Serialul BBC a fost turnat in 2014. Este o poveste de spionaj din perioada Războiului Rece (1972). Evident, spionii sovietici sunt răi iar contra-spionii britanici – buni (desi unii cam trădează). M-a fascinat intotdeauna să pun in context filmele de acest gen. In perioade de incălzire a relatiilor Est-Vest, agentii occidentali cooperează – in filme – cu agentii sovietici (rusi), de obicei impotriva teroristilor. In perioade de incordare, reapar vechile tipare. De aceea, am precizat momentul de distribuire a celor 6 episoade.
Serialul beneficiaza de interpretări de exceptie iar actiunea fiind plasată in in 1972, toată lumea fumează fără cenzură! Asa era atunci. Acum, nu mai e voie.
Morala filmului este insă importantă. Odin, spionul sovietic, muribund, ii spune la final tânărului spion britanic, Joe Limbe, că iubita lui, rusoaică, răpită timp de un an de spionajul sovietic, in realitate a lucrat tot timpul cu KGB. Sau nu ? Indoiala sădită in suflet, ii spune Odin, te va urmări toată viata, fiind la fel de eficientă precum un glont.
Exista sezonul 5 la House of cards?
Intr-adevar, indoiala sadita in suflet poate urmari pe cineva ca o fatalitate, care ii poate chinui sau perverti destinul. Ca o nefericire, in cele mai multe vieti obisnuite, individuale. Ca un glont, in lumea spionilor. Dar in viata popoarelor? Ori in geopolitica? Istoria, inclusiv a politicii sau a religiei, este plina de exemple in care la un moment dat apare cineva care-i spune altcuiva ca nu este ceea ce este. Titlul “The Game” (Jocul) este excelent, arata ca totul este (sau poate fi) un joc, iar cine intelege acest lucru are toate sansele sa nu se lase prins in el sau, ca o minge taiata sau de rever, sa initieze propriul joc, prin care sa-l aduca pe mana sa pe al celuilalt. Britanicii pun mult pret pe cuvinte, in al caror navod s-au zbatut si inca se mai zbat multe victime. Sunt o puzderie de spete chiar in Brexit si post-Brexit. Ideea e ca nu trebuie sa cazi pe spate in fata cuvintelor, mai ales cand acestea au fost de nenumarate ori abuzate, iar contra-arma care te apara sa nu cazi prada seductiei cuvintelor o reprezinta faptele. Sa vezi faptele din spatele cuvintelor, sa pui pret pe fapte, pe istoria lor, dar mai ales pe faptele din prezent si din viitor. Pana la urma faptele sunt argumentul christic. Sadirea indoielii, de obicei in suflete slabe, face parte din arsenalele de manipulare si razboi psihologic. Solutia la indoiala este convingerea sau, cand nu poti ajunge la ea de unul singur si nici cu ajutorul celorlalti, abordarea pragmatic-instructiva, de tipul “asta e!”, merg mai departe, si “ce invataminte pot trage?”, in asa fel ca trecutul sa nu-mi incurce viitorul.
Că doamna Clotilde Armand e o impostoare cu tupeu, dornică să penetreze niște zone satisfăcătoare și oarecum accesibile ale puterii, nu trebuie să-mi demonstreze nimeni, deoarece am auzit-o vorbind de două ori și îmi este suficient. Dar dânsa e, totuși, și mai canalie decât pare după cele două discursuri, așa că am așezat-o în insectarul meu la locul potrivit, adică sub eticheta „călugărița”( sau Mantis Religiosa) , insecta aceea simpatică și onestă care-și devorează partenerul după o fuziune reușită, punând în rezervă segmentele corporale savuroase ale acestuia; festinul începe cu ceea ce are masculul „fuzionant” ( luați-o ca pe-o licență poetică) mai vulnerabil: CAPUL! ( mai „fuziune” ca aceasta, recunoașteți că nu se poate!).
O ilustrare pentru cele de mai sus este felul , absolut dezarmant , în care s-a debarasat astăzi de Liviu Mihaiu, adică de acel susținător cu trotinetă și ochelarii de soare așezați pe borul pălăriuței „șic” , cel care ni-l împingea în față, prin felurite clipuri, pe timidul Nicușor Dan, că de! îl cunoaște el din liceu și e băiat tare bun! Noi să-l votăm, că de restul se ocupă omnipriceputul Nicușor.
