pe unitate este: „Calomniati (America) copii ca tot ramane ceva si mintile slabe vor fi convinse ca trebuie sa protesteze din Piata Rosie pana in Place L’Etoile (pardon, Charles de Gaule), via Piata Victoriei”? Mai ales ca acum a mai aparut si satrapul Trump.

  2. Condoleanțe doamnei Stănoiu, a cărei prestație la Ministerul Justiției am regretat-o adesea. Până când ultimii doi președinți ai României nu au adoptat practica răsplătirii unor magistrați, pentru diverse servicii, cu funcții în această „Academie a Justiției”, mandatul judecătorilor CCR a fost, mai degrabă, respectabil și DISCRET. Fără pelerinajul inventat de Băsescu Traian la CCR, ca la biserică, pentru spălarea păcatelor prin Hotărâri și Motivații, și fără nevoia lui Iohannis de a răsturna o Hotărâre definitivă a Justiției, nimeni nu ar fi făcut „vedete” din judecătorii Curții…

    Binecuvântată normalitate , pe când, poate, nu știam nici numele , nici chipul acestor judecători, dar aveam, pe deplin , încredere, în deciziile lor.

    • … doamnei Stănoiu, a cărei prestație la Ministerul Justiției am regretat-o adesea

      Aici simt nevoia de a cârcoti puţin:
      Dacă n-ar fi făcut greşeala de pe urma căreia am tras, tragem şi încă vom trage, aceea de a face din procurori magistraţi, amintirea sa mi-ar trezi şi mie regrete. Aşa stând însă lucrurile, nu încetez să mă întreb: De unde i-a venit ideea asta cu procurori-magistraţi? Unde a mai auzit domniasa despre aşa ceva? Ce şanse mai are un avocat în faţa unui magistrat, respectiv un cetăţean de a avea acces la un proces echitabil vs orice instituţie de stat?
      Şi, la urma urmelor, primul şi cel mai păţit, dl. Năstase!

  3. „Plenul Senatului a votat luni acordarea unui spor de risc şi solicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază pentru funcţionarii publici” – iata viziunea economico-financiara a guvernantilor Romaniei. Si nici nu e cazul sa ne mai intrebam incotro se vor duce impozitele si taxele suplimentare pe care ni le pun alesii neamului. E clar ca astia trebuie dusi la pshiatru si, datorita solicitarii neuropsihice, acum oficiala, internati la Balaceanca pentru refacere, insa nu inteleg de ce printr-o procedura asa de constisitoare. Sunt sigur ca , de acum incolo, in destule institutii de stat in care predomina mirosul de mancare, ca efect al salariilor mici asupra firmelor de catering, lucrurile se vor schimba: mirosul predominant va fi acela de bodega.

  4. Dumnezeu să-l ierte ! Că nu cred că există om, mai ales judecător, să n-aibă nevoie de dumnezeiasca iertare pentru greşelile făcute într-o viaţă de om, dar mai ales de împărţitor de dreptate !

  5. După vizita unui consilier american în România, se pare că apele încep să se limpetească .
    De la Lee Hoyt să ne vină nouă mintea la cap şi democraţia din nou pusă pe picioare ?
    Paradoxal, de când a venit ăsta a început să miroase mai bine în Românica, mirosul pestilenţial care o năpădise sufocant, mai ales în ultima lună, începând să dispară treptat !
    Până şi mirosul greu, venit de la cei fără dinţi, sau cu ei stricaţi, care a ajuns până la nasul lui Liiceanu ( chiar fără ajutorul prăjinii !), începe să se mai estompeze, în timp ce vine aşa un damf de ilegalitate dinspre editura Humanitas!
    Curios că până acum, acesta nu s-a prea simţit . La fel ca şi Liiceanu. Măcar cu musca pe căciulă ! P.S.
    Ar fi interesant să se respecte şi pe mai departe rangurile protocolare, aşa cum face domnul Meleşcanu !
    Vorba aia, cine n-are bătrâni să-şi cumpere ! Cine are tineri şi nu ştie ce să mai facă cu ei, să-i scoată la piaţă ! 😉

