Nu vad niciun titlu langa nume. Probabil in desenele satirice nu se obisnuieste, pentru libertatea interpretarilor. Este cunoscut, in zilele noastre, multumita psihologiei producatorilor si consumatorilor de arta, ca intr-un acelasi produs artistic nu toti privitorii vad acelasi lucru. Explicatia este ca tot ceea ce vedem, vedem cu toata cultura si experienta noastra, care sunt diferite de la individ la individ. Imi amintesc ca pe vremea cand inca nu eram inapoia, ci in fata catedrei, un inalt si vestit demnitar, care era rector, dar si scriitor si jurnalist, a venit la un seminar de istoria culturii, unde a pus o intrebare, ce simtim si cum interpretam un tablou de pictura. Primele raspunsuri, care literalmente au tasnit, tineam la profesorul nostru, care parea mai fastacit decat studentii sai, nu au depasit cu prea mult pragul senzorial al perceptiilor, o colega a spus chiar ca ii cresc pulsul si transpiratia, cand se uita la un tablou celebru (daca imi amintesc bine, s-a referit la un tablou al pictorului care si-a taiat urechea si a trimis-o in plic iubitei). Am zis si eu ceva, simtisem ca explicatia trebuia dusa undeva mai sus, in planul sentimentelor, ideilor, asociatiilor de idei, formatoare de atitudini, comportamente samad, nu am aflat daca sau cat am nimerit-o… Privind la desenul satiric al lui Gopo (desi legate intre ele, fac o oarecare distinctie intre caricatura, care preponderant tinteste persoane, si satira, care mai degraba biciuieste moravuri; este un etalon propriu, pe care nu-l pretind altora), l-as intitula “Ipocrizia si Desfraul”, ori, mai in extenso, pentru a fi mai explicit, Al treilea ochi al Ipocriziei, pe care, spre deosebire de clarvazatori il are la spate, si Ghearele Desfatarii (ei, da, desfatarea vicioasa are intotdeauna niste gheare). Ipocritul, perfect incarnabil in politicienii de pe scena capitalismului romanesc, vrea sa fie perceput ca este ceea ce nu este, vedem cum in timp ce masca priveste inainte, subconstientul intoarce capul, adulmeca viciul, nu-i poate rezista, se lasa sedus, corrupt, poate ca face parte si dintr-un scenariu, dar lucrurile astea nu se vad public, si asta conteaza pentru Ipocrit. Tot asa, rememorez o scena cu un amic, care, pentru mine cel putin, suferea de o dedublare de personalitate: in timp ce in spate ii critica de-i rupea pe unii politicieni, se ducea la actiunile lor, ocupa loc in fata, aplauda, scanda… “Bine, bine, il intrebam contrariat, dar de ce te vari in ochii celor pe care nu ii agreezi?”. Ma privea, nu stiu daca cu mila sau cu dispret, dar imi raspundea, intr-un fel enigmatic: „Ce stii tu. Este bines a fii vazut.” Chestia asta seamana ca doua picaturi de apa cu scenele in care unii se tanguiesc de mama focului in mijlocul strazii, punandu-si tarana in cap, doar pentru a fi vazuti, pentru ca “este bine sa fii vazut”, in timp ce un ochi il are intredeschis, pentru a vedea impresiile si reactiile pe care le provoaca… Inchei cu o clasica precizare, intre personajul ipocrit al lui Gopo si o persoana din realitate, de la Palatul Cotroceni, nu este decat o asemanare intamplatoare.
Puţin probabil ca în concepţia lui Gopo desenul să fi avut vreo relevanţă politică. În context apolitic deci, ar fi vorba de viziunea erotică a unui bărbat pămpălău. Dar dacă trebuie să-i căutăm o conotaţie politică, atunci ar putea deveni imaginea unei colege de partid în mintea unui politician discret – sau care încearcă să fie discret.
Oricât ar părea de ciudat, înainte ca Ion Popescu Gopo să-l ”inventeze ” pe omuleț , adică partea stângă a imaginii, el s-a lansat, în presa umoristică din timpul războiului, cu caricaturi în care personajul voluptos din dreapta imaginii era cel mai adesea și cel mai robust reprezentat. Așa că desenul pe care îl postați cred că este mai curând o nostalgie și nu o alegorie…
Omulețul, realizarea de maturiatate a lui Gopo, privește , cred, cu o oarecare căldură către efigia femeii fatale, ca spre propria-i tinerețe.
Iată ce declara autorul despre creația sa de maturitate: „Am făcut un omuleț cu mare economie de linii. Ochii lui sunt două puncte, nu și-i poate da peste cap și nici nu se uită galeș. Mi-am redus de bunăvoie posibilitățile. Gura lui este aproape imobilă. Nu am folosit nici expresia feței. Subiectul însă a căpătat forță.”
Așadar, poate fi sentimental omulețul inexpresiv , așa cum îl descrie ”tatăl” său? Ei bine, desenul pe care îl postați spune că da…
Nu am știut că există o combinație , dulce-ironică, mi se pare mie, a două epoci total diferite de creație a lui Ion Popescu Gopo.
Când eram copil, am răsfoit , fascinată, revistele din timpul războiului, ”salvate” de tatăl meu, și pe care mi-era aproape frică să le desfac, pentru că deveniseră fragile ca aripile de fluture și mi se părea că s-ar putea preface în praf, oricând, între degetele mele. Acolo am văzut pentru prima oară caricaturile lui Gopo. Mi le aminteasc perfect…femeile cu piciore lungi și coapse bine exprimate, cu fustele bătute de vânt și cocoțate pe pantofi superbi, cu ”platformă”, erau personajele principale. Ca și în desenul pe care îl prezentați astăzi, erau ÎNTOTDEAUNA dominatoare, supradimensionate, totale…
……………………………………………………………………………
O interpretare politică? Mai bine o amintire frumoasă…
O entitate GOALĂ, cu multiple și înșelătoare personalități, conduce o justiție, care, în loc să fie neprihănită și oarbă, este ca o parașută pe centură și chioară?
O femeie frumoasa poate fi de fapt viciul lipsei de stapanire. Tot o femeie frumoasa poate fi si dorinta de putere ( cineva a spus ca a face dragoste este ceva searbad pe langa pasiunea pe care puterea o starneste ). Tot o femeie frumoasa poate fi si dorinta de imbogatire cu orice pret.” Fata Morgana” pe care politicienii o zaresc la orizont si pe care unii o pot atinge ( Basescu de ex. ) crezand ca sunt intr-o oaza si descoperind in cele din urma desertul care-i inconjoara. Sa ne mai miram atunci ca politicienii nostri au fata intr-o directie si mintea in alta ???
