Sunt, pentru câteva zile, la Costinesti, la Vox Maris. Vremea este superba iar complexul de vile al lui Nicusor Nastase este o oaza de flori, arbuști si fantani arteziene. De la an la an, locul asta arată tot mai bine. Din păcate, in afara resortului sunt încă multe de făcut. Turiști străini – putini. Si din cauza ca nu a fost finalizat proiectul aeroportului de la Tuzla iar drumul de la Constanta poate fi un coșmar. Includ aici si bătaia de joc cu repararea podului de la Agigea (poate si pentru interese meschine de a favoriza partea de nord a litoralului).
Am fost si la Vama Veche, un loc ce-mi trezește multe nostalgii. Acolo, pentru prima data, a câștigat postul de primar un candidat al PSD, o persoana tânara, foarte bine.
La Vox Maris, am întâlnit multi cunoscuți. Locul este minunat iar in apropiere se afla Mănăstirea SF. Elena de la Mare, cu un centru de recuperere si tratamente moderne, inclusiv bai de nămol.
Dacă nu aveți alte variante, chiar merita sa petreceți câteva zile aici.
Suparatoare pe Litoralul romanesc sunt:
– muzica tipatoare si idioata care deranjeaza pe toata lumea , plaja , alei , hoteluri – ca e vorba de muzica populara , hip-hop , disco sau manele
– turmele de caini vagabonzi care au speriat turistii germani adusi de Neckermann in 2009 ( de atunci nu mai vin )
– lipsa completa de liniste , galagia infernala omniprezenta
– serviciile personalizate ( in sensul rau ) ale personalului dobrogean local hotelier , comercial si din restaurante – o paleta foarte larga de atitudini de la plecatul larg in fata cu ” saaa traaiiiti ! ” daca impresionezi sau un respect mai mic decat celui aratat unui caine daca pari omului slab si nesigur
– soselele intre statiuni , oaze ale mortii , fara nici o amenajare ( parapeti , ralentizoare ) – imi amintesc de o familie germana omorata in intregime in 1990 , trei copii , mama , tata ( Irak , ce vreti ) intr-o coliziune frontala intre doua statiuni
– ” trasurile trase de cai ” , cai care put INGROZITOR , nespalati si neingrijiti
Da , nu suntem nici Albena , nici Nisipurile de Aur
Din pacate @centru are dreptate.
Și o observație: în Costinești primarul e PSD, fost PDL. Sa fim corecți până la capăt, dacă tot amintiți de primarul PSD din Vama Veche.
Spiridus, ca sa fim corecti pana la capat: primarul actual din Costinesti – PNL, fost PSD, fost PDL…
Zile frumoase! Să nu aveţi parte de maşini care intră pe plajă, căci, deh!, mama lor i-a născut în maşini!
Şi în Germania au început atacurile! Trăiască terorismul sub ochii îngăduitori ai Europei civilizate şi democratice!
serbanfl
De când Moldova cea săracă l-a votat pe Johannis?Eu am văzut pe hartă că Transilvania cea snoabă şi cosmopolită l-a votat pe Johannis, pentru că aşa au fost obişnuiţi românaşii de acolo, să stea sub asuprire.
Acolo nu prea este poezie, marea are poezie…
Odihna placuta!
