Lansarea Atlasului Dunării

 

DSC_3028.JPG

DSC_3079.JPG

DSCN2886.JPG

DSCN2935.JPG

M-am gândit să adaug câteva fotografii de la o intâlnire foarte reusită. Evenimentul de marti a durat peste trei ore – dovadă a interesului participantilor. Foarte numerosi, de altfel. Probabil că a contat si calitatea specială a membrilor panelului: Radu Boroianu – presedintele ICR, Teodor Baconschi – fost ministru de externe, Ionut Vulpescu – fost ministru al culturii. Indiferent de optiunile lor politice, Casa Titulescu a oferit un acoperis ospitalier acestor cărturari care au vorbit despre rolul Dunării ca liant intre Occident si Orient.

Puteti citi, mai jos, si o relatare Agerpres:

Albumul bilingv „Descriptio Danubii. Hărțile Dunării în patru secole de cartografie”/ „Maps of the Danube Spanning Four Centuries of Cartography”, publicat în parteneriat de Editura Institutului Cultural Român și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, a fost lansat marți la Casa Titulescu.

Ediția este semnată de directorul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, Ovidiu Dumitru, și Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Titulescu.

„Lucrarea de față este și una de artă, dar este și o lucrare de cunoaștere, nu doar a geopoliticii, a frontierelor, o cunoaștere, în definitiv, a felului în care în Europa Dunărea a reprezentat o punte de legătură între Occident și Orient”, a spus Năstase, care a fost moderatorul evenimentului.

În opinia acestuia, ”hărțile trebuie să constituie dovezi ale unor drepturi istorice”, „elemente ale unor bătălii legate de prezent”, Dunărea putând reprezenta și „un pretext pentru proiecte politice”.

El a anunțat că albumul va fi urmat de un altul care va avea ca tematică zona Mării Negre, acesta incluzând și hărți realizate de cartografii Imperiului Otoman.
La rândul său, președintele ICR, Radu Boroianu, a afirmat că albumul are meritul de a arăta ce a reprezentat de-a lungul secolelor Dunărea.

El a menționat că ICR și-a propus să sprijine proiecte asemănătoare acestuia, Institutul urmând să organizeze o tabără de creație la Sulina, astfel încât, „într-un timp cât mai scurt, fosta clădire a Comisiunii Dunării să devină un centru internațional”.
Deputatul Ionuț Vulpescu a apreciat că volumul „este o carte extraordinară, captivantă, având cuprinsă între coperțile ei întreaga istorie a disciplinei, de la Evul Mediu la Modernitate, ca și „o întreagă istorie a interesului Europei pentru regiunea Dunării și o evoluție a felului în care această regiune a fost percepută”.
Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, care a vorbit despre trecutul și prezentul relației Occident — Orient, având ca punct de pornire Dunărea, a arătat că lucrarea reprezintă „o reușită editorială, care este și un act de cultură și de restituire istorică și cartografică, un produs prezentabil în relațiile noastre bilaterale”.

Ovidiu Dumitru a anunțat că lucrarea poate fi răsfoită la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi. „Acum o avem în custodie, dar sper ca ea să intre în patrimoniul instituției noastre”, a spus directorul muzeului.

Albumul valorifică într-o concepție vizuală de excepție piese rare aflate în patrimoniul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, unul dintre puținele muzee cu specific cartografic din Europa și din lume.

Cele 86 de hărți ale Dunării europene prezentate în volum sunt creația marilor maeștri cartografi aparținând diverselor epoci și școli, de la Munster, Vischer, Ortelius până la cartografi mai recenți, din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea — Homann, Nicolas de Fer, Hasius, Wolf, Fesca.

Hărțile și gravurile vechi, repere ale evoluției României și a celorlalte națiuni în context european, constituie un veritabil document istoric, geografic și cultural.

Consultantul științific al lucrării este prof. Ion Ciortan, expert cartograf, iar versiunea în limba engleză a fost realizată de Samuel Onn.