P.S. „Fata Morgana” tenteaza si femeile nu numai barbatii…Desigur ca are multiple infatisari in functie de persoana care „intoarce capul”.
Cu cât e omul mai mic, cu-atât e ispita mai mare !
Era o ispită mult prea mare !
Probabil că până la urmă omul lui Gopo nu-i va rezista !
Crede cineva că oamenii noştri ( politici) vor rezista ?!
Punând mai presus interesul naţional ?
Hai să-i numărăm pe cei care încă au mai rămas ! 😉
http://www.mediafax.ro/politic/ciolos-i-a-trimis-lui-pavel-filip-lista-cu-reforme-pe-care-chisinaul-trebuie-sa-le-adopte-15011792#comments
Hai că-i tare guvernul ăsta tehnocrat, în frunte cu ciolănosul ăsta !
Auzi, luaţi voi 150 de mil. de euroi de la noi, că şi aşa ne prisosesc, nu avem ce face cu ei dar aveţi grijă cum sugeţi de la licurici. Să nu-i încurcaţi între ei ! Cu noi n-aveţi treabă !
E ca şi cum i-ai plăti uneia o sumă de bani să se culce cu altul ! 😳
K ce chilipir ?!
P.S.
Observaţi că ei nu trebuie să ridice un pai pentru România ( nici măcar ceva legat de bună vecinătate!) !
Păi, atunci să le dea ăia bani, nu noi !
Că ei beneficiază de relaţiile alea intime !
Nu noi !
[…] la diverse concursuri internationale, dar aceasta revista organiza concursuri de probleme de sah, cu participare internationala. Din pacate, dupa Revolutie, Revista Romana de Sah a disparut. Au mai […]
Laura Nureldin, prezentatoare de știri la Antena 3, și-a scris revolta pe contul său de Facebook, după ultima declarație revoltătoare din Guvernul Dacian Cioloș.
Declarația aparține ministrului Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, care ne spune că dacă vrem o țară ca afară ar trebui să muncim ca afară și că, în prezent, sistemul sanitar este peste media a ceea ce merită românii.
„Doamna tehnocrată de la Finanţe zice că ar trebui să muncim pe 2 lei. Acum, domnul tehnocrat de la Sănătate zice că avem un sistem mult mai bun decât ce merităm. Am înţeles, suntem o naţie de rahat care, oricum, nu vă merită nici pe voi. Suntem praf. Voi, tehnocraţii sufletului, sunteţi minunea minunilor, coborâtă cu hârzobul din cer. Ce voiam să zic: nu mai bine vă căraţi înapoi în Olimpul tehnocraţilor şi-l luaţi cu voi şi pe Stăpânul Tăcerii, zeul Iohannis, protector al caselor luate pe naşpa?”, a scris Laura Nureldin, pe contul său de Facebook.
……………………………………………………………………………………………………….
Doar ca astia nu-s tehnocrati . Sunt niste birocrati si aristocrati basisti , fosti angajati pe la Bruxelles care habar n-au pe ce lume traiesc si care raspund la comenzi externe . Cam de aceeasi valoare si ridicol cu predecesorii lor : Basescu , Boc , Blaga , Macovei , MRU , Ponta , Nita , Valcov si altii .
Astia sunt niste fosti si actuali securisti/procurori pusi acolo sa faca niste lucruri . Sa aresteze oponenti politici si sa DISTRUGA capitalul romanesc .
Daca ar fi sa numesc eu niste tehnocrati , niste specialisti care au creat si au condus ceva la viata lor , voi spune asa la repezeala vreo 3-4 nume :
1. George Iacobescu , Chairman and CEO Canary Wharf Group
Numai ca cei pe care i-am pomenit eu mai sus , probabil ca nu vor accepta niciodata sa fie condusi de niste ticalosi si incompetenti ca Basescu , Iohannis sau Ponta .
Omul lui Gopo – Buşoi şi Primăria Capitalei ! 😆
Un om prea mic, pentru o pălărie atât de mare !
Vor să bată toate recordurile !
Nu le ajunge că au cel mai înalt şi…străin preşedinte, vor şi cel mai mic şi caraghios primar general. Cu litere mici, cum altfel ?! 😉
Denunţul. Ghid de scriere creativă
de Lelia MUNTEANU Publicat la: 30.01.2016 16:50 Ultima actualizare: 30.01.2016 18:52
M-am tehnocrat. Adică am dat-o-n tehnocraţie, ca toată lumea.
Intru în Industria Denunţurilor, singura care duduie.
Etapa întâi – brenduirea biznisului. Şi scăpat de mititica, şi cu banii pitiţi? Fă un denunţ creativ! Te plictiseşti la întristare, vrei să cobori de la cucurigu, să te pună-n praştie, să mai ieşi în primeneală? Fă un denunţ creativ! (L-au denunţat unii pe Dumnezeu pentru înşelăciune în formă etern continuată, n-oi fi tu mai tăntălău). Nu mai ai dreptul la opere ştiinţifice? Nu te mai înhăita cu mediul academic, fă un denunţ creativ! Eşti poprit la domiciliu? Un denunţ creativ şi ai liber la ocolul pământului. Eşti la opăreală, în control judiciar, şi te-ai plictisit s-o tot dai în tango cu organele? Fă un denunţ creativ! Vrei să scapi de-un tovarăş mai dilău? Dă cu duma, fă un denunţ creativ!
Nu te îndemn să fi hidrant, sifonar, prăduitor, mârâitor, cârâitor, lătrător, pitpalac, marmeladă, papagal coclit. Te-nvăţ să fii patriot cu tine.
S-o luăm finuţ, ştiinţific. Răspundem la întrebările fundamentale (le-am palmat de pe un sait pricopsit; cu copipeist afară se poate, doar la ţuhaus tre să fii original).
1) De ce să scrii. Păi, cum de ce? Tot n-ai înţeles? Scrii să te scoţi! Un loazir pragmatic, cum ar veni. Un hobii de activitate. Poate o viitoare profesie.
