Muma anti-coruptiei din România, cea care a desfiintat Institutul National de Criminologie, in 2006, pentru că fusese infiintat in perioada in care eu eram premier, contactată de presă in urma articolului meu, in loc să explice ratiunile pentru care a luat acea decizie stupidă si să-si ceară iertare de la poporul român si in special de la Anca Petrini (stiti chestia cu casa parintilor…), il ceartă pe jurnalist si-i spune că ea nu răspunde „unui condamnat”, ca si când nu ar sti că, de fapt, condamnarea mea a fost rodul mariajului Băsescu/Macovei, pe baza marii epurări a procurorilor din 2005, cea care a permis realizarea dosarelor penale pentru adversarii politici ai lui Băsescu. Se vede, de altfel, acum, putregaiul „statului de drept”, construit de cei doi, impreună cu câtiva complici de la Bruxelles. Va adaug, de altfel, un articol din Lumea Justitiei, din care se vede că ceea ce se intâmplă in vecinătatea noastră poate fi rezultatul unui exemplu de „bune practici”, de fapt o „mini lovitură de stat” reusită, in 2005, la nivelul sistemului judiciar.

In rest, la ce poate servi un Institut de criminologie, chiar nu cred că o duce mintea pe Macovei să inteleagă.

„REMEMBER: Marea epurare! Cum a decapitat tandemul Macovei – Basescu fostul PNA, pentru a impanzi parchetul anticoruptie cu procurori-politici

Scris de A.A.S – R.S Magistrati – Dna

Cata rusine i-ar fi astazi actualului CSM pentru avizarea in 2005 a cererilor ex-ministresei Monica Macovei de revocare din functie a tuturor sefilor fostului Parchet National Anticoruptie, pe baza jenantului raport al “Freedom House”? Probabil ca nu prea mare, insa suntem convinsi ca daca momentul din 2005 s-ar repeta azi, CSM nu ar mai aviza o asemenea cerere intrucat, intre timp, Consiliul a invatat ca trebuie sa fie in principal un garant al independentei Justitiei. Modul in care in anul 2005, odata cu venirea la Putere a tandemului Basescu – Macovei, a fost epurat fostul PNA si transformat intr-un DNA cu procurori obedienti a constituit cel mai mare atentat la independenta Justitiei post-decembriste. Din pacate insa, la vremea cand s-a produs, evenimentul incurajat de CSM nu a emotionat pe nimeni din societate, desi s-a asistat la destructurarea din temelii a unui parchet anticoruptie. Azi, la o distanta de peste cinci ani de atunci, se pot trage invataturile cuvenite: 1 – daca Justitia vrea sa-si apere independenta, ea nu trebuie sa se mai faca pres in fata unor persoane aflate vremelnic la Putere; 2 – daca cineva ar incerca azi un lucru similar cu actualul DNA (care incaseaza zeci de achitari anual, ceea ce nu era cazul la PNA) s-ar tipa ca din gura de sarpe ca se atenteaza la siguranta nationala si la independenta Justitiei, insa trebuie tinut cont ca daca actualul regim ar pierde Puterea, modul de gandire s-ar putea schimba radical.

Monica Macovei – unealta lui Traian Basescu

Lumeajustitiei.ro repune pe tapet metodele abuzive prin care zeci de procurori ai PNA au fost alungati in 2005 din institutie pentru a face loc celor adusi la DNA de tandemul Macovei – Basescu. De la revocari din functie, trimiteri la pensie si pana la presiuni ierarhice, s-a uzitat de toata gama de mijloace de „convingere” pentru alungarea procurorilor neaserviti noii Puteri instalate la Cotroceni. In anul 2005, profitand ca vine din randurile opiniei publice, unde a dobandit o mare credibilitate criticand fostul regim PSD, Monica Macovei (numita ministru al Justitiei la vointa expresa a presedintelui Traian Basescu) a inceput o campanie de discreditare a PNA, prin declaratii publice, atat in conferinte de presa, cat si la televizor, in care ataca fosta conducere a PNA formata din procurorul general Ioan Amarie (foto 2) si adjunctii sai, Gheorghe Suhan si Adrian Horia Miclescu (care erau fondatorii acestui parchet), precum si pe sefii principalelor sectii ale parchetului anticoruptie – in special Sectia I, condusa de Vasile Draghici (unul dintre semnatarii Rechizitoriului Flota). Ministresa Macovei a mers pana la a cere public demisia capilor PNA, pe motiv de prost management, iar ca sa existe si “probe”,Ministerul Justitiei a platit circa 40.000 euro Fundatiei „Freedom House” pentru un audit anticoruptie (in fapt anti-PNA), raport contestat atat sub aspectul realitatii datelor din cuprinsul sau, cat si al credibilitatii sale in raport de procedura de achizitie publica si a afinitatilor „Freedom House” cu ONG-urile din care provenea Macovei. Auditul pentru care s-au deplasat la PNA trei asa-zisi experti (un sociolog, un informatician si o avocata specializata in pensii alimentare) a fost folosit pentru a se cere Consiliului Superior al Magistraturii debarcarea sefilor PNA, cu toate ca acelasi CSM, la inceputul lui 2005, validase ca bun bilantul de activitate al DNA, in pofida declaratiilor lui Traian Basescu potrivit carora procurorii PNA ar fi avut meteahna de a-i anunta dinainte pe cei chemati la audieri in cazurile in care se intentiona arestarea. In august 2005, Macovei a propus CSM revocarea din functie a sefilor PNA, dupa ce a modificat legea judecatoreasca printr-o ordonanta in care atribuia ministrului Justitiei puterea de a solicita numirea sau revocarea din functie sefii marilor parchete, cu avizul consultativ (fara nici o valoare) al CSM si decretul conform al Presedintelui Romaniei. Sefii PNA au refuzat sa se prezinte la sedinta CSM in care se discuta soarta lor, declarand ca nu vor participa la „mascarada judiciara”.