AGERPRES/(A, AS — autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)

 

14 gânduri despre “Lansarea Atlasului Dunării

  1. Genul de reuniune inteligenta si de calitate care este atat de rara in Romania anilor 2010 , dominata de monopolul trustului domnului Sarbu si al altora ca el .
    Numai ca fara investitii si preocupare poti sa ai Dunarea si Carpatii fara sa construiesti ramai cu mai nimic !
    Dunarea , nu mai departe de anii 1930 – era factor de prestigiu si prosperitate in Romania – Braila , astazi muribunda , era un oras cosmopolit activ si bogat , cu comercianti greci si evrei care creau bogatie , cu o bursa a graului , Galatiul – mare oras complet uitat de investitiile guvernamentale in anii 1990-2010 , era sediul unei Comisii Europene a Dunarii unde sora scriitorului Gregor de Rezzori , nemtoaica de familie nobila , lucra in anii 1930 si in care jurnalistii americani si ofiterii germani de la Bucuresti plecau in vizita cu trenul …
    Canalul Dunare Marea Neagra – aduce bogatie , stimuleaza zona , este folosit ? daca vedeam o barja in anii 1980 din tren …
    Fara nici o investitie de stat in zona , in porturi , in centuri , poduri sau cale ferata la ce sa ne asteptam astazi ?

  2. Descriptio Danubii

    Un eveniment editorial cu adevărat de excepţie în spaţiul nostru cultural : un album bilingv ce prezintă într-o realizare grafică remarcabilă 86 de hărţi ale Dunării, precedate de două studii introductive, Dunărea ca axă de comunicaţie între estul şi vestul continentului şi un scurt istoric al imaginilor cartografice despre această mare arteră fluvială. Cum harta localizează şi înfăţişează pe un suport plan un anumit spaţiu – însoţit de fenomenele sale geografice – în raport cu spaţiile vecine, deci în context geopolitic, se poate spune că acest volum încapsulează o parte din istoria milenară a poporului român.

    La lansarea de marţi 9 feb., mi s-a părut totuşi că unii vorbitori au avut tendinţa de a supra-interpreta informaţiile pe care o hartă le poate aduce în ceea ce priveşte geografia şi istoria.

    Astfel, dacă Transilvania apare în hărţile secolelor XVII-XVIII ca o entitate separată de Ungaria – după cum a reliefat cu insistenţă I. Vulpescu – explicaţia este că era vorba de un principat autonom în cadrul regatului maghiar ; după 1526, când Ungaria este cucerită de turci, regiunea cunoaşte 44 ani de cvasi-independenţă, pentru a ajunge voievodat vasal Imperiului Otoman între 1570 -1699, iar din 1699 principat vasal monarhiei de Habsburg, apoi parte din Austro-Ungaria până în 1918. În acest caz, hărţile nu adaugă nimic nou faţă de ceea ce găsim în orice manual de istorie.

    La fel, remarca lui T. Baconski, conform căreia după retragerea aureliană din 271 teritoriul la nord de Dunăre a rămas practic pustiu, este hazardată chiar dacă multe hărţi antice stabileau frontiera de nord a lumii locuite pe Dunăre. În primul rând, nu este vorba de harţi aşa cum le concepem noi astăzi, ci de itinerare sau periple – de unde forma lor alungită – ce conţineau descrieri etnografice ( populaţiile întâlnite ) şi cartografice (oraşe, mări, fluvii, păduri, lanţuri muntoase). În al doilea rând, asemenea „hărţi” puteau fi concepute numai în cadrul unor structuri statale. Cine să mai fi fost capabil să stabilească coordonate geografice la nord de Dunăre după retragerea armatei şi administraţiei romane ? Goţii ? Hunii ? Avarii ?

