Viata trebuie sa mearga inainte

FullSizeRender copy 7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ceea ce este cumplit, in tragedia incendiului de la Clubul Colectiv, este caracterul sau de continuitate a durerii. Mortii, care se adauga in fiecare zi, ne tin prizonieri intr-o situatie fara iesire. Nu este vorba numai de suferinta rudelor sau a prietenilor ci de starea de neputinta a intregii tari, privind sfarsitul inexorabil al celor aflati in stare critica in diferite spitale din tara si – acum – din strainatate. Solidaritatea noastra nu poate sa stearga lacrimile celor care se afla la granita dintre viata si moarte. Am luat legatura, zilele trecute, cu un prieten din Canada care imi vorbise despre un tratament modern pentru regenerarea pielii in cazuri pentru arsi. Din pacate, desi medicii canadieni respectivi s-au oferit sa vina si sa doneze „plasturii” respectivi, am inteles ca ar fi trebui mai intai omologati in Romania, asa ca…

In situatii de criza politica, este nevoie de coordonare, de conducere unitara si, pe de alta parte, este nevoie sa se obtina  increderea populatiei ca situatia este sub control, ca lucrurile merg in directia cea buna. In conditiile actuale, cu un guvern demisionar,  cu un CSAT nefunctional (din acest motiv), cu partide paralizate, cu o explozie de „societati civile” si de „agenti de influenta”, interni sau externi, se lasa camp liber unor scenarii periculoase. Cred, de aceea, ca formarea, cat mai curand, a unui nou guvern care sa actioneze cu toata autoritatea este un imperativ national. Stiu ca unii sunt precauti si vor sa se pre-pozitioneze pentru alegerile de anul viitor. Cred insa ca prioritar este sa nu se creeze anarhie sau sa se dezvolte terenul pentru curente politice extreme.

Am adaugat o fotografie cu taurasul  care s-a nascut, zilele astea, la Cornu.  Am vrut sa subliniez, inca o data, ceea ce, de fapt, stim cu totii: viata merge inainte. Si trebuie sa ne obisnuim cu asta. Lasam in urma, durere, suferinta, regrete, dorinta de razbunare. Trebuie sa continuam sa speram si sa credem in destinul nostru, inclusiv in destinul nostru comun.

68 de gânduri despre “Viata trebuie sa mearga inainte

  1. Tupeistul bassecu flatulatu’ , javra ordinara , ala de l-a prostit pe pontac si pe crinutza ( remember ? ) , s-a sucit a mia oara :
    cat a fost la butonele de prostit poporu’ i-o sugea cu mandrie marelui licurici , prin cunilingus la ghitzenstain si alti negustori de ace brice si carice trimisi in colonie , iar acum isi scoate mataranga licuriciului din gura-i plina si-i da tare cu muscaturi de cooor la verisorul de peste balta , al provincialului nostru tacut , ghiolbanis .

    Băsescu: „Pot fi și politici în care aliații vor să te vadă slab. Ambasadorul SUA practic a spus „stați în stradă, să destabilizăm și România, că nu ne ajunge Republica Moldova și Ucraina”

    Eu inteleg foarte bine ce-a zis javra acuma , si chiar are dreptate , dar cum ramane cu ingurgitarea rezultata in urma unei indelungate perioade de supt de la licurici , pe timpul lu’ ghitzenstain ?

    Cand esti ba’ tu pe bune javro ?

    Apreciază

  2. @ zev @ George ban @ serbanfl

    Chiar asa de tare doare adevarul ?
    Am inteles opinia dumneavoastra ca sunt un paria , un nimeni , un prost , un nebun , omul nu stiu cui , etc.
    Dar totusi , unde am gresit sau mintit in analizele mele ? Concret !
    Eu cred ca ati gresit destinatarul . Mai bine v-ati varsa furia pe cel pe care l-ati laudat de multe ori nemeritat , pe cel care a permis basistilor sa ajunga din nou la putere , pe cel care a facut pact de coabitare cu Basescu si mafia lui .

