A 25-a aniversare a independentei Republicii Armenia

Astăzi, sunt invitat la o receptie oferită de Ambasada Armeniei cu ocazia aniversării Zilei Nationale dar si a celei de a 25-a aniversări a independentei Republicii Armenia si a stabilirii relatiilor diplomatice intre Armenia si România.

Intr-adevăr, imi aduc aminte foarte bine acel moment. După anuntarea si declararea independentei de către Armenia, exista multă ezitare in stabilirea relatiilor diplomatice din partea altor state. România a fost prima tară care a recunoscut independenta Armeniei si care a stabilit relatii diplomatice cu ea. Acest lucru s-a intâmplat cu ocazia vizitei primului ministru de externe armean la Bucuresti, intre 16 si 18 decembrie 1991. De altfel, Raffi Hovannesian – ministru de externe atunci, astăzi important lider al opozitiei – a făcut prima vizită a sa din afara fostei URSS, la Bucuresti, la invitatia mea.

Au trecut, iată, 25 de ani. Tările noastre si-au dezvoltat relatiile bilaterale dar au trecut si prin numeroase incercări. Cel care stie cel mai bine aceste lucruri este, fără indoială, Varujan Vosganian.

20 de gânduri despre “A 25-a aniversare a independentei Republicii Armenia

  1. Scuze de off topic

    auz ca continua zbaterile Aiureliei Cristea in ce priveste campania antifumat.
    Ma rog sunt fumator dar sa zicem mere … nu prea frecventez locantele saa. Da tocmai m-am inatlnit cu un cnoscut care se plagea ca netotu sau a intrat in bucluc pe baza de droguri. L-au dus la dezintoxicare….. ca s-au prins iute – pustiu a furat insa numa din casa si de la rude care nu il vor la miticica….

    Adica cam asa- ne batem cu fumatu (de acird face rau) care este totusi un viciu ce nu impinge la dezastru insa se par4e ca „ttebuie” sa fim „p[en mind” in ce priveste .. drogurile ! Ca sa citez din Harap Alb „[pazeste-ma domane de gaini ca de caini ma apar si singur!”

    Apreciază

  2. Alb, negru, cenusiu

    Doamna Tereza-Brandusa Palade se grabeste sa-si inceapa pledoaria politica de incriminare a religiilor (voi explica mai jos de ce este politica), care nu mi se pare esential diferita de conceptia conflictualizarii politice a acestora, prin sustinerea transanta ca afirmarea si pastrarea puritatii credintei religioase ar fi o sursa “incontestabila” a violentei cu motivatie religioasa, pentru ca in final sa vina cu o concluzie relativizanta, sub forma unei “aporii”. Si mai ciudat este ca, folosind materialul clientilor, prin istoricizari si intelectualizari preluate din civilizatiile crestina si islamica, croieste o haina care nu se potriveste niciuneia din cele doua religii, ci uneia terte. Cand operezi selectiv cu exemple religioase, ocolindu-le cu grija pe altele, nu poti fi “acuzat” de nepartinire, este limpede ca esti subiectiv, potrivit anumitor interese politice, religioase sau politico-religioase.

    Exaltarea in favoarea griului, prin amestecul albului si negrului, incalcand identitatile acestora, generic vorbind, dar incluzand aici si geneza demiurgica, prin care Dumnezeu a dat albului si negrului infatisari si taramuri diferite, pentru a nu se amesteca, conflictualiza si degenera, se intersecteaza in mod evident cu unele fenomene marginale din lumea de azi, de expansiune politico-religioasa, si cu incercarile de a le turna in formule teoretice manipulative, dupa exemple din trecut. Despre cautarea puritatii religioase, autoarea va fi probabil dezmagita sa afle ca in crestinism aceasta este o chestiune individuala, care se intreprinde si se consuma la nivel individual, credinta crestina fiind o relatie spirituala intre credincios si divinitate. In alte religii, in care credinciosii sunt obligati sa se adune intr-un numar minim pentru a se ruga, politicul se insinueaza cu usurinta, pentru ca politicul este o chestiune care incepe de la numarul de 2 persoane in sus, fiind o legatura indivizibila intre lideri politici, partide si mase, spre deosebire de religia crestina, unde legatura cu Dumnezeu este personala.

