Scutul anti-rachetă de la Deveselu

Unknown-1.jpegUnknown-2.jpeg

Unknown-3.jpeg Unknown-4.jpeg

In mod paradoxal, Scutul anti-rachetă de la Deveselu ne asigură mai multă securitate si, in acelasi timp, ne face mai vulnerabili. Eram preocupati, după incheierea Războiului Rece, de faptul că reprezentam o zonă tampon intre NATO si Uniunea Sovietică. Acum suntem chiar frontieră in Noul Război Rece. Sigur, suntem membri NATO iar bazele de la Constanta sau de la Deveselu inseamnă, in concret, că steagul american, respectiv al NATO, au fost amplasate in România. Din punctul de vedere al securitătii noastre sunt evolutii pozitive. Dar, in felul acesta, am devenit chiar „parte a problemei”. Prin instalarea bazei de la Deveselu, in mod evident, s-a creat o vulnerabilitate suplimentară pentru noi, in conditiile in care România a devenit, in mod explicit, o tintă, la nivelul declaratiilor si al planurilor operationale rusesti.

Nu cred că, din punct de vedere militar, cei 24 de interceptori de la Deveselu inseamnă foarte mult fata de stocurile de mii de rachete din Rusia. Poate insă că cei 800 de milioane de dolari cheltuiti pe acest proiect au fost utili pentru industria de apărare din SUA. Se repetă obsesiv că instalatia de la Deveselu nu este indreptată impotiva Rusiei. Eventual, impotriva Iranului sau a Coreei de Nord – dacă rachetele lor nu o iau pe partea cealaltă a globului. Sau poate impotriva grindinei, in conditiile in care rachetele noastre anti-grindină nu pot fi incă declansate. Repet, nu pot judeca eficacitatea lor. Cred insă că rusii stiu exact care este valoarea operatională a acestei instalatii dar le convine să o invoce pentru a justifica unele contra-măsuri militare, geo-strategice, propagandistice. Sau de ordin intern, la ei acasă. In felul ăsta, toată lumea a câstigat.

Să ne intelegem, proiectul anti-rachetă, in sine,  mesajul transmis sunt importante pentru România, indiferent ce puneau americanii in curtea de la Deveselu. Este vorba de o prezentă concretă nu de ceva de genul garantiilor franco-britanice pentru România de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial. Sigur, tot intr-o filozofie specifică unui război rece.

Rămâne România prizonieră in acest joc de „love and hate” intre americani si rusi? Inainte de 1989, exista acelasi joc doar că România era in cealaltă parte. A urmat pupatul pe gură al americanilor si nemtilor cu Gorbaciov, au fost apoi alte perioade de „love” intre Clinton si rusi (vă amintiti de ce România nu a intrat in NATO in 1997?).

Am scris, in urmă cu vreo 30 de ani, un articol despre perceptia pericolului in cadrul aliantelor militare, subliniind că aliatii urmează, de obicei, perceptia membrului alfa al aliantei. Sigur că asta se intâmplă si acum. Cu precizarea că unii dintre aliati au inceput să fie mai catolici decât americanii in relatia cu rusii. Dar există, oare, si o tablă de intelegeri bilaterale pe care nu le cunoastem?

Evident, putem să tragem unele concluzii de ordin intern in legătură cu invitatii ambasadei americane la „petrecerea” de la Deveselu. De fapt, a Marinei americane, de fapt… Concret insă, se pare, organizatorii nu au avut adresele lui Basescu, Ponta, Corlătean, Dusa. Si, oricum, nici nu erau prea multe locuri libere intre cei 1000  de invitati…Repet ceea ce spun de ceva timp – americanii nu au decât prieteni actuali.