    Apreciază

  3. @ serbanfl @ lumi arhire @ zev @ George ban

    Nu fiti suparati . N-o sa treaca mult si o sa va gasiti alt ” Victor Ponta ” pe care sa-l laudati si sa-l poopati in doseni . Intrebati-l pe zev …

    Poate ca opiniile dumneavoastra CORECTE i-ar fi servit mult mai mult unui tanar ca Victor Ponta . Nu stiu cat bine i-au facut laudele dumneavoastra desantate .

    Apreciază

  4. ”M-a surprins intervenţia ambasadorului SUA. Numai nu a spus să rămânem în Piaţă. Asta au făcut cu Egiptul. A plecat Mubarak şi au venit Fraţii musulmani. E greu de înţeles. Pot fi şi politici în care aliaţii vor să te vadă slab, ca să le mănânci din palmă, să te folosească. Nu vreau să fiu jignitor, dar să spun: obrăznicia, acţiunea unor ambasadori a unor state de multe ori în ultimele luni e fără mandat de mesaj. Ambasadorul spune „staţi în stradă să destabilizăm şi România că nu ne ajunge Republica Moldova şi Ucraina”. Ar fi trebuit (ca ambasadorul american n.r.) să fie chemat la Ministerul de Externe şi atenţionat”, a declarat , ei bine, chiar el, cel ce slujgea doar de la licuriciul cel mare, care drept recompensă pentru prestaţia de calitate, îl menţinea ca pe o căpuşă, în fruntea statului, ajuns colonie .
    (Fostul preşedinte Traian Băsescu l-a atacat pe ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm. Fostul şef al statului spune că mesajul dat de ambasador tinerilor care au protestat în stradă a fost unul „destabilizator”.)

    Se pare însă că odată lăsat din braţe, ca orice sugar rămas fără ţâţă ( promisiunea/tetină cu un post pe la NATO, căzând şi ea din leagăn, odată cu intrarea lui în braţele unei doici natale autohtone, faimoasa DNA ) piratul, ajuns epavă, s-a hotărât să joace tare.
    Şi nu din picioare, care de atâta clătinat, ba pe punte (de la valuri), ba prin Palat ( de la anumiţi aburi 😉 ), l-au cam lăsat, ci vocal, prin orişice local, dar mai ales pe la B 1 , postul care-i prieşte şi pe care-l prinde cel mai bine, chiar şi-n zilele de harţ(ă) .
    N-am nici o îndoială, că până la urmă, după câte fărădelegi au făcut împreună, părţile vor cădea la un acord şi individul va fi scăpat de la răspunderea pentru toate relele făcute României pe timpul mandatelor sale, toate începute „cu cântec” ( fraude grosolane), presărate cu nelegiuiri şi abuzuri strigătoare la cer, unele chiar la CEDO 😉 ) şi sfârşite cu reproşuri, înjurături şi insulte (d)in toate direcţiile !
    Satisfacţia mea, palida consolare, ar fi că acum şi-au dat seama şi pretutindenarii, cei de teapa lui Gitenstein, pe cine au mizat şi susţinut cu atâta înverşunare şi prin toate mijloacele, inclusiv cele mai puţin ortodoxe, cum se spune pe la noi, sau iudeo-masonice, cum se spune pe la ei .
    Cu toate că ei, spre deosebire de noi, n-au pierdut nimic.
    Sau aproape nimic, pentru că de fapt au pierdut încrederea de care se bucurau în faţa românilor, care i-au aşteptat , naivi şi creduli, de-alungul timpului, ca pe nişte izbăvitori, nu ca pe nişte profitori, cum s-au dovedit a fi până la urmă.
    Ce altceva s-a dovedit a fi unul ca Gitenstein, de exemplu, care trage sforile pe la Fondul Proprietatea ( bani româneşti, dirijaţi de străini :mrgreen: ) numit acolo chiar de Băsescu !?!
    Şi acest fapt nu-i o jignire pentru specialiştii români economico-financiari, care iată se oferă acum a scoate ţara din criză în cadrul unui guvern de tehnocraţi ?!
    Pe care-l girează chiar tartorul banului public ( pentru că noi n-avem încă ceva ca un FED al nostru, de fapt tot al lor 😉 ) mult prea longevivul ( era să zic prea înaltul, dar nu-i cazul 😉 ) de la BNR !
    Dar mai ştii cam ce fel de cetăţenii vor avea şi membrii unei asemenea
    jucării personale, ale de-acum dornic vorbitorului prin pieţe, preşedinte ? 😉