    Asa-zisa purificare a lumii prin violenta si “sacrificiul expiator” este eminamente politica, conducerile politico-religioase-militare, o centralizare in scopuri expansive, si-au manat de la inceputuri popoarele in razboaie. Purificarea, alegerea graului de neghina, a urmarit si inspiratorul si conducatorul Exodului, atunci cand i-a indeamnat pe leviti sa ucida in masa, „fiecare pe fratele său, pe vecinul său și pe aproapele său”, pentru vina de a fi căzut în idolatrie, facandu-si un vițel de aur, după model babilonian, dupa cum se arata in cartea Iesirea, cap. 32 – Vitelul de aur. Porunca a fost executată, trei mii de evrei din alte triburi decât leviții (trib din care se recrutau preoții) au fost uciși.

    Purificarea a continuat chiar si mult mai tarziu. Într-un documentar History Channel, The Bible Unearthed (Biblia dezgropată), Baruch Halpern a documentat că monoteismul a pornit din reforma constând din epurările religioase, la ordinul regelui Iosia, care a reluat purificarea prin epurări inceputa de străbunicului său, regele Ezechia. Puritatea religioasa a avut drept consecinta centralizarea cultului pentru a obține controlul total al statului și sprijinul populației, de care regele Iosia a avut nevoie în scopuri expansioniste, o ideologie care este consemnată în Deuteronom. Iisus Hristos nu s-a autocrucificat, el a fost folosit ca sacrificiu expiator de catre cei care l-au dat in mainile crucificatorilor. La crestini nu opereaza niciun fel de restrictii religioase alimentare, un alt semn ca, spre deosebire de alte religii, la ei nu intervine distinctia dintre pur si impur, tocmai pentru a nu permite posibilitatea propagarii ei de la alimente la oameni.

    Abordarea excesiva, nihilista sau negationista, a puritatii, a diferentierii, in favoarea amestecului, ne-ar putea induce ideea gresita ca aceasta, puritatea, cautarea ei, ar fi ceva rau prin definitie. Cine nu-si doreste o dragoste autentica, pura? O familie sau o profesie curata? Pur si simplu, totul trebuie privit prin prisma mijloacelor, care daca sunt violente anuleaza pana si cele mai bine intentionate scopuri, dar ceea ce trebuie sa retinem este ca puritatea poate insemna si pastrarea neintinata, nealterata a identitatii. In ultima instanta, puritatea, in toate sensurile posibile, este o problema de alegere individuala. Recunoasterea unor greseli din trecut ale crestinismului, unele dintre ele amintite si de doamna Palade, nu il slabeste, ci il face mai puternic. Pana la urma, errare humanum est… Nu trebuie insa sa escamotam ca sursele violentei religioase sunt politice.

    http://www.contributors.ro/cultura/in-cautarea-puritatii-sursele-violentei-religioase/