Să revenim. In perioada Războiului Rece, a functionat un gentleman agreement intre cele două mari puteri, consemnat in Tratatul ABM care, pe scurt, constatând că ambele părti aveau prea multe rachete balistice, si pentru a evita tentatia primei lovituri, dublată de un eventual scut anti-rachetă, SUA si URSS au hotărât să-si mentină vulnerabilitatea fata de rachetele adversarului, obligându-se să nu instaleze scuturi anti-rachetă. Iată, in acest sens, un fragment dintr-un studiu recent al meu, intitulat  „Cresterea si descresterea dreptului international”:

” Tratatul între SUA și URSS privind limitarea sistemelor de rachete antibalistice a fost semnat la 26 mai 1972 (Tratatul ABM)16. Tratatul, semnat la Moscova, avea în vedere limitarea sistemelor de apărare antirachetă. De fapt, fiecare parte la tratat avea dreptul să menţină două complexe de apărare ABM, fiecare dintre ele neputând să depăşească 100 de interceptori. Soarta acestui tratat a fost pusă în discuţie la momentul destrămării URSS, dar SUA au acceptat, în 1997, ca 4 foste republici sovietice să fie succesoare pentru fosta Uniune Sovietică la acest tratat. Istoria negocierilor pentru realizarea, în 1972, a acestui tratat este mai complexă. Oricum, tratatul a fost semnat cu ocazia întâlnirii la vârf, de la Moscova, între preşedintele Richard Nixon şi secretarul general al PCUS, Leonid Brejnev. Este interesant că, în 1974, printr-un protocol, cele două părţi au scăzut numărul siturilor pentru interceptori de la 2 la 1. Sovieticii au stabilit, ca sit, Moscova iar SUA North Dakota Safeguard Complex. În 1983, Ronald Reagan a lansat însă Iniţiativa apărării strategice (SDI), calificată de către sovietici ca fiind o acţiune iresponsabilă.17

Cercetarea în privinţa SDI nu a dus însă la evoluţii concrete pe teren. La sfârşitul anului 2001, în contextul dezvoltării unei noi strategii bazată pe “autoapărare preventivă” şi în urma atentatelor de la New York, din luna septembrie a aceluiaşi an, George W. Bush a notificat Rusiei şi celorlalte trei foste republici sovietice succesoare la tratatul din 1972 intenţia de a se retrage din acest tratat, practic, denunţarea lui. Explicaţia oficială a fost aceea că Statele Unite trebuie să se protejeze, să-şi protejeze teritoriul împotriva unor atacuri ce ar putea să vină din partea unor actori internaţionali neconvenţionali sau din partea unor state „rogue” (state subversive; care desfășoară acțiuni „piraterești”, care ignoră/nu respectă normele dreptului internațional).18

Să vedem ce prevedea textul tratatului din 1972. În afară de dispoziţiile referitoare la limitarea numărului de interceptori pe propriul teritoriu, în articolul IX se stabilea: “Pentru a se asigura viabilitatea şi eficacitatea acestui tratat, fiecare parte se obligă să nu transfere către un alt stat şi să nu amplaseze în afara teritoriului său naţional sisteme ABM sau componente ale acestora limitate prin tratat”. Iată deci, în perioada Războiului Rece, Statele Unite nu ar fi avut dreptul să amplaseze în afara teritoriului lor scuturi antirachetă sau componente ale acestora. Cu alte cuvinte, amplasarea bazei de la Deveselu nu ar fi fost permisă prin acel tratat. În urma denunţării tratatului, în 2001, de către americani, această decizie nu mai poate fi considerată contrară acordului. Interesante sunt însă prevederile finale ale tratatului din 1972. Articolul XV: 1. Acest tratat va avea o durată nelimitată. 2. Fiecare parte, în exercitarea SUVERANITĂŢII SALE NAŢIONALE          (subl.n.) va avea dreptul de a se retrage din acest tratat dacă decide că evenimente extraordinare legate de obiectul acestui tratat au afectat interesele sale supreme. El va notifica decizia sa către cealaltă parte cu şase luni înainte de retragerea din tratat. O astfel de notificare va include o declarație privitoare la evenimentele extraordinare pe care partea care notifică le consideră a afecta interesele sale supreme” (subl.n.).