    Apreciază

  5. Cam asta-i liderul strazii si portavocea tinerilor … Un DROGAT ! Daca politistii lui Ponta & Oprea se ocupau de drogomanul asta , astazi aveam un drogat mai putin si nici nu mai posta mesaje pe bloguri .
    Toata lumea stie ca Tudor Chirila se drogheaza , ca Andrei Gheorghe se drogheaza , ca multi altii se drogheaza , dar nimic .

    http://www.cancan.ro/showbiz/showbiz-intern/tudor-chirila-drogurile-sunt-conditionarea-visarii-121634.html

    http://www.dcnews.ro/tudor-chirila-facut-praf-de-oana-stancu-zamfir-sunt-plina-de-revolta_489109.html

    Apreciază

  6. Criza politica: Cateva erori de raportare si de alegere a tintelor

    Succesul celei de-a doua runde de consultari a presedintelui cu partidele, de azi, pentru iesirea din criza de guvern, va depinde foarte mult de modul de raportare la cauzele crizei si de alegere a tintele strategice anticriza. Exista opinii politice care apreciaza ca Victor Ponta a facut un lucru intelept ca si-a dat demisia si ca a plecat demn din functie. Sunt corecte, nu pot fi contestate, dar sunt niste nuante intre a-ti prezenta demisia, a o sustine cu o motivatie intemeiata, a fi aprobata si a pleca efectiv de pe post. Chiar si ca efect al unei vointe unilaterale, o demisie poate sa fie aprobata sau nu, in functie de motivatie si de context. Nu prea am vazut mare lucru din toate astea, doar superficial si cumplit de neinstitutional, cand parlamentul ar fi trebuit sa trepideze de dezbateri iar presedintele sa cada sub masa consultarilor, nu sa inchida presedintia in weekend ca o primarie, ca un primar de provincie.

    La o criza de securitate civila, de securitate a cetateanului, unde cred ca se incadreaza incendiul tragic de la clubul Colectiv, nu se raspunde cu aruncarea instantanee a tarii intr-o criza politica, presedintele si parlamentul puteau eventual sa ia act de demisia premierului si guvernului, dar obligatoriu trebuiau sa le mentina si sa le amplifice exercitiul pana la stingerea totala a consecintelor active ale evenimentului. La prima si, din pacate, cea mai grava provocare de securitate civila, presedintele Klaus Iohannis a picat testul de reactie institutionala. Politizarea tragediei si utilizarea ei pentru prepozitionarea electorala au fost din start o prioritizare gresita. Reactiile de rang zero pe timp de criza, chiar de postcriza, neparazitate sau mai grav surclasate de actiuni secundare in raport cu urgenta, sunt de intarire neintrerupta a capabilitatilor de management anticriza, iar orice guvern este prima capabilitate in orice criza. Iohannis s-a grabit sa semneze ca primarul numirea unui premier interimar, o falsa urgenta, care ca orice falsa urgenta le slabeste pe cele reale, a fortat cautarea unei noi majoritati si a unui nou guvern, un curs politic total nepotrivit momentului.