    Apreciază

  3. Octombrie 1999, Primul Forum al Presei Romane de Pretutindeni – Bucuresti sub egida Presedintelui Constantinescu. Referate, pozitii publice, interviuri in presa si la televiziuni. Delegatia Consiliului Romano-American, prezinta ca o noutate, propunerea reprezentarii parlamentare proportionale a diasporei. Am luat legatura cu reprezentantii tuturor partidelor parlamentare. Dl. Adrian Nastase m-a primit in cabinetul sau. La intrevedere au participat cativa deputati si membri de frunte ai partidului. Intrevederi cu Ion Ratiu, prezentare in plenul deputatilor PNTCD, discutii cu Adrian Severin (care vedea doar o pozitie de senator de drept), cu Teodor Melescanu, cu un grup al PNL, al PUNR, al Partidului Romania Mare, etc. Desigur UDMR-ul nici n-a vrut sa auda si nici nu ne-am facut iluzii.
    Dar daca am avut reactii pozitive aproape la toate partidele, la unele chiar o primire entuziasta a ideii, m-a impresionat neplacut pozitia lui Varujan Cozighian care foarte abrupt si chiar mitocaneste m-a apostrofat: „Sunteti nebuni? Atunci, noi armenii care suntem mai multi peste hotare decat in tara ar trebui sa formam majoritatea parlamentului din Armenia. Alta treaba nu aveti?”.
    Asta mi-a dovedit ca minoritatile din Romania nu vad cu ochi buni niste alinieri la drepturile cetatenesti ale tuturor romanilor.
    Cand Titus Corlatean, in calitate de presedinte al comisiei senatoriale de politica externa a prezentat in plenul Senatului legea pt. cetatenie cu urgentarea restituirii cetateniei romane basarabenilor, reprezentantul UDMR-ului s-a opus cu vehementa. La fel a facut si reprezentanta Ministerului Justitiei. Nu sunt lucruri auzite, am fost in sala la prezentare. Dupa cum, tot in sala am fost cand acelasi Titus Corlatean a prezentat ca document politic: „Memorialul Patimilor Romanesti” (http://memorialromanesc.org/) cu o singura opozitie: UDMR.
    Asta mi-a dovedit ca minoritatile din Romania nu vad cu ochi buni niste alinieri la drepturile cetatenesti ale tuturor romanilor.
    Ca o nota: Nu Traian Basescu cum a vehiculat presa, ci Titus Corlateana a fost autorul si initiatorul proiectului legii cetateniei lucrand cu cateva organizatii si personalitati din diaspora si din Basarabia. In legea cetateniei propusa intra si reprezentarea parlamentara a diasporei. In prezentarea motivatiei, atat a legii cat si a documentului amintit, au fost numite in calitate de coautori si organizatiile si persoanele cu care s-a lucrat.

    Cat despre armenii din Statele Unite, pot spune ca am intalnit multi, foarte multi membri ai comunitatilor lor, unii chiar colegi sau prieteni, care ramasesera rusificati in mentalitate si spirit. Limba a doua vorbita era rusa, chiar inaintea englezei.
    Dar pentru toti, genocidul armenilor de catre turci este un moment pe care-l comemoreaza cu manifestatii in fata tuturor consulatelor turcesti din America.
    Ei nu pot uita, dar noi romanii uitam ce-au facut rusii cu romanii (genocidul a cca. 1,2 milioane de romani omorati, torturati, disparuti, relocati prin Siberia si Orientul Indepartat) si le gasim scuze pentru permanenta lor politica agresiva.

    Apreciază

    • ZeV,
      Da, l-am intâlnit. Este in continuare unul din pilonii de bază ai comunitătii armene din România. Ne-am adus aminte că, in 1991, ministrul de externe armean a venit la Bucuresti, in decembrie, doar in costum iar unul din membrii comunitătii armene, la aeroport, i-a oferit paltonul său. Intre altele…

      Apreciază

      • Tot respectul meu pentru domnul Vosganian, un politician rasat si un intelectual de marca.
        Este o pierdere pentru PNL ca nu-l mai are pe distinsul Varujan Vosganian in structurile decizionale si mai ales ideologice de partid.
        De fapt, PNL a ajuns in stadiul unei carcase hilare si grotesti, lipsita complet de continut. O forma fara fond, forma avand chipul de silfida al Alinei Gorghiu.

        Apreciază

  4. Sunt si eu, precum multi altii, o cititioare frecventa a blogului dvs. A trecut un pic de vreme de cand blogul spare sub noul format, mult mai bun decat precedentul. Mare rugaminte… mare; inafara de prima pagina, blogul nu e optimizat pentru telefoanele mobile, doar jumatate de pagina e vizibila, sau poate doar eu am probleme (lol)?
    Imi cer scuze daca am fost inoportuna, nu am stiut unde sa trimit rugamintea.