Cum a fost mazilita conducerea PNA

Pe fondul intenselor presiuni publice generate de cererile de demisie formulate de Monica Macovei, sustinuta la scena deschisa de Traian Basescu, ex-procurorul general al DNA, Ioan Amarie, si adjunctul acestuia, Gheorghe Suhan au anuntat ca se pensioneaza, depunand cereri la CSM cereri in acest sens. Ca atare, cererea de revocare a lui Ioan Amarie si Gheorghe Suhan (trecut in avocatura) a ramas fara obiect. In privinta celui de-al doilea procuror general adjunct al PNA, Adrian Horia Miclescu, acesta a fost revocat din functie, fiind nevoit sa se intoarca pe postul detinut anterior la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti. Desi Miclescu a transmis noii conduceri a DNA dorinta de a ramane in continuare pe o functie de procuror in cadrul Serviciului Teritorial Bucuresti, noul procuror sef instalat, Daniel Marius Morar i-a taiat-o sub pretextul ca nu ar fi agreat deoarece „aveti o autoritate prea mare asupra procurorilor”. Si ca sa nu mai existe discutii, s-a incercat fortarea unui dosar penal pe numele lui Miclescu, care nu a putut fi continuat din lipsa de probatoriu. Asemanator s-a petrecut si cu seful Sectiei a I-a de combatere a infractiunilor de coruptie din PNA, Vasile Draghici, cel care a semnat rechizitoriul prin care Traian Basescu a fost trimis in judecata in celebrul „Dosarul Flota”. De altfel, pe durata instrumentarii dosarului „Flota”, procurorul Draghici a fost agresat verbal in dese ocazii de invinuitul Traian Basescu, dar si de avocatul acestuia, pentru „indrazneala” de a conduce ancheta, motiv pentru care PNA a dat un comunicat de presa in augist 2003 in care avertiza ca astfel de atitudini ale invinuitului la adresa unor magistrati constituie infractiuni. Dupa revocare, Vasile Draghici a fost nevoit sa se intoarca la Parchetul Curtii de Apel Constanta, de unde venise. Un alt cap al PNA, revocat din functie, a fost procurorul sef al Sectiei a II-a de Combatere a infractiunilor conexe celor de coruptie, Alexandru Chiciu, care a oprit cursul prescriptiei in „Dosarul Flota”. Acesta a fost debarcat doar din functia de procuror sef de sectie, spunandu-i-se initial ca poate ramane in continuare ca simplu procuror. Alexandru Chiciu a mai functionat o scurta perioada ca simplu procuror la DNA, pana cand a primit la poarta o scrisoare marsava. In respectivul mesaj venit de la conducerea DNA i se multumea pentru serviciile prestate si i se dadea de inteles ca e mai bine sa plece din institutie, deoarece nu mai este dorit. Lucrat psihologic, procurorul Chiciu a demisionat din Magistratura si a plecat in avocatura, pe care o practica si in prezent cu succes.