2) Cum să scrii. E, aici i-aici. Intervine ofşorul meu “Denuntul Creativ Unlimited Co”, întregistrat în Insulele Maladive, Tratezi introducerea cu simţire, să ofteze mistreţu (procuroru, cum ar veni, lovitule la bibelou). Când ajungi la cuprins nu mergi pe burtă, nu-nchizi pianu. Până-n concluzii dai tot, fără milă. Stil pizdos.
3) La ce foloseşte să scrii. Ce facem, o luăm de la capăt? Scrii să te scoţi, te scot ca să scrii! Îţi iei fapta cu mantă. Bagi un sclepţoman la înaintare. Chiar mai mulţi. Câţi poţi. Cu un înaintaş mergi la para-para, cu mai mulţi mergi la hora mare – te poţi da martor, ba chiar parte vătămată.
4) Ce faci cu scrierile tale. Le semnezi, le depui şi aştepţi patrafiru (judecătoru, dacă mă înţelegi ce spun). Mergi la sigur, chiar fără dibaci (avocatu, muialiule; nu mă plăteşti să-ţi şi traduc).
Recunosc sincer, nu m-am gândit la ce v-ați gândit dumneavoastră. Mă tem că nu sunt inițiată într-ale duhovniciei ca alții și nu ascult decât întâmplător asemenea predici, dacă mă regăsesc într-un anumit context. Nu am aspirații întru mântuire, așa cum o înțeleg credincioșii practicanți, dar viața mi-o sprijin pe morala creștină. Fără să aștept răsplată în viața de apoi și fără să mă tem de iad. Pur și simplu, îmi doresc și le doresc tuturor, fie ei frumoși sau urâți, grași ori supli, proști sau deștepți, credincioși ori atei, privați sau bugetari (ca să fiu în trend), salahori sau artiști, filosofi ori ingineri etc, să avem pace, liniște în grădini și în case, copiii să ne fie sănătoși, să ne funcționeze sistemul de sănătate și cel educațional, să putem să nu lucrăm duminica măcar, nu ca să ne ducem la biserică, pentru că alții se duc în alte zile, dar ca să ne odihnim oasele și să ne limpezim mintea, să avem timp să ne gândim la ceea ce suntem și vrem să fim, să ne îndreptăm, să citim, să ascultăm muzică de pe terasă, nu din mașină… Am aspirații de om simplu, exprimate în cuvinte simple și neprefăcute, fără pretenții prea mari.
Mesaj CORECT si taios … Doar ca , pentru respectarea adevarului , acest mesaj trebuia dedicat si celui care a initiat aceste masuri aberante si nesimtite din noul cod fiscal : Victor Ponta .
Politica românească e o curvă imensă (atentie! fără chip şi fără maniere, cu gheare în loc de degete, doar oarecare ambalaj) şi oamenii cu demnitate se retrag (o ocolesc) chiar dacă urmaşii lor ar pofti un pic la ea, pentru că încă nu o cunosc (n-au fost sfâşiaţi de ea) ……
Chiar si in politica romaneasca, vine un moment in care privind inapoi constati ca anumite lucruri ti-au adus multe satisfactii. Si, mergand mai departe, regreti despartirea… 🙂
Imuletu este un politician preacinstit care nici usturoi nu a mancat, nici gira nu-i miroase si care este cica extremd e virtuos.
Silueta voluptiasa la care cica nu se uita este ce viseaza el : bani, viloaie, influenet, gagici june duse in hoteluri scumpe foc , finatari de campnaie samd ect si ce oti mai vrea
Acum puneti vou numele omuletului!! Care este cel „preacinstit” ?!
Fara competitie, societatea degenereaza, devine o sandrama (lectia comunismului): Cotele de Oscaruri pot ascunde necompetitivitatea sub presul corectitudinii politice. Asa a inceput comunismul. Cu cote ideologice. De origine sociala. Analfabetii si necalificatii s-au trezit peste noapte privilegiatii regimului. Precaritatea spirituala a luat locul valorii. Cotele de lumpen (haimana in germana) au napadit toate esaloanele puterii, de la cele politice si de siguranta, cu atotputernicii activisti si draconicii securisti, pana la cele culturale, cu nulitatile culturnice.O asemenea subrezire a societatilor nu avea cum sa reziste. Sandramalele s-au prabusit in 1989-1991. Consecintele filosofiei comuniste a voluntarismului si ateismului le mai vedem, azi, in ideea Ciuce, din societatea nord-coreeana. Nimeni nu ar fi crezut, insa, ca tezele ideologice ale cotelor de origine, de aceasta data rasiala, vor trece oceanul si se vor cuibari in politica americana, privind cultura si arta. Interventia sefului Casei Albe in favoarea unor cote de Oscaruri pe criterii rasiale, sub motivatia diversitatii, este vazuta ca un nepermis amestec ideologic in cultura si arta, care va eroda competitia si autenticitatea valorilor. Interventia politica a venit dupa ce un cineast de culoare a decis sa boicoteze gala Oscarurilor, datorita lipsei candidatilor de culoare pentru al doilea an consecutiv. Industria cinematografică ”ar trebui să procedeze la fel ca oricare altă industrie, și anume să caute talente și să ofere oportunități tuturor”, a susținut Barack Obama. ”Dezbaterea referitoare la Oscar nu este decât expresia acestei chestiuni mai ample: facem ce trebuie ca să ne asigurăm că toți au șanse egale?”, a sintetizat el. Academia Americană de Film a anunțat că va lua o serie de măsuri pentru o mai mare diversitate. Personalitati prestigioase si analisti sofisticati afirma ca il inteleg pe Obama, dar cred ca acesta se raporteaza la o falsa problema. Argumentele pe care le aduc sunt de tip competitional si juridic. Multe persoane de culoare au obtinut rezultate exceptionale in multe competitii sportive si culturale internationale, fara sa fi fost nevoie de o