    Nu stiu daca lucrurile mai pot fi intoarse, daca premierul, guvernul si majoritatea care au adus stabilitate si crestere mai pot reveni. Dar macar daca am ramane cu lectia ca un guvern nu se schimba pe timpul unei crize de securitate, in oricare din multele ei dimensiuni, adica la o criza nu se raspunde cu o alta criza, tot ar fi un castig pentru viitor. Eu unul nu am vazut ca la americani sa se schimbe vreun guvern datorita vreunei crize, iar acolo cele de securitate civila sunt, din pacate, de o mare frecventa si o mare nenorocire. Desigur, pot fi si exceptii, dar ceea ce la altii sunt exceptii, la noi par a fi reguli. Ce facem cu majoritatea care exista, pe care nicio motiune de cenzura nu a reusit sa o dizolve? Daca negocierile si consultarile nu vor duce la o noua majoritate, si nu prea vad cum s-ar putea intampla acest lucru, avand in vedere filosofiile politice si programele de guvernare diametral opuse, vom duce boala crizei politice pe picioare pana la anul? Zice Iohannis ca nu inclina acum spre anticipate, dar boala lunga nu prea are un prognostic bun, probabil ca o stie si el, dar, cum s-a spus deja, face doar un joc de imagine, ceea ce ar putea insemna ca mutarea o are in plic.

    Care ar trebui sa fie tinta strategica, prin care Romania sa nu mearga catre zero, cum vad cu consternare cateva abordari catastrofice? Se imagineaza tot felul de “ciocniri”, dupa naruitorul scenariu huntingtonian, ale carui efecte dezastruoase nu cunosc frontiere, dupa cum am inceput sa o simtim pe propria piele. De aceasta data, intre societatea civila, vartos soros-oengizata, de o parte, si clasa politica si statul, de cealalta parte, intre furia stradala si ratiunea institutionala, intre autonomisti si colectivisti (trimiteri la strada si la institutii, desi preluarea numelui locului nelegiuirii sataniste este neinspirata) etc. Astfel de trompete ierihonesti vor sa surpe din nou temelii si ziduri de cetati, altfel spus, cu un numitor comun, sa faca proteste, revolte, revolutii, dar pana nu vor fi vazute si la ele acasa, cunoasteti zicerea, sa faci ce face rabinul, nu ce spune. Dupa parerea mea, sistemul ar trebui sa fie ales ca tinta strategica a schimbarii care este ceruta si care inevitabil va urma. Sistemul se afla cu adevarat la originea Raului. Nu clasa politica, ea este doar plastilina politica pe care sistemul o modeleaza. In zadar schimbam presedinti, parlamente, guverne, putem sa punem in locul lor pe oricine, chiar si strada, naravurile de sistem raman aceleasi. Schimbati sistemul. Altarul clasei politice pe care o demonizati, unii mai patimasi decat altii, este sistemul.

    Apreciază

  7. Despite the propaganda and more tangible signs of incipient war in Iraq, my former intelligence analyst colleagues and I – with considerable professional experience watching other countries prepare for aggression against others – were finding it difficult to believe that the United States of America would be doing precisely that.

    Still harder was it to digest the notion that Washington would do so, absent credible evidence of any immediate threat and would “fix” intelligence to “justify” it. But that, sadly, is what happened. On March 19, 2003, U.S. “shock and awe” lit the sky over Baghdad.
    https://consortiumnews.com/2015/11/08/bush-41-finally-speaks-on-iraq-war/

    Pe plan intern Basescu a denuntat indirect pactul de cooperare si securitate cu US.