    Apreciază

  5. Nu stiu daca dl. Ungureanu s-a imbolnavit de la strigat „Sus Basescu!”, unguenti de par, vaca Kobe sau mai stiu eu ce alte delicatetzuri cu care se obisnuise. Sper sa nu fie bolnavior de „americanita” :). Daca e bolnav, ii doresc sanatate!

    Imi amintesc insa cit de suparat a fost domnia sa pe doamna Kovesi, cind institutia ce o conducea a fost cumva invinovatita de domana Kovesi ca nu urmareste furaciunile ce se fac in Romania si se transmit in strainatate. La care dl. Ungureanu a emis un raspuns oficial rece ca gheatza, cum ca nu suntem in comunism, si ca SIE nu isi urmareste cetatenii in strainatate.

    Acest tip de raspuns poate fi placut la urechiuse fara cultura muzicala. Pentru ca SIE – daca nu urmareste pe nimeni in strainatate – ar trebui sa urmareasca pericolele ce se nasc in strainatate, prin transferuri masive de bani din Romania. Banii furati cu milioanele si transferati in paradisuri fiscale sau in banci straine ar trebui sa fie si treaba SIE, daca nu si a SRI. Aceste doua institutii, in colaborare cu Interpol si alte institutii, ar trebui sa ajute Romania sa blocheze astfel de activitati infractionale, si daca nu reusesc, sa ajute la recuperarea prejudiciilor aduse Romaniei.

    Domnul Ungureanu stie prea bine ca orice suma de bani care se incearca a fi transferata din America de Nord in alte tari sunt supuse unui anumit tip de scrutinizare. Bancile insele au mecanisme de a detecta si de a impiedica orice tranzactii care par a fi suspicioase. Dar atunci cind bancile nu o fac, din varii motive, cum ar fi ca fac blat cu infractorii, acolo ar trebui sa intervina organismele de securitate ale statului. Chiar si ajutind cu informatii care pare a fi mandatul SIE.

    Daca SIE si SRI nu au acest mandat, poate ar trebui cineva sa se intrebe de ce nu il au. De ce Romania – ca si alte tari „liberale” – permit ca sume enorme de bani sa fie invirtite, spalate si trimise in strainatate. Nu vorbesc de sume de pina la 10000 USD sau EUR, ci sumele mai mari. Asta este o chestiune ce tine de siguranta economica si politica a natiunii.

    Apreciază

  6. Pe vremea copilăriei mele, în orașul meu, era o comunitate mare armenească și o biserică armenească imensă , în zona centrală a orașului. Biserica a fost demolată, iar astăzi comunitatea armeană are un număr mic de membri dar care sunt foarte activi. În fiecare an, organizează de Ziua Națională a Armeniei sau cu ocazia comemorării genocidului din Turcia activități cultural-științifice,prezetând publicului evenimente din istoria lor zbuciumată, obiceiuri, tradiții și personalități culturale armenești de pretutindeni.
    Timp de 1000 de ani, comunitatea armenilor din România a contribuit la dezvoltarea comerțului , meșteșugurilor, culturii, iar la începutul secolului trecut și la dezvoltarea industiei.
    În călătoriile pe care le faceți prin țară, cititori ai acestui blog, opriți-vă la Gherla, un oraș cu clădiri monumentale și cu o biserică, care păstrea ză o icoană a lui Rubens ( Coborârea de pe cruce a lui Iisus) întemeiat de armeni sau la cele două biserici monument din Suceava: Mănăstirea Hagigadar ( numită și Biserica Dorinților), deschisă doar joia și vinerea sau la Mănăstirea Zamca, ambele locuri de pelerinaj, pentru toți ortodocșii, la 15 august. Veți vedea o altă împărțire a bisericii, specifică ritului ortodox armean, și anume, existența a trei altare.

    Apreciază

  7. Intimidarea referendumului ungurilor privind cotele de migranti: ONG-ul benensonist Amnesty International acuza Ungaria de abuzuri impotriva refugiatilor

    Ca si sorosistul Open Society Institute, benensonistul Amnesty International face parte din ciupercaria ONG-urilor, o retea privata sub steag strain, declarat international sau regional, care este finantata si dirijata ideologic pentru a instaura o influenta oculta globala asupra societatilor civile si discursurilor politice din toate statele lumii.