@ Centru,
-balamuc sonor este peste tot, il eviti mergand invers vulgului, daca ei se duc spre stanga ia-o spre dreapta, democratia cere muzica pt majoritari…
-cainii s-au mai imputinat dar sunt pereni, ca romanul… este biologic ca, cu cat ucidem mai multi ei sa se inmulteasca mai intens…
-lumea este agitata in concediu, sunt latini… sau ma rog…
-pe vremuri se aduceau unguroaice ca personal de serviciu, s-a renuntat pt ca s-a ajuns la alte alea…
-soselele nu fac accidente, soferii prosti, grabiti, bauti si drogati le comit…
-caii put daca nadusesc, daca ai avea 400kg, ai sta in soare toata ziua si ai bea apa cu galeata si tu… Glumesc, no offence, dar nu poti spala un cal pe caldura, face aprindere la plamani imediat, nici macar cu rexona… un drakkar noir poate ar merge, insa… Dar sa stii ca nu caii put, ci sacul cu reziduri care sta agatat discret pe undeva pe sub atelaj… Legea spune ca trebuie sa ai sacul tot asa cum plimbatorii de caini trebuie sa aiba punga, insa nu spune unde-l duci cand se umple, mai ales ca animalul este imprevizibil, nu stie nici el cand il apuca, asa ca gospodarul tine sacul la indemana, sub vehicol… Sa nu-mi replici ca in tarile cu democratie consolidata exista containere etanse pt asa ceva… Oricum insa, cosurile de pe stalpi pline la refuz cu coji de pepene animate de muste miros mai intens decat caii…
Si mai e o chestie, toate animalele put, sa stii ca si noi le putim urat lor… Convietuim insa, si asta conteaza.
Domnule Nastase, la vile si minihoteluri statea activul UASCR. Alde noi, aia care ne dadeam intalniri la (obelix) sau la (obelesc), stateam prin casutele de lemn (fetele mai prindeau casute de piatra), ne ascundeam conservele prin nisip, dupa planuri bine concepute, iar bucuria noastra era sa gasim Busuioaca de Bohotin la alimentara. Pescuitul guvizilor era important, la undite facute din tuburile de plastic pentru respirat, iar o data, cand am avut loc si pentru lanseta in bagaje, am prins si un chefal frumusel. Ecartul s-a pastrat pana astazi, cu diferenta ca noi nu mai avem spinari si sale pentru casutele de lemn si suntem si mult mai sensibili la povestile despre indivizi mai batraiori carora mersul la mare le-a provocat cancer al pielii. Frumoasele pe care le admiram candva fac astazi topless la Otopeni, in curte la Ana Aslan ori isi pazesc nepotii ca sa nu le faca stranepoti prea devreme.
Astazi am fost la Dedeman si i-am cumparat o cusca lui Azorica. La intoarcere ma astepta la locul de parcare Gigel, care in ani omenesti are 84, flamanda moarta. De ce mi-ar trebui sa merg la mare? Ce as putea face acolo?
Mergeti si in golful francezului unde am facut plaja si nudism timp de 30 de ani si unde am cunoscut mari actori din Iasi si Bucuresti. Poate o salutati pe d-na Sanda Toma…sper ca mai vine acolo, nu stiu, deoarece in ultimii trei ani am preferat Grecia: Chalkidiki, Skiathos, Corfu.
(Z)
Biserica ? Nici nu mai stiu la cate Liturghii am participat…
Vox Maris ? Un stat in stat arogant, cu piscine cam mici, fara acces la plaja privata si unde, foarte probabil, s-au albit niste parai…si o discoteca mult sub nivelul celei patronate , in anii 80, de Andrei Partos. Cat de liber ma/ne simteam in studentie…totul costa atat de putin, sau deloc….si ce muzica era pe atunci…..
Petrecere frumoasă !
Popateapa
iulie 25, 2016 la 7:20 pm
O fi detentia o pedeapsa, dar cu reeducarea, sunt prea multe de spus, cand pot fi doar gandite. (Z)
„….o coliziune frontala intre doua statiuni.”
E, nu numai grav, dar şi prima dată când aud de aşa ceva ! 😆 😛
” Se pare ca cel care a filmat atentatul din Munchen este acelasi cu cel care a filmat atentatul din Nice,Richard Guthjar sotul unei declarate zioniste si om politic evreu Einat Wilf.
Probabilitatea matematica ca unul si acelasi reporter sa se afle prezent si sa filmeze in mod real declansarea celor 2 atentate teroriste se apropie de zero.
Aceasta inseamna ca el stia dinainte ca se va intimpla ceva si trebuia sa filmeze si sa posteze in mass-media.Inseamna ca atacurile teroriste au fost planificate si nu intimplatoare,opera unor lunatici singuratici.