    Dacă însă vrem să reflectăm asupra hărţilor, să ne îndreptăm privirea asupra «Tabulei Peutingeriana», ilustrată şi în album. Este vorba de prima reprezentare cartografică a unei reţele ( asemănătoare traseelor transportului în comun din zilele noastre ) şi reconstituie itinerariile poştei imperiale ce asigura transportul de curier, dar şi al oficialilor militari şi administrativi în timpul Imperiului roman – în 2 săptămâni se ajungea de la Atlantic la Eufrat ! De-a lungul celor aprox. 200.000 km de drum sunt indicate particularităţile geografice, oraşele, distanţele între etape, etc. Primele planuri ( gravate în piatră/marmură sau pictate pe tăblii de lemn ) au început să fie expuse în public din timpul lui Traian şi erau reactualizate periodic – cel puţin până în sec. IV, deoarece apare menţionat Constantinopolul, fondat în 328. Copia care ne-a parvenit şi care se află la Biblioteca Naţională Austriacă a fost realizată în secolul XIII după un document anterior ; ea constă din 11 pergamente ( cel mai vestic a fost pierdut ) care, asamblate, formează o bandă lungă de 6,82m şi lată de 0,34m. Or, în fragmentul VIII – ce reprezintă regiunile danubiene – nu apare marcat estul Daciei ! O omisiune cu semnificaţii istorice majore căci este puţin probabil să fi fost întâmplătoare : există posibilitatea ca regiunea numită Dacia Malvensis ( de-a lungul Oltului ), apărată de un castru extrem de important, cel de la Romula, să fi fost pierdută prima şi să fi impus retragerea la sud de Dunăre pentru că Roma nu mai era în stare să asigure apărarea ţinuturilor din nordul fluviului.

    Revenind în prezent, se ridică o nouă întrebare : putem proiecta hărţile Dunării în viitor? Şi dacă o facem, în funcţie de ce factori evaluăm o asemenea evoluţie ?

    Din punct de vedere economic, importanţa Dunării ca arteră comercială trans-europeană a scăzut dramatic faţă de sec. XIX când Comisia Europeană a Dunării, prima instituţie pan-europeană, cu sediul la Sulina ( celebrul „Europolis” al lui Jean Bart, alias Eugen Botez ), supraveghea transportul cu cereale către Occident. Astăzi, în cadrul proceselor complicate constituite de mondializare, sunt avantajate doar acele zone care se remarcă prin excelenţă într-un anumit domeniu.

    Politic, ultima lovitură primită de Dunăre s-a înregistrat cu ocazia războiului ce a destrămat Iugoslavia. Iar dacă Bruxelles favorizează într-o oarecare măsură crearea unor macro-regiuni ( balcanică, danubiană, etc ), nu o face din dorinţa de a netezi asperităţile remanente dintre populaţiile acestor zone ( cum a susţinut T. Baconski ), ci pentru a facilita administraţia. Oricum, instituţiile central europene nu pot accepta o regionalizare cu veleităţi de independenţă, aşa că – în ultimă instanţă – însemnătatea Dunării este legată de statutul şi importanţa teritoriilor pe care le străbate.

  3. Theodor Baconschi ( carturarul lui Basescu ) putea sa povesteasca si despre trecutul si prezentul relatiei dintre el si Manuela Vulpe avand ca punct de plecare jacuzzi-ul cu jeturi de apa si ratuste plutitoare .

  4. Viaţa are frumoasele ei volute şi frunze de acant, aplicate exact unde trebuie, chiar şi pentru un fost Ministru de externe care nu gândea că i se poate întâmpla şi lui… Odinioară, aflat pe valul unei ascensiuni care părea că se va încheia în piscul piscurilor, când privea în jos vedea doar “mahalaua ineptă” , când privea peste umăr “făcea eforturi monumentale ” ca să nu se abandoneze în plasa farmecelor unei doamne blonde care stăpânea o ţară, iar când privea în sus , nu i se părea imposibil să ajungă, într-un timp rezonabil, preşedinte, atât peste “mahalaua” ineptă, cât şi peste farmecele doamnei blonde…