____________________________

16 Textul în T.N.Dupuy, G.M.Hammerman, A Documentary History of Arms Control and Disarmement, R.R.Bowker Company, 1973, p.603-607

17 Președintele Ronald Reagan a „reinterpretat unilateral Tratatul ABM, singurul nostru tratat real cu Uniunea Sovietică privind controlul armelor, astfel încât să permită testarea componentelor anti-rachetă Star Wars, componente larg recunoscute ca fiind interzise de acest tratat”. (Weston, The Reagan Administration Versus International Law, 19 Case W.Res,J,Int’l L. 295, 295-302 (1987)

18 Interesant, sub aspect istoric, discursul oarecum romantic al lui Mihail Gorbaciov, la ONU, în 1988, anunțând liniile viitoare de acțiune ale URSS și, în fapt, încheierea Războiului Rece. Discursul a fost interpretat ca un gest de „aruncare a prosopului”, încercând să argumenteze nevoia „libertății de a alege” la nivel național, în condițiile dezideologizării relațiilor dintre state. (M.Gorbaciov, Discurs la Adunarea Generală ONU, UN Doc. A/43/PV.72 – 1988)


Sigur, americanii dar si NATO au realizat că amenitările, in noul context international, pot veni si din alte directii, nu doar dinspre Rusia. Dar se inscrie oare proiectul defensiv anti-racheta in filozofia războiului „preventiv”? In plus, in conditiile actuale, mai putem folosi oare mijloace de apărare specifice secolului 20? In prezent, arme nucleare, biologice, chimice nu mai au nevoie de vectori – rachetă. Astăzi, grupuri ne-statale, cu caracter terorist, pot utiliza pentru a-si realiza obiectivele, avioane civile, drone, masini-capcană, valize cu incărcătură letală, actiuni cibernetice impotriva unor instalatii civile.

Concluzia mea este că trebuie să privim lucid aceste evolutii, să nu ne imbătăm cu apă chioară si să recitim, periodic, cartea lui Orwell, „1984”, inclusiv capitolele despre faptul că marile puteri isi pot schimba periodic aliantele.

72 de gânduri despre “Scutul anti-rachetă de la Deveselu

  1. @Ghita Bizonu’.mai 20, 2016 la 3:24 pm
    Iti pot sugera sa lasi oamenii sa scrie? Si noi facem, uneori, extensii de competenta.

  2. Domnule Nastase

    adevarul este ca pesoanele in cauza nu pricep domeniul militar .. marturie fiind cele scrise de ele .Oameni care au preferat intotdeauna sa nu stie…
    Insa stiti cum incepe Război și Anti-război – supraviețuirea în zorii secolului XXI? Poate pe tine nu te intereseaza razboiul insa sigur el se intereseaza de tine!

    A da… se mai uita ca razboiul este o decizie politica . nu Wesley Clarck a decis sa bpmbardeze Belgradul ci Clinton si Madlein Allbricht …

  3. Filmul ‘oficial’ al exercitiului moldo-american Dragon Pioneer 2016. Tot respectul ministrului Anatol Salaru. A fost decorat cu medalie un ofiter american, probabil comandantul genistilor si a mai fost decorat un membru al ambasadei americane. Rusii pot respira usurati, NATO nu a ocupat R. Moldova. Cei 198 de militari americani au inceput marsul de plecare catre Romania dimineata la orele 7. Vizionare placuta!

    https://youtu.be/-ZdMRxf7FO4

  4. Ministrul polonez al apararii, Antoni Macierewicz, aflat in vizita la Roma, a declarat, potrivit media, ca doar vecinii Rusiei stiu cu adevarat cat de periculoasa este aceasta tara. Mentionand faptul ca Polonia se confrunta cu provocari rusesti zilnice, ministrul polonez a cerut desfasurarea unei intregi brigazi NATO in tara sa. Se pare ca responsabil cu rasul de polonezi ar fi vicepresedintele Dumei de stat a Rusiei (o, semizei, o, viceregi) care, potrivit ministrului polonez, s-ar fi laudat ca Armata Rosie poate fi la Varsovia intr-o saptamana. Ca sa radem cu totii, nu doar rusii, sa ne amintim ca si Tuhacevski se lauda si el cu ajunsul la Varsovia, prin 1920. Si a ajuns de s-a rupt. In fund.