O revocare absurda

Cea mai aberanta revocare din functie efectuata la vointa lui Macovei a fost insa cea a sefului Sectiei Militare a PNA, generalul Ion Panaitescu (fost presedinte al Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, actualmente avocat), care fusese adus in PNA in ianuarie 2005, din functia de judecator, prin delegare. Generalul Panaitescu – un magistrat de inalta tinuta – fusese numit de CSM la 28 mai 2005 (cand inca atributiile acestui for nu fusesera preluate prin ordonanta de guvern de catre ministresa Macovei) ca sef al Sectiei Militare a PNA, deci cu circa o luna inainte ca Macovei sa-i ceara debarcarea pentru „lipsa de performanta”. Cand la sedinta CSM din august 2005, Macovei a fost atentionata asupra acestui neajuns, ministresa a replicat „a rezolvat superficial si lipsit de obiectivitate dosarul”. Putini stiu insa la ce dosar s-a referit Macovei. Conflictul dintre Macovei si Panaitescu a plecat de la refuzul celui din urma de a deschide un dosar penal fostei ministrese a Justitiei, Rodica Stanoiu. In 2005, Panaitescu a primit o scrisoare cu dedicatie de la Macovei, in care i se cerea sa rezolve un dosar care ii viza pe Rodica Stanoiu, Doinel Dinuica (seful Directiei Intantelor Militare din Ministerul Justitiei), Emilian Stanisor (ex-directorul general al Administratiei Penitenciarelor) si generalul Valentin Binisor (fost adjunct al directorului general al Administratiei Penitenciarelor). Dosarul viza presupuse cheltuieli frauduloase pentru achizitionarea de aparatura medicala in spitalele unor penitenciare. Desi generalul Panaitescu era un cunoscut adversar al Rodicai Stanoiu, acesta nu a intervenit in dosarul instrumentat de subalternul sau, procurorul Codrut Mihalache, care a dat solutie de neincepere a urmaririi penale (NUP). Faptul ca generalul Panaitescu i-a comunicat ministresei Macovei solutia de NUP, a fost insa motivul real al debarcarii acestuia. Scarbit de cele petrecute, generalul Panaitescu a parasit Magistratura si a trecut in avocatura. Pentru toti sefii PNA enumerati mai sus s-au folosit ca argumente ale cererilor de revocare, fraze stereotip copiate din auditul „Freedom House”. Fapt ce dovedeste ca nu au existat argumente pentru fiecare om in parte, ci s-a dorit din capul locului mazilirea cu orice pret a vechii conduceri pentru a face loc uneia noua, aservita noilor comandamente.

Decimarea esalonului 2

Denumirea PNA a fost schimbata in DNA, parchetul anticoruptie fiind transformat dintr-o unitate autonoma, intr-o directie a Parchetului General. Concomitent cu alungarea vechii conduceri a parchetului anticoruptie, noii sefi ai DNA numiti in functie de Traian Basescu, la propunerea ministresei Macovei, in frunte cu Daniel Marius Morar, au procedat la descotorosirea de majoritatea procurorilor din vechea garda, pentru a face loc altora. Per total, doua treimi din echipa veche a fost determinata sa plece prin revocari, mizerii profesionale, intimidari si presiuni de tot felul. Procurorul Gabriela Neagu, sefa Biroului de presa, o persoana cu calitati extraordinare de comunicare, indragita de toti jurnalistii de pe Justitie, a fost indepartata spunandu-i-se in fata ca nu face parte din „proiectul noii echipe”. In locul ei a fost adus un „specialist in comunicare” – Livia Saplacan, care a scandalizat multi jurnalisti de pe Justitie prin secretomanie si lipsa de abilitati necesare. In realitate, Gabriela Neagu „pacatuise” prin semnarea la 1 august 2003 a unui comunicat de presa al PNA prin care, cu prilejul audierii lui Basescu in dosarul „Flota” in care unii procurorii au fost agresati verbal de catre invinuit, opinia publica a fost informata: „PNA atrage atentia invinuitului ca multe din afirmatiile facute pana azi in legatura cu procurorii acestei institutii constituie infractiuni si poate fi tras la raspundere penala”. Din informatiile detinute din surse judiciare, Traian Basescu i-a facut „lachei”, „maimutoi” pe procurorii de caz, i-a acuzat ca

fac dosare la comanda si i-a „avertizat” ca vor raspunde pentru ce fac cand PSD nu va mai fi la Putere.

Pentru comunicatul de presa al PNA, Traian Basescu i-a facut la vremea respectiva un proces de calomnie procurorului Gabriela Neagu, proces care s-a inchis intrucat Basescu nu a mai dorit sa-l continue.