favorizare politica. Cu alte cuvinte, nu exista un handicap. De abia incepand cu cotele de premiere pe criterii de rasa apar problemele reale, jignitoare pentru unii, discriminatoare pentru altii. Egalitatea de sanse se refera la neingradirea juridica a posibilitatilor de dezvoltare personala si de participare sociala. O potentialitate egala, deci, valorificabila sau nu, care depinde de alegeri si de abilitati. Cele mai pertinente comentarii sunt cele care provin chiar din interiorul industriei cinematografice. Doi mari actori britanici, Charlotte Rampling și Michael Caine, susțin că „diversitatea etnică” nu poate fi un criteriu pentru nominalizarea la Oscar. „De ce trebuie să facem categorii? Oricând va putea veni cineva care să spună „Ești prea nu știu cum, prea negru, prea alb sau mai puțin frumos…Și atunci ce facem, catalogăm ca să facem tot felul de noi minorități?”, a spus Rampling, de 69 de ani, recompensată cu numeroase premii de-a lungul carierei sale de actriță, cântăreață și fotomodel. „Există mulți actori negri. Până la urmă, nu poți vota în favoarea unui actor pe motiv că este negru. Nu poți să spui „îl voi vota, nu e bun, dar e negru”, a explicat, la rândul lui Caine, de 82 de ani, în cursul unui interviu pentru BBC Radio 4. Deținător a două premii Oscar, veteranul a recomandat artiștilor de culoare să „aibă răbdare”, amintind că și el a făcut același lucru timp de „mulți ani” pentru a ajunge printre laureați. O atentie dezaprobatoare au atras si vociferarile impotriva interpretarii unui rol de film despre Michael Jackson de catre un actor alb, britanicul Joseph Fiennes, desi, se stie, cantaretul a vrut sa fie alb, reusind sa-si schimbe culoarea. „Sunt o persoană albă, un tip din clasa de mijloc, din Londra. Sunt la fel de şocat ca şi voi. Jackson a avut cu siguranţă o problemă, o problemă legată de pigmentare, iar eu cred asta. Era mai aproape de culoare mea decât de culoarea sa originală“, a declarat actorul, de 45 de ani. Observatorii subtili ai tensiunilor din relatiile interrasiale americane sustin ca acestea s-au amplificat, in mod paradoxal, in timpul presedintelui Barack Obama. Putin probabil, se estimeaza, din cauza electoratului, care l-a votat pentru doua mandate. Aluziile sunt legate de culpabilizarea rasiala a politiei si de ciudatul acord intre Washington si orasul Ferguson pentru reformarea politiei, se pare tot pe baza de cote. Unele analize merg si mai departe, identificand un inceput de dizidenta culturala, in cursul actualei administratii, de protest fata de discriminarea albilor. Dizidenta este comparata cu cea anticomunista, din anii razboiului rece, fata de persecutarea elitelor culturale. Prognosticurile privind dizidenta anticapitalista a „gulerelor colorate”, cum pot fi numiti creatorii de cultura si arta, sunt rezervate. Nu se exclude insa posibilitatea, daca tezele ideologice ale lui Obama, din ianuarie 2016, care ascund necompetitivitatea sub presul corectitudinii politice, vor fi preluate de administratiile viitoare, ca dizidenta intelectualitatii culturale si artistice sa fie urmata de o dizidenta a inteligentelor stiintifice si tehnice. In aceasta ipoteza, lectia neinvatata a comunismului se va repeta: fara competitie, societatea degenereaza, devenind o sandrama.
Vai,ce simplu era! Mi-a picat greu fisa.
(Înseamnă că-am îmbătrânit rău și-o fi venit vremea să mă dau la mă-sa, cum zicea o zicală din vremea telefoanelor publice fără cartelă?!)
Desenul în sine este clar o posibilă vizualizare a celebrei formulări: „În spatele oricărui bărbat de succes este, întotdeauna, o femeie de succes!”
Problema propusă este identificarea existenței, în politica vremurilor noastre, a unui asemenea cuplu.
Am picat, inițial, în capcana: el = băsescu, că tot românul a văzut cât l-au sprijinit femeile, dar mi-am dat seama că pentru ea nu se califică nici mungiu-pippidi, nici macoveasca, nici chiar merkel și nici femeile din rândul doi (sulfina, pora, reading, ș.a.m.d.).
Mi-au trecut prin minte săftoaica și țurcanca, care, cu puțină bunăvoință ar fi mers, dar astea au sărit pârleazul, cel puțin ca aparență oficială.
Pistă falsă este și ea = udrea, unde realitarea cere corolarul: „și în spatele unei femei de succes stă un bărbat de succes”.
ÎNTR-UN FINAL, REUȘIND SĂ IES DIN CAPCANĂ, M-AM DUMIRIT:
el = klaus johannis
ea = Carmen Johannis.
Domnule Adrian Năstase, v-am apreciat întotdeauna umorul și inițial n-am vrut să intru în joc, dar … asta-i viața, m-am dat bătut! Felicitări!
O Românie în care vulgaritatea atinge cote maxime , Gopo a avut o intuiție grozava când a desenat aceasta caricatura. Sexul a ajuns Împărat, ne stapaneste mintea,activitatea,spectacolul ,televiziune,cinematografia etc.
sugerează ….. cele două Românii, ale lor ! România noastră, cea dorită, nu se vede încă din pricini multe și deloc mărunte, dar… poate-ntr-o zi, totuși 😉
Mie-mi sugereaza ipocrizia, in general, nu numai in politica.
intotdeauna exista ceva in mintea ta care se uita in trecut
Oricum ar fi, orice ar face, oriunde ar merge, Băsescu o are în minte doar pe Udrea.
Reblogged this on operatiunispeciale.
Fata morgana din politica romaneasca – dupa iluzie urmeaza deziluzia.