  5. Stire Mediafax:

    „Pentru a-şi îmbunătăţi mediul de afaceri, România trebuie să-şi simplifice procesul birocratic, a spus vineri seara însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, Dean Thompson…”

    Cum, a plecat domnul Klemm si l-au lasat pe dl. Thompson insarcinat din nou? De obicei cind pleaca Ambasadosul Guvernul tarii care are ambasada insarcineaza un diplomat sa preia oficiul diplomatic pina la numirea unui nou ambasador (sau cind se degradeaza relatiile diplomatice nu mai aduc unul nou, ramine doar insarcinat cu afaceri).

    Daca domnii „profesionisti” media ar fi facut minima investigatie ar fi aflat ca titlul diplomatic al domnului Thompson este „Deputy Chief Of Mission”.

    Stiu, conteaza cam tot atit de mult pe cit conteaza confuzia eterna „Bucharest-Budapest”.

    Pe fond insa dl. Thompson are dreptate, Birocratia e mult prea mare in Romania, incepind cu cea cu care se confrunta proprii cetateni la plata taxelor, la primirea deciziilor de pensii etc.

    http://www.mediafax.ro/politic/dean-thompson-romania-trebuie-sa-si-simplifice-procesul-birocratic-15352522

  6. Cred ca statele posesoare de arme nucleare vor renunta la acestea doar in momentul in care armamentul clasic va fi suficient de puternic incat sa-i multumeasca pe strategii militari. Un exemplu ar fi cel deja comentat, renuntarea la incarcatura de explozie si distrugerea rachetei agresoare prin impact, ceea ce permite cresterea razei de actiune si a vitezei. Urmatorul pas ar fi acela in care racheta ar putea fi inlocuita cu un fascicul laser sau de microparticule. In sfarsit, ar putea fi luata in calcul varianta in care rachetele ar putea fi distruse chiar in momentul lansarii. Sa nu uitam ca tehnologizarea a adus riscuri noi si am in vedere aici capturarea de catre iranieni a unui avion fara pilot pe care au reusit sa-l aduca la aterizare.(Daca nu cumva a fost vorba de un cadou, un model mai vechi oferit in vederea impacarii care a si avut loc nu dupa mult timp.) In acest sens, lansarea de rachete de croaziera din Marea Caspica si Mediterana in cadrul conflictului din Siria mi s-a parut un lucru extrem de riscant.

  7. Mi-am amintit de subiectul unui volum de-al lui Viktor Suvorov. „O să vă îngropăm! Cronica măreţului deceniu” dar titlul originar ar fi fost „Mama dracului”. Şi asta pentru că aceasta ar fi fost ameninţarea lui Hruşciov la adresa Occidentului”. „O să v-o arătăm noi pe mama dracului” – cuvinte prin care conducătorul URSS se gândea la cea mai puternică bombă nucleară pe care o proiectau sovieticii. Se pare că ăsta e năravul rusnacilor: nu se pot opri din ameninţări.

  8. Doru Coarna si Mihaela- va multumesc pentru expunerile documentate facute dar care mi-au intarit o convingere pe care am avut-o mereu. Adica cu Deveselu,fara Deveselu,cu NATO,fara NATO,cu chinejii,fara chineji RUSII ne bat de ne suna apa-n cap numai cu bucatarii si ar trebui dracului sa stam in banca noastra si sa nu mai avem politicieni atit de batuti in cap si care sa-i tot atite pe rusi.
    Nu-l inteleg pe Radu Tudor care ii tot da cu NATO in sus,Nato in jos. Nu se vor angaja astia niciodata sa ne apere daca este cazul.Din aer poate o vor face dar terestru ioc. Si razbelul tot pe teritoriul nostru va fi.Deci ar trebui sa abordam o pozitie corecta fata de rusi.Nu,nu de slugi dar nici de cocosi impotenti si tifnosi ,pe barba altora !