PS.Nu cumva Nero_zii si Irozii ce conduc apusul vor sa impuna formarea UE ca suprastat motivind si lupta mai eficienta impotriva terorismului ?….asa,ca o idee.Daca este asa,vor declansa atacuri teroriste mai peste tot in UE ,gen operatiunea Gladio.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Opera%C8%9Biunea_Gladio
….
iar acum se aud voci prin UE cum ca ar fi bine sa infiinteze un sistem juridic unic,pentru toate tarile, pentru combaterea mai eficienta a terorismului.Si cum orice sistem care-l creeaza ei este dual,,un scop bun la suprafata si unul demonic in profunzime,tare imi este ca drepturile homului si ale oricarei minoritati nu vor mai putea fi abolite sau pedepsite in nici o legislatie,orice masinatiuni sau porcarii ar comite ele,multe drepturi ale oamenilor abolite,etc.
Dupa sistemul juridic unic vor urma si altele,la fel de unice…pina la victoria finala.
E posibil iarasi,ca multi dintre teroristii singuratici,lunatici,etc sa fie ” teleghidati „,drogati,cipati sau orice alta metoda diabolica de catre chiar serviciile secrete.Asa se si explica cum de stiu unii dinainte ce se va intimpla….
Daca cineva din conducerea Germaniei chiar ar dori sa lupte cu adevarat impotriva terorismului,primul lucru ce ar fi trebuit facut,interogarea acestui individ de serviciile secrete precum si o expertiza asupra atentatorilor morti in vederea depistarii de substante sau dispozitive cu posibil control asupra vointei si creierului uman….ceva in genul controlului mintii lui Timothy McVeigh si a atentatelor teroriste din Oklahoma. ( posibil )
Concediu placut, familie Nastase! Eu sunt din Timisoara, deci voi merge la mare la sarbi, pentru ca este mai aproape! La Marea Neagra n-am mai fost de 15 ani!
N-am mai fost pe Litoralul romanesc din anul 2000 si in Bucuresti din anul 2005 . Am ales de fiecare data variantele …
Practic , am fost nevoit sa ma duc in tari ca Grecia , Spania , Turcia , Italia , etc. pentru ca nu mi-am permis un sejur pe litoralul nostru . 🙂
O POVESTE ADEVĂRATĂ, DESPRE COSTINEȘTI
În urmă cu niște ani, mergeam la Costinești… Găsisem o pensiune mai curând rustică, unde prietenia gazdelor făcea cam jumătate din plăcerea vacanței. Noi veneam , mai întotdeauna, în primele zile de septembrie, când diminețile începeau să fie mai reci . Mai reci, dar și mai albastre. În 2005, îmi amintesc că, într-o dimineață, mi-am cumpărat de pe plajă un disc CAMEL, contrafăcut, căci era încă raiul contrafacerilor și puteai să găsești orice muzică doreai, livrată de un „comerciant” serios, cu toată marfa vârâtă elegant într-o geantă de voiaj , jerpelită pe la colțuri și cu fermoare care pierduseră demult lupta cu „închis-deschis”.