    În aşteptarea viitorului luminos, care nu putea să întârzie prea mult, avea opinii şi le împărtăşea poporului cu multă seriozitate:

    ROMÎNIA LIBERĂ , 20 iunie 2012 : „Nu putem decât să respectăm verdictul justiţiei la capătul unui proces îndelungat cu multe schimbări de direcţie şi desfăşurat într-o atmosferă de tensiune socială şi politică, însă e cert că orice verdict definitiv al justiţiei trebuie respectat ca atare de către fiecare cetăţean român”…”mi se pare normal să ne încredem în actul de justiţie şi în tot probatoriul prezentat de Procuratură şi evaluat ca atare de către instanţă”….”este probabil un moment emblematic pentru o justiţie care nu se mai află sub în nici un fel de comandă politică, de vreme ce la putere se află chiar astăzi colegii de partid ai domnului Năstase”.

    RFI 26 iunie 2012 ….”politica s-a dat în stambă în mod jenant. A fost hiperpolitizat acest caz şi e deplorabil, pentru că tot ce trebuie să facem e să respectăm hotărârile definitive ale justiţiei, dacă vrem stat de drept, dacă vrem ca fiecare cetăţean să se simtă egal în faţa legii, dacă nu creăm regimuri de impunitate pentru anumite persoane”…”nu trebuie să acoperim fondul acestui caz de verdict al justiţiei la cel mai înalt nivel cu elemente emoţionale, de telenovelă, cu poziţionări umanitare, cu informaţii care nu ţin de fondul chestiunii. Trebuie să depasionalizăm această problemă şi să susţinem alături de toţi cetăţenii care respectă legea aplicarea legii”.

    FACEBOOK pagina proprie 08.01.2014 – 11:02 „…Iliescu a ascuns Securitatea în Armată şi a dat drumul la jaf. Iar noi, milioane de civili creduli, am crezut în acest hocus-pocus grosolan. Nu ne-au ajuns umilinţă, frigul, foamea, întunericul, izolarea, graniţele închise, cultul coreean al celor doi Idioţi, maşinile de scris declarate la miliţie, cozile nesfârşite la ghiare de pui şi nechezol sau ulei rânced, corespondenţă violată şi roiurile de turnători care ne spionau zilnic. S-au băgat portocale, s-a dat drumul la buticuri, am căpătat paşaport, au venit minerii cu bate în cap… Şi i-am lăsat să ne mai încalece o dată, 25 de ani. Acum au conturi enorme, televiziuni, imunitate parlamentară, mercenari şi trăiesc în luxul lor de parveniţi inculţi, ţinând pe loc dezvoltarea României şi scuipandu-ne în cap din guvernul lui Ponta, cu toate ramificaţiile lui mafiote. POATE FACE NĂSTASE 8 LUNI : PÂNĂ LA A ŞAPTEA SPIŢĂ VOR AVEA DIN CE TRĂI , ÎN VREME CE ( “cu o”, n.n.) GĂLEATĂ ŞI ( “cu o”, n.n.) PUNGĂ CU MĂLAI ADUNĂ VOTURI…”,

    Dar asta a fost mai demult… anii au trecut şi omul nostru a câştigat în înţelepciune. Astăzi e, probabil, mai puţin inflamabil, îşi domoleşte mai bine indignările pe FB, şi unele “elemente emoţionale, de telenovelă…” nu i se mai par chiar atât de deplasate, pentru că şi-a trăit propria telenovelă, şi a înţeles că “găleata şi punga cu mălai ” erau glumiţe pe lângă suma de 100 000 de euroi care i-a fost solicitată ca să fie “băgat ” pe lista de europarlamentare.