Nu vad niciun titlu langa nume. Probabil in desenele satirice nu se obisnuieste, pentru libertatea interpretarilor. Este cunoscut, in zilele noastre, multumita psihologiei producatorilor si consumatorilor de arta, ca intr-un acelasi produs artistic nu toti privitorii vad acelasi lucru. Explicatia este ca tot ceea ce vedem, vedem cu toata cultura si experienta noastra, care sunt diferite de la individ la individ. Imi amintesc ca pe vremea cand inca nu eram inapoia, ci in fata catedrei, un inalt si vestit demnitar, care era rector, dar si scriitor si jurnalist, a venit la un seminar de istoria culturii, unde a pus o intrebare, ce simtim si cum interpretam un tablou de pictura. Primele raspunsuri, care literalmente au tasnit, tineam la profesorul nostru, care parea mai fastacit decat studentii sai, nu au depasit cu prea mult pragul senzorial al perceptiilor, o colega a spus chiar ca ii cresc pulsul si transpiratia, cand se uita la un tablou celebru (daca imi amintesc bine, s-a referit la un tablou al pictorului care si-a taiat urechea si a trimis-o in plic iubitei). Am zis si eu ceva, simtisem ca explicatia trebuia dusa undeva mai sus, in planul sentimentelor, ideilor, asociatiilor de idei, formatoare de atitudini, comportamente samad, nu am aflat daca sau cat am nimerit-o… Privind la desenul satiric al lui Gopo (desi legate intre ele, fac o oarecare distinctie intre caricatura, care preponderant tinteste persoane, si satira, care mai degraba biciuieste moravuri; este un etalon propriu, pe care nu-l pretind altora), l-as intitula “Ipocrizia si Desfraul”, ori, mai in extenso, pentru a fi mai explicit, Al treilea ochi al Ipocriziei, pe care, spre deosebire de clarvazatori il are la spate, si Ghearele Desfatarii (ei, da, desfatarea vicioasa are intotdeauna niste gheare). Ipocritul, perfect incarnabil in politicienii de pe scena capitalismului romanesc, vrea sa fie perceput ca este ceea ce nu este, vedem cum in timp ce masca priveste inainte, subconstientul intoarce capul, adulmeca viciul, nu-i poate rezista, se lasa sedus, corrupt, poate ca face parte si dintr-un scenariu, dar lucrurile astea nu se vad public, si asta conteaza pentru Ipocrit. Tot asa, rememorez o scena cu un amic, care, pentru mine cel putin, suferea de o dedublare de personalitate: in timp ce in spate ii critica de-i rupea pe unii politicieni, se ducea la actiunile lor, ocupa loc in fata, aplauda, scanda… “Bine, bine, il intrebam contrariat, dar de ce te vari in ochii celor pe care nu ii agreezi?”. Ma privea, nu stiu daca cu mila sau cu dispret, dar imi raspundea, intr-un fel enigmatic: „Ce stii tu. Este bines a fii vazut.” Chestia asta seamana ca doua picaturi de apa cu scenele in care unii se tanguiesc de mama focului in mijlocul strazii, punandu-si tarana in cap, doar pentru a fi vazuti, pentru ca “este bine sa fii vazut”, in timp ce un ochi il are intredeschis, pentru a vedea impresiile si reactiile pe care le provoaca… Inchei cu o clasica precizare, intre personajul ipocrit al lui Gopo si o persoana din realitate, de la Palatul Cotroceni, nu este decat o asemanare intamplatoare.
Tare…
Puţin probabil ca în concepţia lui Gopo desenul să fi avut vreo relevanţă politică. În context apolitic deci, ar fi vorba de viziunea erotică a unui bărbat pămpălău. Dar dacă trebuie să-i căutăm o conotaţie politică, atunci ar putea deveni imaginea unei colege de partid în mintea unui politician discret – sau care încearcă să fie discret.
Barbatul, are un creier care este atasat femeii,sexului,frumusetii,adica usor de manipulat!
Oricât ar părea de ciudat, înainte ca Ion Popescu Gopo să-l ”inventeze ” pe omuleț , adică partea stângă a imaginii, el s-a lansat, în presa umoristică din timpul războiului, cu caricaturi în care personajul voluptos din dreapta imaginii era cel mai adesea și cel mai robust reprezentat. Așa că desenul pe care îl postați cred că este mai curând o nostalgie și nu o alegorie…
Omulețul, realizarea de maturiatate a lui Gopo, privește , cred, cu o oarecare căldură către efigia femeii fatale, ca spre propria-i tinerețe.
Iată ce declara autorul despre creația sa de maturitate: „Am făcut un omuleț cu mare economie de linii. Ochii lui sunt două puncte, nu și-i poate da peste cap și nici nu se uită galeș. Mi-am redus de bunăvoie posibilitățile. Gura lui este aproape imobilă. Nu am folosit nici expresia feței. Subiectul însă a căpătat forță.”
Așadar, poate fi sentimental omulețul inexpresiv , așa cum îl descrie ”tatăl” său? Ei bine, desenul pe care îl postați spune că da…
Nu am știut că există o combinație , dulce-ironică, mi se pare mie, a două epoci total diferite de creație a lui Ion Popescu Gopo.
Când eram copil, am răsfoit , fascinată, revistele din timpul războiului, ”salvate” de tatăl meu, și pe care mi-era aproape frică să le desfac, pentru că deveniseră fragile ca aripile de fluture și mi se părea că s-ar putea preface în praf, oricând, între degetele mele. Acolo am văzut pentru prima oară caricaturile lui Gopo. Mi le aminteasc perfect…femeile cu piciore lungi și coapse bine exprimate, cu fustele bătute de vânt și cocoțate pe pantofi superbi, cu ”platformă”, erau personajele principale. Ca și în desenul pe care îl prezentați astăzi, erau ÎNTOTDEAUNA dominatoare, supradimensionate, totale…
……………………………………………………………………………
O interpretare politică? Mai bine o amintire frumoasă…
Ai o altă cauză?
[…] Sursa:http://www.adriannastase.ro/2016/01/30/va-rog-sa-interpretati/ […]
Desenul nu ne arată cine e în față: o babă fleșcăită, în mână cu drapelul american….
O entitate GOALĂ, cu multiple și înșelătoare personalități, conduce o justiție, care, în loc să fie neprihănită și oarbă, este ca o parașută pe centură și chioară?
O femeie frumoasa poate fi de fapt viciul lipsei de stapanire. Tot o femeie frumoasa poate fi si dorinta de putere ( cineva a spus ca a face dragoste este ceva searbad pe langa pasiunea pe care puterea o starneste ). Tot o femeie frumoasa poate fi si dorinta de imbogatire cu orice pret.” Fata Morgana” pe care politicienii o zaresc la orizont si pe care unii o pot atinge ( Basescu de ex. ) crezand ca sunt intr-o oaza si descoperind in cele din urma desertul care-i inconjoara. Sa ne mai miram atunci ca politicienii nostri au fata intr-o directie si mintea in alta ???
P.S. „Fata Morgana” tenteaza si femeile nu numai barbatii…Desigur ca are multiple infatisari in functie de persoana care „intoarce capul”.
Cu cât e omul mai mic, cu-atât e ispita mai mare !
Era o ispită mult prea mare !
Probabil că până la urmă omul lui Gopo nu-i va rezista !
Crede cineva că oamenii noştri ( politici) vor rezista ?!
Punând mai presus interesul naţional ?