    Apreciază

  8. Stabilitatea politica: Cat de lunga va fi viata guvernului tehnocrat? Asadar, prin acceptarea de catre PSD si PNL, care este hotaratoare (celelalte partide urmeaza sa se pronunte marti) a propunerii președintelelui Klaus Iohannis de premier tehnocrat si guvern tehnocrat, un acord politic tacit pare sa fi intrat in vigoare. Castigul este pentru toti, nimeni nu a iesit din aceasta prima repriza cu postura de oaie neagra a consultarilor. Runda urmatoare, de desemnare de catre presedinte a tehnocratului Liviu Voinea ca premier, propus de PSD, nu pare sa anunte surprise. Nu este rezonabil sa credem ca Iohannis nu este constient de riscurile de imagine, implicit politice, daca va respinge propunerea PSD. PNL a fost de acord cu varianta de guvern tehnocrat a sefului statului si nu a avut o propunere de premier, o tactica adecvata, cred. Declaratia Alinei Gorghiu ca ar fi convinsa ca presedintele va avea o propunere de premier diferita de a PSD se inscrie in acelasi joc de deschidere. In plus, este si o favorizare a punctarii de imagine de catre presedinte. Dupa ce va confirma propunerea lui Liviu Dragnea, Iohannis isi va intari capitalul de flexibilitate in ochii celorlalti. S-au topit cu totul, in mod miraculos, preferintele din parcursul recent, din timpul crizei, ale dreptei liberale si ale presedintiei liberale pentru alegeri anticipate? N-as zice, ultima nuantare a lui Iohannis a fost ca nu ar inclina “acum” spre anticipate, nu ca le-a exclus. Cred ca limitele stabilitatii vor tine, in final, de presedintele PSD, Liviu Dragnea, care a si trimis un semnal ca sustinerea parlamentara de catre coalitie, care aflu cu acest prilej ca va continua sa functioneze, a unui guvern tehnocrat, cu intreaga garnitura din tehnocrati, premier, ministri si secretari de stat nu va atat de “simplu” sa fie “constanta” in parlament si in comisiile parlamentare. A pricepe ca pe aceste trasee pot aparea tot atatea blocaje nu este o chestiune de perspicacitate. Pentru oricare dintre parti exista o vulnerabilitate in derularea jocului politic privind guvernul tehnocrat, de a i se pune in responsabilitate culpa pentru o eventuala iesire din acord si, pe cale de consecinta, intreruperea guvernarii tehnocrate (cam in genul in care liberalii au tradat alianta social-liberala). Pentru cel care ar cadea in capcana oii negre, a redeclansarii instabilitatii, ar fi un cost electoral, in anul noilor alegeri, indiferent ca ar fi la anticipate sau la termen. Caderea unui guvern tehnocrat cu un premier propus de PSD va fi un al doilea recul pentru acest partid. Nu vad cum liberalii ar putea sa determine defectiunea, poate numai daca liderul PSD se va confrunta cu o defectiune in propriul partid. Nu afirm, ci doar inventariez posibilitatea ca sub cartea desemnarii premierului propus de Dragnea, Iohannis sa ascunda asul anticipatelor, pe care il va juca la momentul oportun. Altfel spus, desemnarea lui Voinea nu va fi o concesie, ci o tactica, care ii va aduce presedintelui initiativa si libertatea de miscare, care il vor instala la carma jocului. Cand ar putea PSD sa retraga sprijinul guvernului tehnocrat? Probabil la o masura legislativa excesiv de dreapta, care i-ar putea pune lui Dragnea sub semnul intrebarii pozitia de presedinte al PSD. Dupa ce si-a vazut visul cu ochii, proaspatul sef al PSD nu va accepta sa i se risipeasca atat de curand. Ce va fi, va fi. Dar, ca intotdeauna, jocul din scena bate strategia din culise.

    Apreciază

  9. „Capitalismul” se practică, nu se construieşte. Spre diferenţă, Comunismul se construieşte dar nu se practică. Aşa încât „Capitalism” – ca să uzăm în continuare de terminologia lui dom’ Marx -se practica cu voioşie încă din Antichitate chiar dacă nu primise eticheta sub care este cunoscut acum.