Cred că ni-l amintim cu toții pe Liviu Mihaiu , înflăcărat și certăreț, încercând cu disperare să suplinească lipsa de discurs a celui mai matematician candidat la Primăria Capitalei . Dânsul se arăta un suporter total și anticomunist, un fel de „câine până la moarte” în tribuna lui Nicușor ( sigur, fiind vorba despre apărătorul Deltei Dunării, „câine enot până la moarte”, poate că este varianta corectă).
Cu toate acestea, Clotilde și-a dat seama, după scandalul cu milionul dat șpagă pentru funcția de Guvernator al Deltei Dunării, că dânsul nu e „în nici un caz membru”, că nu l-a văzut niciodată la sediul partidului şi că, mai ales, nu îl cunoaşte personal. De ce era totuși necunoscutul câine enot în gașca de suporteri USB, într-o emisiune televizată? N-o să credeți, din pură întâmplare, deoarece restul USB-ului, ramura bună, era toată în ședință!
Clotilde Armand: „Nu ştiu ce s-a întâmplat că atunci, în ultimul moment i s-a cerut lui Nicuşor un susţinător, eram toţi în altă parte. (…) A fost o cerere de moment, s-a dus şi soţul meu atunci. Eram într-o şedinţă cu foarte mulţi din USB, noi aveam ceva şi n-am putut să ne ducem”
Așa că, după ce i-a dat, în acest mod, un bobârnac energic gâzei numită Liviu Mihaiu, vietate care-i păta , în chip neprevăzut, frumosul taior alb, Clotilde Armand și-a aruncat cu un gest hotărât pletele pe spate și a suflat în fiolă: după cum vă așteptați, rezultatul a fost că nici usturoi n-a avut în echipă, nici „Salvați Dunărea și Delta” în aerul expirat nu a rezultat!
P.S. Cum în ultima perioadă NET-ul îmi „înghite” tot mai multe comentarii, mi l-a ”mâncat ” și pe cel de ieri, la aniversarea celor 31 de ani de căsnicie. Așa că felicit frumoasa familie Năstase, astăzi, la 31 de ani și o zi. Dacă dispare și comentariul acesta nu-i nimic, vă felicit mâine, la 31 de ani și două zile! Și tot așa…până la aniversarea a 32 de ani sper să reușesc!
Excelent punct de vedere. Si pertinent, si penetrant, si, mai ales, realist. Doar o minte dedata cu analiza poate face conexiuni intre trivia si realitatea complexa a vietii. Felicitari !!!
Off topic: Noul post TV unionist Unirea TV a fost infiintat si are nevoie de donatii. Il gasiti pe http://www.unirea.tv ; lista donatorilor are, pana in prezent, 97 de nume, o puteti consulta pe site.
Mulțumesc pentru pont, îl voi căuta.
Dacă îmi permiteți, vă recomand Wolf Hall (2015), unul dintre cele mai reușite seriale din ultimii ani (sau o miniserie consistentă – după modelul englez care spune ce are de spus în spațiul alocat, fără diluările și încropelile inevitabile din serialele devenite multi-sezon pe motiv de audiență mare).
Chiar dacă tema a mai fost utilizată, perspectiva și accentele sunt foarte originale, jocul excelent și chiar scenografia trece dincolo de limitele de buget mic. O introspecție care îndeamnă la introspecție și… dar mai bine să aflați singur, dacă nu l-ați văzut deja.
conumishu,
multumesc si eu.
Trăim nişte vremuri scăpate de sub vremi, că altfel nu-mi pot explica avalanşa de ştiri, care de care, mai senzaţionale, mai pline de inedit corect politic.
Ministra cu nume de fruct dătător de tărie, după ce-i bine storcit să se scoată din el toate substanţele ce ulterior distilate să ducă la lichidul ridicat în tărie precum tehnocrata în funcţie, anunţă în regim de urgenţă că va debita o lege pentru protecţia cuplurilor necăsătorite, indiferent de sex !
La rândul meu îi propun să emită, tot la beţie sexuală şi una de protecţie a cuplurilor deja în formare, o lege şi indiferent de gen : bărbat-căţea, mânz- femeie, francez-găină ( au fost cazuri, care s-au sfârşit însă prost pentru găini 😉 ), cioban – oaie sau capră ( la alegere), autopsier – cadavru de la morgă, gropar- moartă de-o zi, şi tot aşa, să nu facem discriminări care ne-ar putea aduce ceva vociferări de pe valea cernei, sau amenzi de la UE, sau de la comisia pentru drepturile omului şi animalelor la un loc !