    Ai lui, cei pentru care a asudat din greu la scrutinul parizian, l-au cam uitat…

    „Ţopârlănia distruge România. De câţiva ani buni suntem izolaţi internaţional şi tot mai dispreţuiţi. Nivelul vieţii publice a coborât neîncetat. Neamul prost s-a cocoţat pe platouri, pe funcţii ministeriale, pe candidaturi la preşedinţie. Tot ce era mai obscur, mai necioplit şi mai fals a ieşit la luminile rampei. Incultura e trendy. Arivismul, un succes invidiat. Orice târfă dă lecţii poporului român”

    Cuminte, sau cuminţit, cred că a început să privească mai atent în jur . Şi sunt sigură că astăzi a ajuns să vadă într-un mod total diferit şi cu mult mai multă toleranţă unele aşa-zise “poziţionări umanitare” din seara de 20 iunie 2012 , precum şi din zilele care i-au urmat …

  5. A fost construit bine discursul nostru pe ziua de astăzi? Știu, tocmai ce au fost descoperite undele gravitaționale. Somitățile științei argumentează că tocmai această descoperire probează faptul că discursul nostru a fost perfect construit. Sînt cam sceptic cu asemenea argument. Și atunci când au fost construite primele centrale electro-nucleare a fost făcută asemenea greșeală. A fost tăiată din discurs tocmai partea fiziocrată. Spunându-se că problema deșeurilor nucleare va fi curând rezolvată. Nu s-a întâmplat nici până acum.

  6. Legea lui Dragnea :
    Toleranţă pentru LGBT şi alte minorităţi, dar intoleranţă pentru noi ceilalţi!

    Când vor înţelege şi apologeţii români ai Corectitudinii Politice, autoerijaţi în „custozi” şi administratori ai noii Revoluţii Culturale politic corecte, că atunci când impun liberalizarea avortului, drepturile „minorităţilor sexuale” sau „Luna Nymphomaniac” la Muzeul Ţăranului Român [12], nu fac decât să aplice vechi teze Neo-Marxiste. Poate vor înţelege şi partidele care s-au perindat la guvernare că distrugând Muzeul Ţăranului Român, „demantelând sistematic forţa sa simbolică” [13] prin otrăvire cu acţiuni de CP, dovedesc că doar au schimbat generaţia de lideri, nu şi ideologia marxistă. Că degeaba nu mai sunt comuniste în plan economic dacă susţin Marxismul Cultural.

    Şi poate va înţelege şi o clasă politică antinaţională şi anticreştină că a venit timpul schimbării. Domnilor politicieni, nu mai vrem marxism, nici măcar cultural. Nici „tehnocraţi ai jafului” şi ai urii de neam. Ţuţea şi Eliade aveau dreptate [14]. Vrem să alegem conducători care dovedesc că-L iubesc pe Hristos, iubesc Biserica şi această ţară. Nu vrem s-o preschimbăm în Sodoma. Mai bine vă schimbăm pe voi.

    Ce nu știe Dragnea Liviu este că asta nu e ieșirea sa din situațiile încurcate in care se află, ci intrarea in unele și mai mari. Nu este acesta un inceput de favorit al stăpânilor, ci un inceput al sfârșitului său din toate punctele de vedere. Ce nu știe Dragnea Liviu este că stăpânii își aruncă la gunoi sculele prin care lucrează. Cel puțin din două motive: să-și șteargă urmele și din dispreț pentru oamenii slabi pentru trădători de neam, pentru lingușitori.

    Cineva avertiza asupra acestui fapt: oculta își aruncă slugile. Astfel, dacă faci un compromis pe placul stăpânirii, sperând că vei căpăta protecția lor, te înșeli amarnic. Ei îți vor cere încă un compromis, apoi unul și mai mare, la nesfârșit, până refuzi și abia atunci te aruncă la coș.

    Asta nu știe domnul Dragnea.

  7. Romania – locul in care s-au intalnit hotii cu prostii!!!

    un nou scandal zguduie tarisoara ….