Hai să-i numărăm pe cei care încă au mai rămas ! 😉
http://www.mediafax.ro/politic/ciolos-i-a-trimis-lui-pavel-filip-lista-cu-reforme-pe-care-chisinaul-trebuie-sa-le-adopte-15011792#comments
Hai că-i tare guvernul ăsta tehnocrat, în frunte cu ciolănosul ăsta !
Auzi, luaţi voi 150 de mil. de euroi de la noi, că şi aşa ne prisosesc, nu avem ce face cu ei dar aveţi grijă cum sugeţi de la licurici. Să nu-i încurcaţi între ei ! Cu noi n-aveţi treabă !
E ca şi cum i-ai plăti uneia o sumă de bani să se culce cu altul ! 😳
K ce chilipir ?!
P.S.
Observaţi că ei nu trebuie să ridice un pai pentru România ( nici măcar ceva legat de bună vecinătate!) !
Păi, atunci să le dea ăia bani, nu noi !
Că ei beneficiază de relaţiile alea intime !
Nu noi !
Corect!
„La fapte mari, oameni pe măsură !”
Că altfel … „dau bir cu fugiţii”.
[…] la diverse concursuri internationale, dar aceasta revista organiza concursuri de probleme de sah, cu participare internationala. Din pacate, dupa Revolutie, Revista Romana de Sah a disparut. Au mai […]
Amandoua sunt coorve . Si politica si doamna aceea care fuge dupa acel Cristi Borcea stilizat …
Super tare !
http://www.dcnews.ro/jurnalista-antena-3-sunte-i-praf-voi-tehnocra-ii-sufletului_496011.html
Laura Nureldin, prezentatoare de știri la Antena 3, și-a scris revolta pe contul său de Facebook, după ultima declarație revoltătoare din Guvernul Dacian Cioloș.
Declarația aparține ministrului Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, care ne spune că dacă vrem o țară ca afară ar trebui să muncim ca afară și că, în prezent, sistemul sanitar este peste media a ceea ce merită românii.
„Doamna tehnocrată de la Finanţe zice că ar trebui să muncim pe 2 lei. Acum, domnul tehnocrat de la Sănătate zice că avem un sistem mult mai bun decât ce merităm. Am înţeles, suntem o naţie de rahat care, oricum, nu vă merită nici pe voi. Suntem praf. Voi, tehnocraţii sufletului, sunteţi minunea minunilor, coborâtă cu hârzobul din cer. Ce voiam să zic: nu mai bine vă căraţi înapoi în Olimpul tehnocraţilor şi-l luaţi cu voi şi pe Stăpânul Tăcerii, zeul Iohannis, protector al caselor luate pe naşpa?”, a scris Laura Nureldin, pe contul său de Facebook.
……………………………………………………………………………………………………….
Doar ca astia nu-s tehnocrati . Sunt niste birocrati si aristocrati basisti , fosti angajati pe la Bruxelles care habar n-au pe ce lume traiesc si care raspund la comenzi externe . Cam de aceeasi valoare si ridicol cu predecesorii lor : Basescu , Boc , Blaga , Macovei , MRU , Ponta , Nita , Valcov si altii .
Astia sunt niste fosti si actuali securisti/procurori pusi acolo sa faca niste lucruri . Sa aresteze oponenti politici si sa DISTRUGA capitalul romanesc .
Daca ar fi sa numesc eu niste tehnocrati , niste specialisti care au creat si au condus ceva la viata lor , voi spune asa la repezeala vreo 3-4 nume :
1. George Iacobescu , Chairman and CEO Canary Wharf Group
https://en.wikipedia.org/wiki/George_Iacobescu
2. Calin Rovinescu , President and CEO of Air Canada
http://www.aircanada.com/en/about/media/bio/
3. Iulian Stanciu , creatorul Emag.ro
https://ro.wikipedia.org/wiki/EMAG
4. Remus Borza , Presedinte EuroInsol
Salvatorul Hidrotehnica
si multi , multi altii .
Numai ca cei pe care i-am pomenit eu mai sus , probabil ca nu vor accepta niciodata sa fie condusi de niste ticalosi si incompetenti ca Basescu , Iohannis sau Ponta .
Desenul este incomplet… Ii lipseste „ţinuta” precum politicii noastre. Sa nu mai vorbim de cadenţa , si de simtul proportiilor …
Omul lui Gopo – Buşoi şi Primăria Capitalei ! 😆
Un om prea mic, pentru o pălărie atât de mare !
Vor să bată toate recordurile !
Nu le ajunge că au cel mai înalt şi…străin preşedinte, vor şi cel mai mic şi caraghios primar general. Cu litere mici, cum altfel ?! 😉
Denunţul. Ghid de scriere creativă
de Lelia MUNTEANU Publicat la: 30.01.2016 16:50 Ultima actualizare: 30.01.2016 18:52
M-am tehnocrat. Adică am dat-o-n tehnocraţie, ca toată lumea.
Intru în Industria Denunţurilor, singura care duduie.
Etapa întâi – brenduirea biznisului. Şi scăpat de mititica, şi cu banii pitiţi? Fă un denunţ creativ! Te plictiseşti la întristare, vrei să cobori de la cucurigu, să te pună-n praştie, să mai ieşi în primeneală? Fă un denunţ creativ! (L-au denunţat unii pe Dumnezeu pentru înşelăciune în formă etern continuată, n-oi fi tu mai tăntălău). Nu mai ai dreptul la opere ştiinţifice? Nu te mai înhăita cu mediul academic, fă un denunţ creativ! Eşti poprit la domiciliu? Un denunţ creativ şi ai liber la ocolul pământului. Eşti la opăreală, în control judiciar, şi te-ai plictisit s-o tot dai în tango cu organele? Fă un denunţ creativ! Vrei să scapi de-un tovarăş mai dilău? Dă cu duma, fă un denunţ creativ!
Nu te îndemn să fi hidrant, sifonar, prăduitor, mârâitor, cârâitor, lătrător, pitpalac, marmeladă, papagal coclit. Te-nvăţ să fii patriot cu tine.
S-o luăm finuţ, ştiinţific. Răspundem la întrebările fundamentale (le-am palmat de pe un sait pricopsit; cu copipeist afară se poate, doar la ţuhaus tre să fii original).
1) De ce să scrii. Păi, cum de ce? Tot n-ai înţeles? Scrii să te scoţi! Un loazir pragmatic, cum ar veni. Un hobii de activitate. Poate o viitoare profesie.