Şi dacă mai rămâne timp, până la sfârşitul mandatului, poate se gândeşte şi la protecţia copiilor şi tinerilor din familiile normale, nu neaparat creştin- ortodoxe, pe care vrea ea să le distrugă cu orice preţ, care sunt obligaţi să vadă sau să audă, de asemenea practici bolnave , încununate de binecunoscutele parade ale lor ( deocamdată, ce-i drept lipsesc 😉 )!
Mai aveţi multe de astea în vedere, madam ?
De ce vă feriţi de un consult de specialitate ?! Nu doar oftalmologic….
Altul, ce părea la locul lui , are şi el ceva gusturi bizare pfuuuui ! şi cere insisitent graţierea lui Bivolaru !
Colac peste pupăză ( nici nu mai ştii care-i unul şi care-i una, care şi de ce se-agaţă, el, Dan, de ea, sau el, de ea 😉 ) ) specialista în sărut franţuzesc, ce l-a adus pe şeful salvatorilor într-o stare de zici că-i fugit de la vreo casa…. de copii, să zicem, cu figura aia pierdută, neajutorată, de parcă lucrează şi noaptea cu abacul, franţuzoaica tună şi fulgeră graseiat, cu gura parcă plină de ceva cleios care-i încetineşte exprimarea, că ea nu-i de acord ca bucureştenii să dea bani pentru finalizarea lucrărilor de la Catedrala Mântuirii Neamului ! Că, dacă Doamne fereşte, chiar se întâmplă aşa ceva, nu ! Cum ar mai da românii bani, dacă se trezesc din somnul raţiunii, ca să plătească asemenea specimene alogene, din banii lor ? Şi nici în Franţa nu mai e ce-a fost, aşa că :
– Jos Catedrala !
…r-eaţi ai …. lui !
Mulţumesc pentru recomandare. La rându-mi, vă recomand miniseriile (tot britanice) „Tinker Tailor Soldier Spy” şi „Smiley’s People”, adaptări ale romanelor lui John le Carre.
Donkeypapuas,
multumesc.
[…] http://www.adriannastase.ro/2016/08/01/the-game-jocul/ […]
” Statul de drept ” al Crudutei Kovesi …
http://www.cotidianul.ro/exclusiv-nasul-nasilor-din-regimul-basescu-albit-de-dna-285495/
Cumva contrariat de faptul ca, de la Le Carre incoace, in mai toate fictiunile britanice de spionaj, care au ajuns pe la noi, prietenele sau nevestele constraspionilor sunt corupte sentimental de catre spionii rusi, am cautat serialul pe Youtube, dar acolo am gasit unul ghanez, cu acelasi nume. Desi se prezinta bine la prima vedere, nu vreau sa imi fac timp sa ma uit la el.
Reblogged this on operatiunispeciale.
http://www.cotidianul.ro/laura-codruta-kovesi-nu-e-singura-care-a-furat-din-textele-tamarei-makarenko-285532/
Am auzit o poveste cu Cap de Porc . Unii ( putini ! ) il mai stiu si de Radu Banciu .
Cica , capatanosul s-ar fi dus cateva zile la Londra . S-a cazat la un hotel de 2* si a inceput sa sune ca dementul la Receptie si sa cante :
Tu ti tu tu tu tu
A sunat de vreo 7 ori si de fiecare data canta :
Tu ti tu tu tu tu
Cei de la Receptie s-au sesizat si au urcat la el sa-l intrebe ce are , de ce boala sufera . Intamplator lucra si un roman acolo .
Radu Banciu le-a spus ca a vrut doar sa comande doua ceaiuri la camera 222 …
http://www.kmkz.ro/de-pe-teren/cititori-de-pe-teren/boureanu-la-a-treia-bataie-cu-chelnerii-pe-fondul-consumului-exagerat-de-adolescente/
Pe surse , acest pedofil de minore si relicva a sistemului capitalist – Cristian Boureanu – s-a suparat pe chelner din cauza ca prietena lui l-a rugat pe acel chelner sa-i cheme un taxi pana la Poarta Alba pentru ca vrea sa vaneze Pokemoni .
De fapt , fata s-a infierbantat si vroia sa-l vaneze pe cel mai tare Pokemon , pe Cristi Borcea al lui Pelinel .
Fata vroia de mai mult timp sa ia legatura cu Cristi Borcea . A auzit prin cartier ca d-ul Cristi Borcea s-a nascut cu un handicap pe care insa l-a depasit cu succes : are un picior cu cca. 10 cm. mai mic decat celelate doua !