    Desi aceste oengeuri tipa cat le tin bojocii ca apara democratia, statul de drept si drepturile omului, multe dintre ele ajung sa esueze, facand jocul celor care le platesc, prin dezicerea de obiectivele pe care le au inscrise pe steaguri, dovedite ca fiind pur agitatorice, de multe ori.

    Cu un vadit scop de a bruia referendumul ungurilor, din 2 octombrie, pe tema cotelor de migranti, cat si de a intimida luarea de masuri conforme cu statul de drept impotriva celor care le incalca in mod ilegal granitele sau formeaza zone infractionale pe teritoriul lor national, Amnesty International (AI) acuza Ungaria de abuzuri impotriva refugiatilor si de supunerea acestora la tratamente degradante.

    Intr-un raport publicat marti, AI afirma ca „mii de solicitanti de azil, inclusiv minori neinsotiti, sufera abuzuri violente”. Acuzatiile se adauga celor formulate de alte organizatii neguvernamentale in ultimele luni, atat privind tratamentele inumane cat si mijloacele dure utilizate impotriva migratiei de guvernul conservator condus de premierul Viktor Orban.

    EFE rezuma ideile din documentul AI: la frontierele Ungariei sunt garduri de sarma ghimpata; trecerea ilegala a frontierei este pedepsita cu pana la cinci ani de inchisoare; din iulie, autoritatile de la Budapesta expulzeaza intr-o „tara a nimanui” dintre Ungaria si Serbia toti imigrantii clandestini interceptati la mai putin de opt kilometri de granita; acestia asteapta apoi cu saptamanile sau lunile sa le fie procesate cererile de azil, primind un minimum de ajutoare si fara a beneficia intre timp de servicii elementare.

    Organizatia reaminteste ca duminica va avea loc in Ungaria un referendum privind acceptarea sistemului de redistribuire a refugiatilor intre toate tarile Uniunii Europene. Se asteapta un vot negativ, dupa o campanie in care guvernul a legat imigratia de terorism. AI caracterizeaza plebiscitul drept „toxic”.

    „Orban a inlocuit statul de drept cu starea de teama”, a afirmat directorul AI pentru Europa, John Dalhuisen. Din cauza campaniei pentru referendum, „retorica toxica anti-refugiati atinge punctul culminant”, sustine organizatia, care avertizeaza ca politicile premierului ungar reprezinta „o adevarata amenintare” la adresa statului de drept si a drepturilor omului. Amnesty International a fost infiintata, in 1961, la Londra, de o persoana privata, Peter Benenson. Pe aceleasi filiera si scop, miliardarul american George Soros, nascut la Budapesta, investeste 500 milioane de dolari in afacerile imigrantilor, in dispretul statului de drept si national (in particular si in mod activ, in dispretul ungurilor, din a caror paine a mancat, candva).

    http://www.hotnews.ro/stiri-international-21314914-amnesty-international-acuza-ungaria-abuzuri-impotriva-refugiatilor.htm

    Apreciază

  8. domnule nastase,
    clujenii atenti recunosc imediat un armean,venit de obicei din gherla,ii recunosc pentru ca sunt logici,cumpatati,…deci mai buni la mate(ceea ce nu exclude imaginatia,din contra o potenteaza)
    vreau sa va spun ca o tanara sculptorita din cluj,ioana tanasescu, are o lucrare dedicata genocidului armean.lucrarea se afla la bruxelles.eu personal,am incercat sa gasesc un loc pentru expunerea lucrarii,dar n-am reusit pana acum.lucrarea are certe valori artistice,confirmate de premii obtinute.ma ajutati sa gasesc un loc de expunere?
    vosganian,hmmmm!

    Apreciază

  9. Nu inteleg care este cauza ca noi , Romania nu isi sarbatoreste Independenta si nici-o persoana , partid sau istoric nu pune in dezbatere dorinta multor romani de a ne sarbatori independenta??????.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s