  9. Adrian B. Poate iti amintesti ca, in tineretile noastre, exista teoria razboiului nuclear limitat la Europa. Teorie care il facea pe Ceausescu sa se bataie de nervi. Potrivit ei SUA si URSS, care se amenintau pe vremea aia cu rachetele cu raza medie de actiune, acceptau ideea unui schimb de lovituri nucleare intre ele, dar in Europa. Ceea ce ar fi fost in avantajul ambilor, Europa dand, pe acea vreme, primele semne ale unei vointe acum stinse. Ceea ce este interesant mi se pare faptul ca eu, ca ageamiu si Ghita, ca expert, suntem ciupiti de parca evolutia evenimentelor ar depinde de noi, de parca un razboi neconventional va lovi Romania deoarece Ghita si cu mine zicem ca nu-i exclus sa fie asa. Unii colegi cred ca noi dictam evenimentelor. Am vrea noi.

  10. EgyptAir: Intoxicarea indiciilor?

    Daca prabusirea avionului Airbus A320 al companiei EgyptAir, joi, în Mediterana, a fost rezultatul unui act ostil, cum se contureaza tot mai pregnant, este rezonabil sa se ia in calcul posibilitatea ca multe dintre indicii sa fie toxice.

    Deocamdata, competitia indiciilor privind cauza accidentului se desfasoara pe pista care duce catre interiorul avionului. Cea mai necredibila cauza este cea asumata de Daech, ca un islamist de-al sau s-ar fi aruncat in aer la bordul avionului. Un indiciu grosolan, care atrage atentia. Dar si alte lansari de indicii trimit catre o cauza dinauntrul aeronavei.

    De ce cauza „interna” a asteptat sa explodeze in apropierea zonei de conflict si deasupra Mediteranei? Departe de Franta si de Europa?

    Nu cumva tocmai intrarea sau apropierea de zona costiera a geopoliticii teroriste a favorizat sau a fost momentul asteptat pentru provocarea prabusirii, de catre ceva dinafara avionului?

    Si daca a fost fum, deci un incendiu, acesta nu putea veni si din exteriorul avionului, dintr-o suprafata exterioara imbibata cu o substanta inflamabila, asa cum au ars doua hoteluri arabe, de un foc pornit dinspre fatade? Iar apa sarata marina nu a fost dizolvantul care sa sterga urmele?

  11. @Doru Coarna, sa inteleg ca rusii nu au un sistem de aparare tip „scut” anti rachete de croaziera, si ca americanii le-ar putea oferi protectie (contra kvas?) 🙂 Am cautat pe internet si intr-adevar nu am gasit ca rusii ar avea un asemenea sistem. Au altele, si fac unele noi (S-500) dar tot anti balistice.

  12. @ Mihaela,

    stiu, asa suna prospectul, adica acel comunicat de presa, numai ca:

    De la Deveselu pana la Marea Neagra sunt vreo 700km, daca interceptorul zboara cu Mach2 are nevoie de cel putin 25 de minute, timp dupa ce s-a detectat agresorul, s-au facut calculele si s-a lansat. In acest timp orice racheta balistica de pe lumea asta ajunge la destinatie! Deci Deveselu AR PUTEA dobora vectori balistici, dar nu deasupra Marii Negre ci cam pe la Pitesti, si asta in cel mai bun caz. S-a spus asa ca sa nu sara madam Bostan ca-i cad resturile impactului printre zarzavaturi…

    Doi, Deveselu doboara rachete de croaziera, acestea sunt echipate NU cu motoare racheta ci cu motoare turboreactoare si au, in general, viteza de croaziera subsonica. Asa DA, acestea zboara lent si pot fi interceptate dar din nou, deasupra tarii si nu deasupra Marii Negre…

    Ca sa dobori in mare, baza trebuia instalata in Dobrogea, dar s-a dat dovada de timiditate! Astfel se intelege ca este o carte cu doua fezte, ii apara pe unguri si eventual pe rusi, iar pe noi doar ne expune…