Seara , târziu, când am ajuns la pensiune, gazdele dormeau deja. Afară era un bar micuț , cu un CD player obosit . Am scos discul din carcasă și am ales o piesă , la întâmplare… Sub bolta de viță erau măsuțe cu fețe de masă în carouri, și, la acea oră târzie, numai acolo lumina rămăsese aprinsă și cădea pieziș, printre frunze. Soțul meu mi-a adus un pahar de Campari… Cred că l-am băut, spun CRED pentru că, dintr-o dată, în liniștea moderată prietenos de greieri, s-a auzit muzica… Aș putea să explic astăzi de ce în noaptea despre care vă vorbesc, ascultând o piesă aleasă la întâmplare, am avut sentimentul că niciodată nu va mai fi așa. Atunci n-am înțeles pentru ce mi se frângea inima privind lumea aceea la scară umană , formată din muzică, flori rustice, fețe de masă în carouri, greieri și întunericul ca o vrăjă…de ce scena aceasta avea să-mi rămână agățată pe peretele inimii, pentru totdeauna… Atunci nu aveam cum să știu…
Acum însă, știu. Căci pe 24 septembrie, în același an, cam la trei saptămâni de la noaptea despre care vă povestesc, o viitură a distrus rondurile de flori, barul, livada, grădina de legume, cuptorul de pâine, a umplut parterul casei cu nămol amestecat cu motorină, a desfăcut gardul, a omorât-o pe vecina care n-a apucat să iasă din casă, a unit lacul cu marea , a rupt calea ferată, a inundat grădinița, cu copii în ea, cu tot, a distrus obeliscul…
Gazdele au scăpat cu viață. Pe prietenul nostru, viitura l-a surprins în barul de-afară, împreună cu băiatul lui, adolescent, care-și strângea câinele lup în brațe. S-au urcat pe bar, apoi pe grinda care ținea fermele acoperișului; când apa a ajuns aproape de învelitoare, băiatul i-a spus : „tată, trebuie să spargi acoperișul, că altfel murim toți trei aici”. L-a spart. Au ieșit. S-au salvat .
În timp, au refăcut ceea ce s-a mai putut reface.
N-a mai semănat niciodată cu ceea ce fusese .
Și nici prietenul nostru n-a mai fost la fel, de atunci…
………………………………………………………………………………………………………….
P.S. În acel început de toamnă din 2005, în noaptea despre care vă vorbesc, piesa pe care am ales-o le întâmplare era SIMPLE PLEASURES/ CAMEL- nu am găsit-o pe net, în interpretarea de atunci ( înregistrare studio), decât în această formă:
http://mp3va.xyz/mp3/camel-simple-pleasures.html
Mai târziu, am încercat să traduc, într-o traducere FOARTE liberă, povestea parfumului rămas treizeci de ani închis într-o odaie, poveste făcând parte, definitiv și fără speranță, din întâmplarea de atunci :
Când a ieșit din încăperea rotundă
Mireasma ei a rămas în aerul gol ;
Au trecut treizeci de ani , ca o undă
și parfumul este încă acolo, domol ….
Cât îmi place să sorb , ca pe-o boare
Aerul din urma ei , neclintit
O joacă a destinului , neiertătoare
Îmi frânge sufletul ostenit …
Simple și vechi bucurii
Comori de argint , sidefii ,
Să mă treceti timpul înot ,
Să mă duceți departe de tot …..
Fără viață uitați ,trandafirii
Pe masa așternută doar pentru noi… iată, plouă …
Și-n fereastră, chipul iubirii
Îmi împarte lumea în două
Pe când afară peste câmpul verzui
Dansează vântul și cântă, în vale ….
Delicate îndurări amărui
În zilele mele, aproape egale…
Simple și vechi bucurii
Comori de argint , sidefii ,
Să mă treceti timpul înot ,
Să mă duceți departe de tot …..
Luminita Arhire,
Trist si frumos…
Off topic. Conform revistei Economist, zidul Economic al dlui Trump ar implica beton in valoare de 711 milioane de dolari, din care ciment in valoare de 240 milioane dolari, iar costul sau total ar fi intre 15 si 25 miliarde de doalari.
Dar ar crea, zic eu, o umbra de cateva mii de kilometri patrati, de mare utilitate in zilele toride.
Revista prezinta si o harta a facilitatilor privind cimentul si betonul, in zona de frontiera.
http://www.economist.com/blogs/graphicdetail/2016/07/daily-chart-16?fsrc=scn/fb/te/bl/ed/theeconomicsofdonaldtrumpswall
Cine munceste are dreptul si la vacanta.
As dori sa vad marea romaneasca din nou, dar din pacate, din motive obiective trebuie sa stau departe de cea pe care o iubesc atat de mult.
Despre mare vorbeam….