  6. Aflăm că Directorul SRI, Eduard Hellvig, a cerut să fie prezent la ședința Comisiei parlamentare de control a SRI de marți, în care este dezbătut subiectul protocoalelor între SRI și diferite instituții ale statului. După audiere, şeful Comisiei A.Ţuţuianu a spus că directorul SRI a dispus denunţarea de către Serviciu a protocoalelor de colaborare interinstituţionale care nu mai respectă criteriile de necesitate, actualitate sau utilitate. SRI a încheiat astfel de protocoale începând cu anul 1992 iar unele dintre acestea au fost aprobate de CSAT. De asemenea, Ţuţuianu a precizat că există un protocol de colaborare încheiat, în februarie 2009, între SRI şi Parchetul General. – See more at: https://www.realitatea.net/hellvig-a-teptat-in-parlament-eful-sri-a-cerut-sa-fie-prezent-la-edin-a-comisei-de-control_2037416.html#sthash.XP8tle4h.dpuf

    „protocoalelor de colaborare interinstituţionale care nu mai respectă criteriile de necesitate, actualitate sau utilitate” –
    A omis esenţialul : că nu respectă mai ales criteriul de legalitate şi constituţionalitate !
    Şi pentru asta cei care le-au năşit trebuie să răspundă în faţa legii !
    Ce-ar fi să vă treceţi şi asta tinerilor prostetatari, , măcar în palmă, dacă nu pe lozinci, ca să nu uitaţi, şi să le strigaţi , pe la ceas de seară, când vă vine iară , ordin de afară, să daţi foc la Ţară ! :mrgreen:

  7. ”Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!” (Amintiri…)

    „Şi eu eram vesel ca vremea cea mai bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburea sa.” (Amintiri…)

    „Slavă Domnului c-am primit veşti de la tine! Eu te credeam mort si mă luam de dor cu amintirile, când eraţi în jurul meu, tu, Augură, cel blestemat, Conta şi alţii, cari acum vă fuduliţi prin căpitală, alături cu ciocoii, mânca-i-ar cânii, că sunt fiii lui Scaraoţchi, şi pe voi norocul şi binele. De ce laşi pe Veronica să se zbuciume? Te-am aşteptat de Crăciun să vii, dar… beşteleu, feşteleu, că nu pot striga văleu, şi cuvântul s-a dus, ca fumul în sus, şi de venit n-ai mai venit… Aferim… Dar noi, adică Ienăchescu, Răceanu şi alţi muşterii pentru mâncărică şi băuturică bună, am tras un bairam de cel turcesc, cu vin grecesc de la Amira. Apoi ne-am dus cu sania afară din oraş, si acolo pune-te din nou masă! A doua zi la fel; de-abia a treia zi ne-am zburătăcit, ca vrăbiile, fiecare pe la vatra lui. Acum stau lângă horn cu pisicele mele si mai pun rânduială în cele însemnări. Tu, te cerţi cu politicienii prin Timpul; ce-ai păţit de te-ai făcut aşa războinic?” (Scrisoare către Mihai Eminescu)

    Ziua de naștere a lui Ion Creangă: 1 martie 1837.

    • „Acum stau lângă horn cu pisicele mele si mai pun rânduială în cele însemnări. Tu, te cerţi cu politicienii prin Timpul; ce-ai păţit de te-ai făcut aşa războinic?”

      Cand stau dimineata pe prispa casei din spatele casei (patio, cum se zice p’acolo, prin America) si ne luam micul dejun cate-o ora si ceva palavragind, filozofand, ascultand pasarile si privind la verdele ce ne inconjoara, ma intreb si eu cateodata: „Ce-am patit, ce vierme ma roade sa ma tot intorc la computer sa aflu cine cu cine se mai ia in coarne prin Romania sau aiurea?”
      Si pe Creanga, tot traiul simplu in mijlocul unui mediu liber, neingradit si nepoluat social sau politc, il detasa de zbuciunul vietii cotidiene al multumilor impachetate in mari centre si nevoite sa dea din coate, din pumni si din vorbe ca sa-si faca putin loc.