Si-ar fi dorit sa stea si ea de vorba cu el , sa-l consoleze nitel si sa-l intrebe daca-i adevarat ca le-a cumparat cate un strand la fiecare dintre iubitele lui …
http://www.kmkz.ro/de_ras/poze-de_ras/vesti-bune-pentru-boureanu-soacra-sa-e-de-o-varsta-cu-el/
cozubas
august 1, 2016 la 12:41 pm
Mai, tu esti barbat, sau un surogat de femeie cu barba ? Asa vorbeste un barbat cu o colega a acestui blog ? Noroc ca eu nu sunt fotbalist, altfel te-as fi insemnat, virtual, exact intre cei doi ochi incrucisati cu o …….pe care sa o iei cu mana si mai apoi sa-ti aranjezi freza precum Ronaldo.
Doamna Moldoveanu are dreptate. ,,Muntele” vine la multime, nu viceversa. Altfel, daca multimea se pune in miscare, o face nu pentru a acumula cunostinte, ci pentru a defrisa tot ce calca in picioare. Ai auzit de ,,principiul lacustei” ? Lacusta este o entitate biologica care lasa locul curat in urma ei. Atat de curat, incat nu mai creste nimic.
Arktika sau Titanic?
Am scris deja in urma cu cateva zile despre volatilitatea intentiilor de vot din SUA. Un nou sondaj de opinie dat luni publicității de postul de televiziune american CBS a mai ridicat cu 1% avantajul accelerat obtinut de Hillary Clinton dupa conventia democrata, devansandu-l cu 7% pe candidatul republican Donald Trump.
Prin urmare, aparent n-ar mai fi multe de spus. Cele doua conventii au tras cele mai importante cartuse emotionale, care au cam stabilit ordinea de principiu in clasamentul intentiilor de vot. Ordinea este importanta, nu scorul masurat, care, cu toate fluctuatiile pe care le va cunoaste pana in ziua alegerilor, cred, judecand dupa trendul confortabil instalat si promitator sustinut, ca o schimbare de ordine va avea putine sanse. Asta daca nu cumva va fi vreun tun emotional, care sa dea totul peste cap. Americanii traiesc doar intr-o tara a manipularilor, a emotiilor si a rasturnarilor de emotii, iar aceste lucruri le ocupa politicienilor si cetatenilor tot timpul. Evident, exista si riscul unui bumerang, care untotdeauna pandeste din umbra in cazurile de rasturnari de situatii.
Totusi, altfel stau lucrurile pentru cineva care priveste campania de pe un suport politologic si experiential si are sensibilitati pentru nuante. Important de aflat ar fi cam ce concept de leadership va conduce in continuare campania americana sau daca nu cumva a condus-o de la inceput. Pentru cei care ar putea fi nedumeriti de abordarea clasei politice ca intreg si nu a fiecarui partid in parte, le-as reaminti caracteristica de bipartizanism a celor doua mari si traditionale partide americane in cele mai importante probleme de politica externa ale SUA.
Pentru mine este limpede ca problemele de politica externa ale prezentului si mai ales ale viitorului sunt de interes major, prioritar pentru ambele partide americane. Altfel spus, ca bipartizanismul va fi cel care mai mult sau mai putin discret va ghida campania si alegerea presedintelui american, in scrutinul din 8 noiembrie. Mi-ar lua mult timp sa reiau in acest sens argumentele geopolitice, binecunoscute de altfel, si nici nu mi-am propus un asemenea obiect in comunicarea de fata. Voi mentiona doar un indiciu de ultima ora, adus de senatorul republican John McCain, pe o tema extrem de preocupanta pentru ambele partide, angajamentul militar american in strainatate.
„A venit timpul pentru Donald Trump sa dea exemplul pentru tara noastra si pentru partidul republican. Chiar daca partidul l-a nominalizat, acest lucru nu ii ofera dreptul sa-i defaimeze pe cei mai buni dintre noi”, a declarat senatorul de Arizona, citat intr-un comunicat. Avertismentul dat de McCain lui Trump vine in contextul in care candidatul republican se afla in centrul criticilor dupa ce a atacat public familia unui capitan musulman al armatei americane mort in Irak in 2004, in timp ce incerca sa salveze alti oameni. Un cartonas galben care ii este aratat lui Donald Trump chiar din interiorul partidului sau, de catre unul dintre cei mai respectati senatori republicani, ridica semne de intrebare privind posibilitatea ca cineva aflat in ring sa castige la puncte.