18 procurori alungati

Dupa ce a anuntat ca a terminat perioada de evaluare, de dupa numirea sa in functie de catre Macovei – Basescu, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a solicitat in octombrie 2005, CSM revocarea din functie a 18 procurori din vechea garda. Printre acestia se numarau: Gheorghe Vizitiu (seful Anchetelor Speciale (care facuse dosarul Mischie, finalizat cu condamnare), Gheorghe Stan, Ioan Irimie (care fusese, culmea, coleg de camera la Hotelul MAI cu seful DNA, procuror de mare curaj, care i-a pus catusele lui Miron Cozma la mineriada de la Stoienesti in care generalii de politie au fugit mancand pamantul), dar mai ales a procurorului Ioan Otel (cel de-al doilea semnatar al rechizitoriului „Flota” si caruia Basescu ii facuse plangere penala, retrasa dupa ce a fost ales sef al statului). Alti procurori determinati sa plece in valul doi al lui Morar, cateva luni mai tarziu sau in cursul anului 2006 s-au numarat si Constantin Irimia, fost adjunct al Sectiei a II-a care a finalizat dosare importante precum „BCR Novaci” in care au fost cercetati sponsorii lui Theodor Stolojan din PNL Gorj, dar si Nelu Ciobanu, seful Serviciului Tehnic (serviciu prin care DNA isi opereaza toate interceptarile telefonice si ale comunicatiilor electronice), care s-a saturat sa lucreze altfel decat in cadru legal, motiv pentru care i s-au facut fel de fel de mizerii. In locul lui Nelu Ciobanu a fost adus un procuror de la Parchetul Capitalei, care dupa o luna si jumatate a plecat val-vartej pentru ca nu dorea sa serveasca unor interese abuzive. In locul acestuia a fost adus procurorul „de plastilina” Mihai Popa (vizat pentru grave abuzuri in raportul de control al CSM) si pentru care fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut indepartarea lui din Magistratura pentru ilegalitati si dosare lasate in nelucrare. CSM insa a musamalizat cazul, dovedindu-se servil Cotrocenilor. Epurarea procurorilor din vechea garda a fost continuata si cu alungarea a mai bine de jumatate dintre ofiterii de politie juridiara de la DNA, care au fost dati afara pentru ca erau insuficient de „ascultatori”. Efectul acestor epurari s-a regasit si in unele dintre declaratiile publice ale lui Morar, care nu s-a jenat sa blocheze „dosarul Flota” si sa minta intreaga opinie publica ca seful statului ar avea imunitate, desi Constitutia prevede ca imunitatea sefului statului este identica cu cea a parlamentarilor. Subit, toate dosarele penale de coruptie ale capilor PDL, lasate in lucru de fosta echipa a PNA, au devenit ca si inexistente. Toate ONG-urile care criticau Justitia pe vremea regimului PSD, nu au luat nicio pozitie publica fata de epurarea PNA – cel mai cunoscut atentat la independenta puterii judecatoresti de dupa decembrie 1989. Comportamentul acestor ONG-uri care o perioau de dimineata pana seara pe Macovei este explicabil – toate erau finantate de grupuri de interese straine, precum cel al lui Soros. Compromisul financiar facut de aceste ONG-uri, in sensul ca pe vremea PSD tipau la orice miscare, iar pe vremea PDL ataca, culmea, numai Opozitia, face ca in prezent aceste asociatii sa fie niste nume penibile, a caror actiuni nu mai impresioneaza pe nimeni. Aceste ONG-urile au facut un imens scandal in 2007 pentru o simpla cerere de revocare din functie a unui sef de sectie din DNA (Doru Florin Tulus) formulata de ministrul de atunci al Justitiei, Tudor Chiuariu, si si-au trimis delegatii la sedintele de CSM unde se dezbatea cererea lui Chiuariu, pentru a impiedica debarcarea lui Tulus.

Ce diferente se vad azi intre fostul PNA si actualul DNA? Primul parchet nu avea achitari – nici nu avea cum intr-un termen atat de scurt – insa din dosarele finalizate in perioada de domnie a PNA (2003 – 2005) nu cunoastem decat doua achitari. Cea a judecatoarei Elena Pop Blaga (procuror de caz a fost Ioan Moldovan, de la Oradea) si cea a judecatoarei Andreea Ciuca (procuror de caz a fost Gheorghe Suhan). Mai exista si o arestare, neurmata de trimitere in judecata – cea a lui Iosif Pop. In schimb, actualul DNA raporteaza in fiece cate 20 – 30 de achitari si nimeni dintre cei care ar trebui sa ia masuri, nu o face. DNA, ca si intregul Parchet General (inclusiv DIICOT) au ramas, deloc intamplator, singurele unitati ale Justitiei nereformate, in care numirile la varf sunt in continuare decise exclusiv pe criterii politice (prin ministrul Justitiei si seful statului). Aceasta este si explicatia pentru care romanii nu sunt protejati in fata marii coruptii care a adancit criza financiara. Iar Romania, desi este stat european, continua sa fie o tara “bananiera”, in care tot ce tine de banul public este impartit la masa politica, sub protectia marilor parchete.”

Mai aveti nevoie de alte argumente ca să intelegeti de ce a dispus Macovei inchiderea Institutului de Criminologie?