    O construcție la care românii au cotizat ani de-a rândul nu aparține statului român, ci unei persoane fizice. Imaginea Parlamentului a fost înregistrată și aparține unei persoane fizice și moștenitorilor săi pentru că statul român, în acest moment, are o problemă pe care nu a rezolvat-o de foarte mult timp. Dacă vrei să faci o fotografie cu Parlamentul României, atunci familia respectivă vă dă în judecată și trebuie să îi dați drepturi. Este vorba de cabinetul de arhitectură al fostei doamnă deputat Anca Petrescu. Sunt chestiuni pe care le-am ridicat în diverse întâlniri și care niciodată nu au avut aderență necesară. Suntem singurul Parlament din Europa și din lume care nu putem să facem produse pentru a le vinde fără acordul persoanei care deține aceste chestiuni„, a zis Valeriu Zgonea de la DC News.

    Acum am fost sesizat de către instituție și ni se cer daune pentru ultimii trei ani. Este o chestiune extrem de delicată și complicată. Am început procesul prin care înregistrăm cadastral această construcție a statului român. Este un proces complicat; cadastrul ne costă foarte multe resurse financiare etc. Eu sunt președintele Camerei Deputaților și am sesizat în ultimii trei ani această chestiune„, a mai zis Valeriu Zgonea.
    Sursa : http://www.dcnews.ro/zgonea-casa-poporului-apar-ine-unei-persoane-fizice-se-cer-daune-pentru-ultimii-ani_496990.html#sthash.xsItPsnU.dpuf

    Cand madam aia , Petreasca (cunoscuta si ca rusinea scolii de arhitectura din Romania .. ) „proecta” Casa Popoului era angajata dracu la stie ce intreprindere de stat.
    Conform legii drepturilor de autor, asa cum am avut placerea sa o invat prin 1981 , intr-un astfel de caz, drepturile de autor apartineau angajatorului (intreprinderii , institutiei ) care platea salariul proectantului , inventatorului, inovatorului.

    Ma rog s-ar putea zice ca madam aia ar fi revenit la proiectare prin” Anca House SRL”

    Insa, e un insa : imaginea aia monstruasa a Casei Popului a ramas aceiasi din 1989:
    http://www.agerpres.ro/media/images/2014-07/071210581893948659.jpg%5B/img%5D

    Șantierul de construcție al Casei Republicii (Casa Poporului) — 31 octombrie 1989
    Foto: (c) Virgil PAVEL / AGERPRES ARHIVĂ
    http://selectnews.ro/wp-content/uploads/2014/02/Graham-Perolls-ianuarie-90.jpg

    Graham Perolls la București, în ianuarie 1990, împărtășește bucuria libertății cu doi soldați de gardă în fața Casei Poporului
    Foto: hospicesofhope.co.uk/history

    (sursa http://selectnews.ro/eutanasia-durerii-britanic-inimos-ajuta-de-22-de-ani-zeci-de-mii-de-romani-si-statul-ii-pune-piedici/)

    Schimbarile de imagine provesc cestii de amanunt gen alei, ceva staruri de flori si altele asemenea . plus ca au fost amenajate spatiile interioare

    Insa chiar daca am „accepta” o astfel de argumentaie tot cadem in zona stupidului intersectata cu ridicolului.. Adica propietarul nu poate sa isi pozeze proprietatea? Ca se supara cine ?!

    Hai pe bune .. in lume sunt cladiri celebrie pentru eleganta si frumusetea lor. Insa nici Sanarien, nici Nyemaier nu stiu sa fi cerut apobari pentru a le fi fotografiate operelele,.Care chiar sunt capodopere.
    Nu am auzit de asa ceva nici in ce priveste Casa de pe Cascada a lui Frank Lloyd Wright (arhitect)Si la Wiki scrie :Photography of the exterior was permitted without restriction.. Si este rezidenta particulara.