A facut McCain o remarca imprudenta? N-as prea crede. In politica, cu atat mai mult intr-o campanie, nimic nu este intamplator. Cred ca mai degraba asistam si vom asista in continuare la o apropiere pe nesimtite a pozitiior celor doua partide in privinta profilului dezirabil al viitorului presedinte pentru interesele SUA, asa cum sunt ele percepute de catre marile grupuri politico-financiare americane. Daca aceste perceptii, la care se pot adauga si cele militare, sunt corecte sau gresite este o alta problema.
Teoretic, candidatul republican Donald Trump are doua posibilitati de politica externa, daca ar fi ales presedinte. Prima, cea mai importanta dupa parerea mea pentru interesele reale ale SUA, nu vorbesc de cele de leadership, ci de cele populare, pentru ca se pare ca exista o ruptura intre cele doua categorii de interese, ar fi ca Donald Trump sa sparga gheata politica din relatiile americano-ruse. Ca Trump sa fie un fel de spargator de gheata in relatiile dintre SUA si Rusia, un fel de Arktika, cel mai mare si cel mai puternic spargator de gheata din lume.
A doua posibilitate ar fi ca Trump sa fie aidoma unui Titanic, cel mai mare si cel mai de lux pachebot din lume, finantat de J. P. Morgan. Discursul candidatului republican este destul de contradictoriu si de provocator de suspiciuni. Desi o administratie republicana ar propulsa spargerea ghetei din relatiile dintre Washington si Moscova, “transatlanticul” Donald Trump este supraincarcat cu un alt gen de mesaje, apreciat de cei mai multi ca extremist. Prin urmare, posibilitatea ca Trump sa fie “scufundat” de proprii finantatori nu ar fi chiar atat de ireala, mai ales daca riscurile pe care candidatul republican le exhiba vor fi acoperite de incasarea politei de asigurare.
Dar evolutiile electorale nu vor fi ata de simple si de liniare, prognosticul privind castigatorul cursei prezidentiale americane ar putea ramane pana in ultima clipa rezervat. Nu trebuie uitat ca fostul secretar de stat Hillary Clinton a fost initiatorul primului reset in relatiile americano-ruse. Cum in politica, mai mult decat in orice alt domeniu, niciodata nu trebuie spus “niciodata”, nu ar fi exclus ca “antirusismul” de conjunctura al SUA sa devina istorie cu democrata Hillary Clinton la Casa Alba. Nu exista si nu poate exista o exclusivitate politica asupra unui posibil rol de “Arktika”. Intotdeauna am fost si raman optimist.
Ne facem iluzii dacă noi credem că Războiul Rece s-a terminat! Mi-e tare teamă, că va deveni unul fiebinte!
Sinistra cu nume de poamă îi dă înainte cu legalitarea dintre unul ca Cernea, cu una ca Ioana Stăniloiu, înciotaţi, deocamdată, doar pe bază de „pareteneriat civil”.
În dorinţa ei neroadă şi clar impusă , arătarea asta nu se limitează la a susţine legiferarea cu orice chip la oameni, ceea ce şi animalele refuză să facă ( e drept că mai sunt excepţii şi la ele 😉 ), dar îşi permite să persifleze, cu bună ştiinţă un popor, iarăşi prea blând cu cei care-l insultă şi-l jignesc, pe banii şi în Ţara lui :
Obiectul insistenţelor ei sunt „cuplurile ce trăiesc altfel decât cele aşa zis, majoritare” ! Nesimţire curată din partea unui aşa zis ministru ( oricum la ei nu mai contează genul 😉 ) !
Prinzând curaj, iată că şi perechea de nebunii sexuale la pielea goală şi la iarbă verde, capătă şi ea ceva mâncărimi de prună şi încearcă să sensibilizeze opinia publică printr-o serie de articole, în care-ţi vine să le plângi de milă , culmea nu lor, ciudaţilor, ci nouă, celorlalţi care nu înţelegem cum devine treaba la ei !
Totul venind în completarea unei manipulări la nivel internaţional :
Când ați văzut de pildă ultimul membru al unei comunități LGBT distribuit într-un rol negativ la Holywood?
Deoarece, când apar în filme, personajele gay sunt pline de sensibilitate, empatie, inteligență și echilibru ( nimic despre decadenţa, mizeria morală şi crimele pasionale ?!) astfel încât, prin ricoșeu, cei care nu îmbrățișează integral revendicările comunității respective, ajung să fie percepuți drept rudimentari, radicalişti, încuiați, insensibili, proști.
Mai pe scurt – români , aşa cum vor să ne eticheteze nişte neisprăviţi, dacă noi, „aşa zisa” majoritate, nu ne băgăm minţile-n cap şi copiii în familii de astfel de ciudaţi . Prin adopţie, sau prin racolare directă !
Sictir !