    Trei, rachetele balistice sunt trisonice, nu pot fi nimerite prin impact datorita undei de soc care ar devia orice interceptor. Pt acest motiv nici avioanele supersonice nu pot fi doborate cu tunul AA ci doar cu o racheta sol-aer sau aer-aer din spate, si numai cu focos de proximitate. O racheta trisonica care vine balistic cade aproape la verticala, nu te poti apropia de ea, nu o poti nimeri si in niciun caz nu se va raspandi prin Marea Neagra…

    Patru, daca te-ai jucat cu asa ceva atunci o simpla vedere a interceptorului iti dezvaluie si misiunile pt care a fost proiectat. Astfel, ca sa doboare prin impact trebuie sa aiba suprafete aerodinamice de comanda tip canard, adica imediat dupa ogiva, in fata, ceea ce nu are deci nu poate manevra si deci nu poate ajunge la impact. Se poate doar apropia si asta inseamna focos de proximitate. Si din aceleasi ratiuni, stabilizarea pe traiectorie nu se realizeaza gazodinamic adica tipic rachetelor hipersonice, ci aerodinamic, cu ampenaje posterioare ceea ce denota o viteza mica de operare, deci impotriva tintelor de croaziera. Sigur, mica in lumea lor, a rachetelor…
    Altfel, tehnic nu se poate.

    Si atentie, rachetele balistice cad cam cu Mach8-10 si franeaza datorita aerului pana spre Mach3, eu am zis 3 pe intreaga traiectorie asa, de incurajare… Si nici incarcaturile nucleare nu detoneaza la impactul cu solul, ci exista si acolo un focos de proximitate ca sa explodeze cam la 2-3km altitudine.

    In fine, deie Domnu’ ca toate astea sa ramana un mister pt romani!

    Dupa parerea mea, scutul asta desfasurat de la N la S asigura zona de no man’s land dintre cele doua puteri, europeana si rusa, in ambele sensuri, sub control american. Deci intr-adevar, noi si zarzavaturile lui tanti Bostan suntem sub scut… Insa oricum, decat nimic sau in baza generalilor lui nea Izmana ala…

    Sunt insa sigur ca treaba nu se va opri aici si ca scutul, pe toata lungimea lui, va fi consolidat din plin intr-un viitor apropiat. Probabil liderii sunt deja la curent cu asta si se comporta hilar, al nostru nu se duce si Putin zice Bau!

    Evident, „protocolul” spune ca si ei vor instala ceva similar, numai ca de la rusi vom afla peste vreun deceniu ca l-au pus in urma cu 15 ani si Crimeea a facut parte din deal… Insa pana la urma, asa cum merge omenirea, vom apara toti pacea cu arma in mana…

  13. @ Ghita Bizonu’, mai 20, 2016 la 3:24 pm

    „Marian Nicolae, ZeV, Cris, Oscar Wilde

    nu credeti ca ar fi mai bine sa va ocupati de va pricepeti ?…”
    –––––––––––––––––––––––-
    Banuiesc ca ati vrut sa spuneti sa ne ocupam de lucrurile la care ne pricepem cel mai bine….

    Personal asta fac stimabile…
    De ce, am deranjat (din nou) pe cineva…????

    Daca acesta este cazul inseamna ca mi-am facut treaba bine, v-o spun cu toata modestia.

  14. @ ZeV, mai 20, 2016 la 12:11 pm

    Pur si simplu m-am amuzat vazand cati viteji se arata dupa incetarea razboiului……

    Cat priveste razboiul nuclear….este mai bine ca acesta sa ramana numai in manualele de specialitate.