2) Cum să scrii. E, aici i-aici. Intervine ofşorul meu “Denuntul Creativ Unlimited Co”, întregistrat în Insulele Maladive, Tratezi introducerea cu simţire, să ofteze mistreţu (procuroru, cum ar veni, lovitule la bibelou). Când ajungi la cuprins nu mergi pe burtă, nu-nchizi pianu. Până-n concluzii dai tot, fără milă. Stil pizdos.
3) La ce foloseşte să scrii. Ce facem, o luăm de la capăt? Scrii să te scoţi, te scot ca să scrii! Îţi iei fapta cu mantă. Bagi un sclepţoman la înaintare. Chiar mai mulţi. Câţi poţi. Cu un înaintaş mergi la para-para, cu mai mulţi mergi la hora mare – te poţi da martor, ba chiar parte vătămată.
4) Ce faci cu scrierile tale. Le semnezi, le depui şi aştepţi patrafiru (judecătoru, dacă mă înţelegi ce spun). Mergi la sigur, chiar fără dibaci (avocatu, muialiule; nu mă plăteşti să-ţi şi traduc).
Acu dă-i cu pixu, că plânge masa!
Cine este spectrul Evei” ? O fi proiectia astrala a Monicai Macovei, sau Alinutzei Mungiu (Pippidi) ? Ar vrea ele…. (Z)
nu se poate opri sa nu se gandeasca la constructia minunata careia i-a’ntors spatele… 😀
ZeV
ianuarie 30, 2016 la 11:52 am,
Recunosc sincer, nu m-am gândit la ce v-ați gândit dumneavoastră. Mă tem că nu sunt inițiată într-ale duhovniciei ca alții și nu ascult decât întâmplător asemenea predici, dacă mă regăsesc într-un anumit context. Nu am aspirații întru mântuire, așa cum o înțeleg credincioșii practicanți, dar viața mi-o sprijin pe morala creștină. Fără să aștept răsplată în viața de apoi și fără să mă tem de iad. Pur și simplu, îmi doresc și le doresc tuturor, fie ei frumoși sau urâți, grași ori supli, proști sau deștepți, credincioși ori atei, privați sau bugetari (ca să fiu în trend), salahori sau artiști, filosofi ori ingineri etc, să avem pace, liniște în grădini și în case, copiii să ne fie sănătoși, să ne funcționeze sistemul de sănătate și cel educațional, să putem să nu lucrăm duminica măcar, nu ca să ne ducem la biserică, pentru că alții se duc în alte zile, dar ca să ne odihnim oasele și să ne limpezim mintea, să avem timp să ne gândim la ceea ce suntem și vrem să fim, să ne îndreptăm, să citim, să ascultăm muzică de pe terasă, nu din mașină… Am aspirații de om simplu, exprimate în cuvinte simple și neprefăcute, fără pretenții prea mari.
Mesaj CORECT si taios … Doar ca , pentru respectarea adevarului , acest mesaj trebuia dedicat si celui care a initiat aceste masuri aberante si nesimtite din noul cod fiscal : Victor Ponta .
http://www.dcnews.ro/mesaj-crunt-din-diaspora-catre-iohannis-te-treze-ti-cu-mine-la-cinci-diminea-a-video_496017.html
Transpunera în desen a celebrului aforism a lui Nicolae Iorga.
Politica românească e o curvă imensă (atentie! fără chip şi fără maniere, cu gheare în loc de degete, doar oarecare ambalaj) şi oamenii cu demnitate se retrag (o ocolesc) chiar dacă urmaşii lor ar pofti un pic la ea, pentru că încă nu o cunosc (n-au fost sfâşiaţi de ea) ……
Cum „gândește” bărbatul când vede o tipă sexy foc…
Dacă nema putirința ce mai chichirez gîlceava!
Uau! Acum văd că ați zis s-o interpretăm în legătură cu politica românească…
Chiar si in politica romaneasca, vine un moment in care privind inapoi constati ca anumite lucruri ti-au adus multe satisfactii. Si, mergand mai departe, regreti despartirea… 🙂
Imuletu este un politician preacinstit care nici usturoi nu a mancat, nici gira nu-i miroase si care este cica extremd e virtuos.
Silueta voluptiasa la care cica nu se uita este ce viseaza el : bani, viloaie, influenet, gagici june duse in hoteluri scumpe foc , finatari de campnaie samd ect si ce oti mai vrea
Acum puneti vou numele omuletului!! Care este cel „preacinstit” ?!