      • Ne roade grija pentru viitorul copiilor noștri, altceva nu are ce să fie. Pentru alții o fi un joc politica, dar pentru noi este doar îngrijorare în ceea ce privește viitorul.

      • Si eu m-am intrebat deseori ca si dvs.: „de ce scriu aici de atitia ani, de ce nu-mi tace…claviatura”? Banuiesc ca exista o afiliere de idei, o dorinta de comunicare greu de explicat. In plus, determinant pentru mine este si eterna provocare a „dreptatii”. Am vazut cum o serie de oameni sunt tiriti intr-un sistem de justitie securist, incepind cu 2005, cind „sistemul cel bun” in care oamenii „traiu bine” a prins putere si a devenit prima putere in stat. Ma gindesc prin ce birouri s-au hotarit condamnarile unor oameni de valoare ca dl. Nastase, pentru a ii scoate in afara jocului politic pentru ca erau oameni care aveau un plan pentru natiunea lor. si care poate nu ar fi acceptat orice porunca din exterior. Va mai aduceti aminte cit de fericite erau anumite „ambasade” dupa condamnare? Cind spun „ambasade” ma refer inclusiv la instituii ale statului roman la cel mai inalt nivel, care reprezentau intrese straine de Romania.

        Multi romani din din diaspora, in special americana si canadiana, au inchis ochii in fata acelor abuzuri de putere si asalt asupra democratiei. L-au imbratisat pe Basescu ca pe un „salvator” al neamului si au ramas indiferenti cind au fost semnale ca acesta dorea sa schimbe Romania intr-un Imparatie a sa, cu procurori ai sai, numiti dfe el, si cu un sistem politic in care doar cei din jurul sau erau crutati de investigatii, pe cind procurorii lui se ocupau de inamic. Sigur, in preajma lui 2015, cind Basescu nu mai putea sa domneasca in al treilea mandat, au inceput sa culeaga si din PNLPDL si apropiatii lui Basescu, inclousiv frate-sau, care are vizibil o personalitate de mafiot. Acum inteleg ca l-au eliberat pentru ca a fost cuminte in inchisoare, pe cind alti amariti care au furat un ou, ramin sa cloceasca acolo.

        Multa nedreptate pe lumea asta!

  8. Interesanta pirueta CSM-ului, dupa ce a fost umilit de Klaus si determinat sa sesizeze la CC un conflict fantasmagoric intre Puterea Judecatoreasca si Executiv.
    Mai mult, au avizat pozitiv legea gratierii, cu amendamente ne-esentiale, dupa ce atatia fraieri au fost manipulati sa conteste, in strada, aceasta lege.
    Aceasta este o stire cu adevarat importanta si semnificativa.
    Cum spuneam, DOAR DIN INTERIOR, SISTEMUL DE JUSTITIE SE POATE REFORMA !
    Sa-i ajute Dumnezeu, dupa ce s-au lasati inselati de ….

  9. Foarte interesant (si deceptionant) faptul ca astazi grupurile politice nu mai apreciaza indivizii dupa calitatile individuale ale acestora, ci dupa capacitatea de a le prelua, cat mai putin critic, sloganul momentului; pe intelesul din ce in ce mai multor oameni, cine e cu ei e gigea si cine nu, e cah. De la aceasta linie directoare sunt create tot soiul de comedii si contorsiuni mediatice si avem de-a face cu invazii de subiecte secundare. Mi se pare de-a dreptul distractiv modul in care media sustinatoare a opozitiei incearca sa apropie seara de miezul noptii incercand lansarea sloganului ca guvernul a lansat de acum celebra ordonanta 13 la un imaginar ceas al hotilor, in miez de noapte. Nici miezul noptii nu mai e ceea ce niciodata n-a fost. In realitate – imi pare rau ca trebuie sa repet – lucrurile sunt simple: romanii au oferit puterea PSD, inlaturand prin vot alte doua puteri antecesoare pentru ca PSD sa nu mai guverneze ca predecesorii sai, adica, in ceea ce priveste justitia, sa nu o mai legifereze prin ordonante sau asumari de raspundere.Daca PSD nu intelege aceasta implicita dorinta populara, cetateneasca, atunci nu va mai avea votul majoritar la viitoarele alegeri. Indiferent daca, legal, are dreptul de a proceda asa cum a procedat. Ceea ce vedem este ca opozitia raspunde greselii guvernamentale cu o alta greseala, a opozitiei.