  15. Batem şaua să priceapă iapa, sau in sfarsit…martoaga netesalata de ani de zile…26 de ani sunt la numar….
    –––––––––––––––––––
    Parlamentul de la Varșovia a adoptat o rezoluție care proclamă „autonomia” Poloniei în fața tentativelor UE de a-și impune politicile privind refugiații

    DE ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ / Publicat: Sâmbătă, 21 mai 2016, 16:45
    http://www.activenews.ro/externe/Parlamentul-de-la-Varsovia-a-adoptat-o-rezolutie-care-proclama-%E2%80%9Eautonomia-Poloniei-in-fata-tentativelor-UE-de-a-si-impune-politicile-privind-refugiatii-133408

    Majoritatea parlamentară de la Varșovia a adoptat vineri o rezoluție prin care proclamă autonomia țării, în fața tentativelor UE dea impune Varșoviei decizii referitoare la refugiați.

    Rezoluția adoptată de legislativul polonez cere guvernului să opună rezistență tuturor acțiunilor care ar încălca suveranitatea țării și arată cu degetul către Bruxelles, relatează Radio Polonia, citat de Digi24.ro.

    Documentul a fost votat cu trei zile înainte de expirarea ultimatumului pe carePolonia l-a primit din partea Comisiei Europene pentru a-și remedia criza legată de Curtea Constituțională. Bruxelles-ul a avertizat Varșovia că, în caz contrar, va da un aviz legat de respectarea statului de drept. „Potrivit Constituției, Republica Polonă este un stat democratic, suveran, sub domnia legii”, se afirmă în rezoluția adoptată de parlamentarii partidului Lege și Justiție (conservator, la putere) și de 15 parlamentari ai partidului Kukiz.

    „Țara s-a confruntat recent cu amenințări la adresa autonomiei, care subminează regulile democrației, ale legii și păcii sociale”, se arată în document.

    Rezoluția menționează și tentativele UE de „a impune Poloniei deciziile referitoare la refugiați”. Aceste decizii nu au nicio bază în legislația europeană și încalcă suveranitatea națiunii poloneze și valorile europene.

    Votarea rezoluției, care a urmat unei dezbateri aprinse în Parlament, a fost boicotată de cea mai mare parte a opoziției, care spune că un astfel de document este de neimaginat în țări precum Marea Britanie, Spania sau Franța.

    Partidul de guvernământ din Polonia, formațiunea conservatoare Lege și Justiție, și-a plasat deja cinci judecători în cadrul Curții Constituționale, o măsură controversată, ce i-ar permite să blocheze ușor eventuale avize defavorabile. Deloc speriat de scandal, Lege și Justiție a plusat: a schimbat și felul în care se iau deciziile în Tribunalul Constituțional, de la majoritate simplă la majoritate calificată cu două treimi. Combinate, cele două mișcări riscă să paralizeze activitatea instanței constituționale din Polonia.

    Reforma, care este considerată de mulți o provocare pentru valorile democrației și a separației puterilor în stat, a stârnit îngrijorare la Bruxelles și a scos zeci de mii de oameni în stradă în Polonia.

  16. Domnule ministru, vă mulțumesc pentru analiza relației româno-americană, multe detalii nu le știam. Ca întotdeauna, am încredere în punctul dvs. de vedere.

  17. ca sa distruga Deveselu rusii nu au nevoie sa folseasca rachete balistice; trebuie doar sa trimita 5 avioane Suhoi T50; trei de acperire si doua de atac; nici amerlocii nu au cu ce sa se opuna la asa ceva; noi…..

  18. teama rusilor nu se refera la capacitatile antiracheta ale scutului de la deveselu. problema este alta: containerele sau in termeni militari canistrele in care se livreaza si din care se lanseaza acesti interceptori sunt identice cu cele cu cele in care se afla si rachetele tomahwk (rachete ofensive cu capacitati inclusiv nucleare). din sateliti sau chiar de la fata locului nimeni nu-si poate da seama daca in containerele alea sunt interceptori antibalistici sau rachete de croaziera tomahawk. de asta in caz de escaladare a unui conflict, baza deveselu e pe lista de „prioritati”. nimeni nu risca sa vada ce tip de racheta contin containerele alea. pt documentare vezi aici: http://www.tpub.com/gunners/184.htm

Lasă un răspuns