Fara competitie, societatea degenereaza, devine o sandrama (lectia comunismului): Cotele de Oscaruri pot ascunde necompetitivitatea sub presul corectitudinii politice. Asa a inceput comunismul. Cu cote ideologice. De origine sociala. Analfabetii si necalificatii s-au trezit peste noapte privilegiatii regimului. Precaritatea spirituala a luat locul valorii. Cotele de lumpen (haimana in germana) au napadit toate esaloanele puterii, de la cele politice si de siguranta, cu atotputernicii activisti si draconicii securisti, pana la cele culturale, cu nulitatile culturnice.O asemenea subrezire a societatilor nu avea cum sa reziste. Sandramalele s-au prabusit in 1989-1991. Consecintele filosofiei comuniste a voluntarismului si ateismului le mai vedem, azi, in ideea Ciuce, din societatea nord-coreeana. Nimeni nu ar fi crezut, insa, ca tezele ideologice ale cotelor de origine, de aceasta data rasiala, vor trece oceanul si se vor cuibari in politica americana, privind cultura si arta. Interventia sefului Casei Albe in favoarea unor cote de Oscaruri pe criterii rasiale, sub motivatia diversitatii, este vazuta ca un nepermis amestec ideologic in cultura si arta, care va eroda competitia si autenticitatea valorilor. Interventia politica a venit dupa ce un cineast de culoare a decis sa boicoteze gala Oscarurilor, datorita lipsei candidatilor de culoare pentru al doilea an consecutiv. Industria cinematografică ”ar trebui să procedeze la fel ca oricare altă industrie, și anume să caute talente și să ofere oportunități tuturor”, a susținut Barack Obama. ”Dezbaterea referitoare la Oscar nu este decât expresia acestei chestiuni mai ample: facem ce trebuie ca să ne asigurăm că toți au șanse egale?”, a sintetizat el. Academia Americană de Film a anunțat că va lua o serie de măsuri pentru o mai mare diversitate. Personalitati prestigioase si analisti sofisticati afirma ca il inteleg pe Obama, dar cred ca acesta se raporteaza la o falsa problema. Argumentele pe care le aduc sunt de tip competitional si juridic. Multe persoane de culoare au obtinut rezultate exceptionale in multe competitii sportive si culturale internationale, fara sa fi fost nevoie de o favorizare politica. Cu alte cuvinte, nu exista un handicap. De abia incepand cu cotele de premiere pe criterii de rasa apar problemele reale, jignitoare pentru unii, discriminatoare pentru altii. Egalitatea de sanse se refera la neingradirea juridica a posibilitatilor de dezvoltare personala si de participare sociala. O potentialitate egala, deci, valorificabila sau nu, care depinde de alegeri si de abilitati. Cele mai pertinente comentarii sunt cele care provin chiar din interiorul industriei cinematografice. Doi mari actori britanici, Charlotte Rampling și Michael Caine, susțin că „diversitatea etnică” nu poate fi un criteriu pentru nominalizarea la Oscar. „De ce trebuie să facem categorii? Oricând va putea veni cineva care să spună „Ești prea nu știu cum, prea negru, prea alb sau mai puțin frumos…Și atunci ce facem, catalogăm ca să facem tot felul de noi minorități?”, a spus Rampling, de 69 de ani, recompensată cu numeroase premii de-a lungul carierei sale de actriță, cântăreață și fotomodel. „Există mulți actori negri. Până la urmă, nu poți vota în favoarea unui actor pe motiv că este negru. Nu poți să spui „îl voi vota, nu e bun, dar e negru”, a explicat, la rândul lui Caine, de 82 de ani, în cursul unui interviu pentru BBC Radio 4. Deținător a două premii Oscar, veteranul a recomandat artiștilor de culoare să „aibă răbdare”, amintind că și el a făcut același lucru timp de „mulți ani” pentru a ajunge printre laureați. O atentie dezaprobatoare au atras si vociferarile impotriva interpretarii unui rol de film despre Michael Jackson de catre un actor alb, britanicul Joseph Fiennes, desi, se stie, cantaretul a vrut sa fie alb, reusind sa-si schimbe culoarea. „Sunt o persoană albă, un tip din clasa de mijloc, din Londra. Sunt la fel de şocat ca şi voi. Jackson a avut cu siguranţă o problemă, o problemă legată de pigmentare, iar eu cred asta. Era mai aproape de culoare mea decât de culoarea sa originală“, a declarat actorul, de 45 de ani. Observatorii subtili ai tensiunilor din relatiile interrasiale americane sustin ca acestea s-au amplificat, in mod paradoxal, in timpul presedintelui Barack Obama. Putin probabil, se estimeaza, din cauza electoratului, care l-a votat pentru doua mandate. Aluziile sunt legate de culpabilizarea rasiala a politiei si de ciudatul acord intre Washington si orasul Ferguson pentru reformarea politiei, se pare tot pe baza de cote. Unele analize merg si mai departe, identificand un inceput de dizidenta culturala, in cursul actualei administratii, de protest fata de discriminarea albilor. Dizidenta este comparata cu cea anticomunista, din anii razboiului rece, fata de persecutarea elitelor culturale. Prognosticurile privind dizidenta anticapitalista a „gulerelor colorate”, cum pot fi numiti creatorii de cultura si arta, sunt rezervate. Nu se exclude insa posibilitatea, daca tezele ideologice ale lui Obama, din ianuarie 2016, care ascund necompetitivitatea sub presul corectitudinii politice, vor fi preluate de administratiile viitoare, ca dizidenta intelectualitatii culturale si artistice sa fie urmata de o dizidenta a inteligentelor stiintifice si tehnice. In aceasta ipoteza, lectia neinvatata a comunismului se va repeta: fara competitie, societatea degenereaza, devenind o sandrama.
Vai,ce simplu era! Mi-a picat greu fisa.
(Înseamnă că-am îmbătrânit rău și-o fi venit vremea să mă dau la mă-sa, cum zicea o zicală din vremea telefoanelor publice fără cartelă?!)
Desenul în sine este clar o posibilă vizualizare a celebrei formulări: „În spatele oricărui bărbat de succes este, întotdeauna, o femeie de succes!”
Problema propusă este identificarea existenței, în politica vremurilor noastre, a unui asemenea cuplu.
Am picat, inițial, în capcana: el = băsescu, că tot românul a văzut cât l-au sprijinit femeile, dar mi-am dat seama că pentru ea nu se califică nici mungiu-pippidi, nici macoveasca, nici chiar merkel și nici femeile din rândul doi (sulfina, pora, reading, ș.a.m.d.).
Mi-au trecut prin minte săftoaica și țurcanca, care, cu puțină bunăvoință ar fi mers, dar astea au sărit pârleazul, cel puțin ca aparență oficială.
Pistă falsă este și ea = udrea, unde realitarea cere corolarul: „și în spatele unei femei de succes stă un bărbat de succes”.
ÎNTR-UN FINAL, REUȘIND SĂ IES DIN CAPCANĂ, M-AM DUMIRIT:
el = klaus johannis
ea = Carmen Johannis.
Domnule Adrian Năstase, v-am apreciat întotdeauna umorul și inițial n-am vrut să intru în joc, dar … asta-i viața, m-am dat bătut! Felicitări!
Gopo a fost un intelectual cu o gandire fina, sunt posibile multe interpretari de finete in politica.
@serbanfl, un cunoscut al meu din Sibiu afirma ca dna Carmen Iohannis a fost omul cu banii in familia prezidentiala.
Prieteni, pe 14 octombrie vom sarbatori 1050 de ani de la batalia de la Hastings! Sa facem din aceasta aniversare un eveniment deosebit, cu larg ecou!
Mă dau bătută. Aș vrea să știu interpretarea d-lui Năstase.
O Românie în care vulgaritatea atinge cote maxime , Gopo a avut o intuiție grozava când a desenat aceasta caricatura. Sexul a ajuns Împărat, ne stapaneste mintea,activitatea,spectacolul ,televiziune,cinematografia etc.
sugerează ….. cele două Românii, ale lor ! România noastră, cea dorită, nu se vede încă din pricini multe și deloc mărunte, dar… poate-ntr-o zi, totuși 😉