    Sau sa zicem creatiil celebrisimilor carosieri italieni : Pininfarina , Bertone si Ghia (sa zic asa „sfanta treime” a anilor 60) …. propretatea „imaginii” – si imaginea inseamna MULT! – apartine firmei constructoare.
    De exemplu daca vrei sa copiezi pe asta pe 365 Daytona (considerata cea mai frumoasa masina de dupa 1950 .. daca nu de la 1900 incoa!) vei avea de-a face cu Ferrari nu cu Pinifarina (Farina a desenat capodopera)

    Ce vreau sa zic ?
    Ca atunci cand „vinzi” o cladire, o masina, o nava vinzi si imaginea …
    Asa ca de fapt pretengtiile calamitatii aleia sunt de 2 ori false…

    Ins acum zic la noi se intalnesc hoti cu prostii.
    Asa ca se pare ca careva la OSIM (hot , prost sau si hot si prost) a „inregistrat” „drepturile” asupra imaginii Casei Popoului.
    Ca la tara (Romania) merge!!!!

    Ar trebui sa se verifice daca la OSIM nu au mai fost inregistrate drepturi asupra :
    – numelui Romania! Cum ar fi s aajungem sa platim cuiva ca sa scriem Romania?!
    – stemei de Stat
    – drapelului national
    – numele Bucuresti, Pliesti, Iasi samd
    – imaginea hartii Romaniei Imaginea simpla doar …

    Si nu ziceti ca exagerez … fiindca atunci cand lacomia se combina cu nesimtirea si hotii se intanesc cu prostiii …

    A da. Am aflat de la A3. Pe acolo o individa raoscata cu fular de slaninuta si coafata in stil gorgonic o ardea juridic ca desi legea de acu (din 96) nu se stie daca legea de dinainte. va zic eu : NU!! Da aia se pare ca aplauda intalnirea prostilor cu hotii .. cica din motive „legalist-moraliste” adica „anticomuniste”

    Si inca.. Se pare ca azi unii incep sa aprecize „meritele” Petreascai. Ea a fost „promovata” nu ptr ca ar fi fost f buna.. nu! Pentu obedienta la „inaltele” sugestii „stilistice” . „Imaginea” cladirii aleia este creatia lu’ Ceasca si a lu’ madama Co Doi (Co2) asa ca dpv stilistic cam seamana cu o balega de elefant. Adica unicu merit este ca e MARE!
    in rest .. de un prost gust parvenito-tzoparlanesc submahalagesc. Da de acu incep sa crez ca era si pe gustu Petreascai …

  8. Frumos !Felicitari !Cei din „provincie” cum / unde pot intra in posesia albumului ? Dar ce vaaaad in poza de la lansara care se poate intitula cu usurinta „alaturi de prieteni si dusmani” , pe dl.ministru Jacuzzi ! Trecerea timpului arunca valul pudorii peste multe rostite si facute in perioada 2000 – 2010 ?!?

    Trebuia sa-l invitati si pe Base ! Oare venea ? Sau pe Traian Ungureanu,…Stiu.Sunt un pic rautacios.Dar chiar sunt curios ! Oare venea ???

  9. Domnule Presedinte,…va rog…din tot sufletul…raspundeti-mi la o intrebare.Ati fost ministru de Externe ( zic eu cel mai bun de dupa ’89 si pana azi ) explicati-mi va rog un lucru din punct de vedere technic.Citesc pe net ca,dl.Baconsky sa lasat de politica si „s-a retras ambasador in centrala MAE ” !Cum se poate retrage cinave ambasador in centrala MAE si poate imi spuneti si ce face el acolo atat de singuuuur si retras ??? Cu se poate ?Cand stau la rand si sunt „tardusi” si batjocoriti la asa zisele concursuri sute de aplicanti cand vedem ca,pentru neamurile politicienilor posturi cheie in diplomatie sunt libere ( nu mai sunt postrile blocate?) apare acest personaj si se retrage !!! Eu vad un singur mod este omul serviciilor si atunci este la ordin…repet eu vad doar acest mod…poate ma lamuriti si cu un alt aspect.Va multumesc anticipat pentru raspunsul dvs.care sper sa ma lamureasca.

Lasă un răspuns