  10. Ana
    Aveti dreptate.
    Copilul de azi este intrunchiparea geniului si nu are nevoie de indrumarea nimanui:
    Nici a invatatorului, profesorului si nici a parintelui anacronic, mai ales, daca parintele nu detine o pagina de facebook. De fapt, nu are trebuinta nici de scoala, din moment ce se poate practica studiul la domiciliu, dupa o programa stabilita tot de elev:
    1. Navigare pe NET;
    2. Citire si scriere mesaje in limba emoticono-americano-romana;
    3. Socializare prin jocuri first person shooter interactive, in care trebuie sa impusti cat mai multi inamici, evident, pesedisti, rusi si arabi;
    4. Micul dejun (de la orele 12:00);
    5. Somnul de dupa amiaza, pentru recuperare dupa atata efort cerebral;
    6. Iesit seara cu amici la o discutie intelectuala despre cele invatate in cursul zilei;
    7. Miting autohipnotic cu stelute colorate;
    In vacante, copilul de astazi are nevoie de cluburi, mitinguri nocturne cu flash-uri si pancarte , adrenalina si (eventual) marijuana pentru stimularea creativitatii.
    Doar un tanar inteligent si dotata cu spirit creator dezvoltat a putut sa conceapa caopodoperele:
    ..DNA SA VINA SA VA IA”
    sau:
    ,,DragNea fost de Ciolos”
    Si, mai ales, are nevoie de multa odihna, prin somnul de frumusete de la orele 6:00 dimineata pana pe la 14:00.
    Cum isi permit profesorii sa dea elevilor teme penru acasa, exact in perioada in care se doarme, in noua normalitate ?
    PS
    Nu va suparati, am glumit, cele de mai sus sunt pure fictiuni.
    (Z)

    • Extremele nu sunt bune. Mă feresc de extreme cu mare grijă și de a adopta poziții radicale.

      Nu avem cum să discutăm despre nimic dacă țineți cu dinții de alb și negru, excluzând restul nuanțelor.

    • Copilul meu stă în fiecare zi cu nasul în cărți și în lucrările de specialitate de la opt dimineața până la zece seara, și sâmbăta, și duminica, nu chinuindu-se să înțeleagă, asta nu e mare lucru, ci făcând teme. Dar dacă dumneavoastră știți mai bine decât mine… Sau mă acuzați că aș fi mincinoasă???

      • Nici nu mi-a trecut prin minte.
        Nu remarcati ca imi face pur si simplu placere sa discut cu dvs ? De altfel, intodeauna am preferat conversatiile cu doamnele, pentru ca sunt entitati umane complexe, interesante si imprevizibile. (Z)
        Mi-am dat seama de mult ca suneti o persoana extrem de onesta si sensibila, cu multa experienta de viata.
        Copilul dvs face foarte bine ca sta cu nasul in carti, chiar si de nevoie. Acesta este un caz fericit. Pana la urma, cum se spune, pofta vine mancand. (Z)
        Al meu copil a cam stat cu nasul in calculator si cu mari eforturi i-am pus o carte in mana. Acum, imi multumeste pentru asta. Asa cum si eu ii multumesc tatalui meu, cand aprind o lumanare, pentru ca primul lucru despre care imi amintesc ca mi l-a adus in dar (pe la 5 ani si jumatate) a fost, nu o jucarie, ci o carte de povesti de Petre Ispirescu, iar mama m-a invatat sa citesc, inainte de a merge la scoala. Mai apoi, tot mama mi-a deschis interesul pentru caligrafie, cifre si numere.

Lasă un răspuns