    Apreciază

  10. Karl Popper, doar un minion ? Un rezultat al serendipităţii în căutarea pe Web. Sigur, nu vroiam ceva obţinut printr-un proces aleatoriu, dar ceva precis (planul de reformă educaţională din 1947 în Franţa, cunoscut mai frecvent drept planul Langevin-Wallon). Prin prezenţa acestui savant comunist Henri Wallon, proiectul de reformă Langevin-Wallon, un proiect patronat de către generalul Charles de Gaulle, avea drept bază teoretică psihologică asociaţionist-senzualismul derivat din Ideologia primară. În fine, iată şi o fotografie ca să vedeţi şi dumneavoastră cât de înspăimântător era acest „bolşevic“ http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Wallon80.jpg . Pe altă postare vorbisem despre legătura dintre asociaţionist-senzualism şi “plasticitatea sinaptică” hebbiană. Iar aici, http://www.gfen.asso.fr/fr/du_plan_langevin_wallon_a_aujourd_hui_aptitudes_ , pe un text plasat clar în Ideologia primară, găsesc în bibliografie o trimitere la “plasticitatea cerebrală”. Conceptele sună aproape la fel. În acea trimitere aflu şi afirmaţia că “plasticitatea cerebrală puternică determină totodată destinul pozitiv al omului mândru şi de succes”. Dar în timpurile moderne, determinate de goana firmei Monsanto dupa profituri, mai este valabil acest adevăr ? Pentru că ştim bine aforismul de înţelepciune clasică: “Omul este ceea ce mănâncă.” Iar consumul de OMG –uri influenţează negativ “plasticitatea cerebrală”. Este o concluzie obţinută prin mult hulita acţiune (şi în mod special de catre Karl Popper hulită) de Introspecţie. A fost filosoful Karl Popper doar un minion ? Şi al cui ? Pentru că văd cum postulările sale merg şi acum în interesul oligarhiei financiare care guvernează lumea. Speculatorul financiar George Soros afirma – nu ştiu cu ce temei- că acţiunile sale au fost mereu ghidate de postulatele filosofiei lui Karl Popper. Este, totuşi, pe undeva o contradicţie. Karl Popper însuşi, scriind “Unended Quest” (care-i autobiografia literară a drumului său iniţiatic), recurgea masiv la introspecţie.

    Apreciază

  11. ȚARA SCRISORILOR DESCHISE

    De când cu revoluția asta care funcționează seara, între orele 19,00 și 23,30 în mod normal , dacă n-avem metrou la super-ofertă și, hai… 24,30, dacă se pune și metrou la dispozitie, ca să poată tot revoluționarul să meargă acasă decent și să nu-și rupă pingelele, ei bine, se așterne neabătut peste țară , ca o cenușă vulcanică fierbinte și deasă, un strat gros de scrisori deschise, care-l lasă cu gura căscată pe bietul Sorin Ilieșiu, cel care-și închipuia că a inventat el șmecheria cu plicul deschis.

    Toată lumea și-a descoperit vocația secretă și discretă pentru caligrafiat scrisori deschise. Presa se bucură- că și-așa nu mai este cine știe ce presă în România- și-atunci , cu două-trei scrisori dintr-astea pe zi, te-ai scos! Majoritatea sunt cutremurătoare…la propriu; de exemplu, Tudor Chirilă a dat lovitura acum niște anișori cu o scrisoare deschisă și lacrimogenă către liceeni, deoarece el are idei și e iubit de adolescentele sfioase .

    Încurajat de succes, autorul revine în zilele noastre cu niște postări tip epistolă și recomandă cu aplomb ”…o forță din ce în ce mai mare care să iasă în stradă pentru lucruri mai mici decât marile tragedii, dar poate la fel de importante” …ei, și pun pariu că nu știti la ce tip de lucruri mai mărunte , dar zguduitoare, se referă TC, așa că vă pun eu la dispoziție exemplul , ca să nu aveți insomnii: ”…cum ar fi mutarea judecătoarei Camelia Bogdan de la secția penală la cea de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti”.

    Ia te uită ce preocupări aplicate la statul de drept și blondele lui antimorfologie și antisintaxă are Tudor Chirilă… că parcă-i sfătuia pe adolescenți să citească…să învețe …dar pe nedreptățita asta a lui, care-a fost sancționată că nu prea dădea pe la serviciu, a ascultat-o oare vreodată vorbind?

    Dar nu numai cu căutatul în jupoanele justiției independente se ocupă Tudor Chirilă, ci este specialist, așa cum remarcăm din altă scrisorică, și în tainele sistemului medical : „…Este mai mult decât evident că Bănicioiu a dat ordin spitalelor să afirme că se descurcă în criza celor arşi. Este mai mult decât evident că soarta unor oameni a fost batjocorită pentru un gest de PR. Însă la fel de gravă mi se pare atitudinea managerilor de spitale care au consimţit să facă parte din acest joc odios…”

    Justiție și sănătate…unde am mai văzut eu asta? Dar nici bine nu am gândit, că a și apărut comunicatul ”Alianței Medicilor”, organizație profesională creată pe Facebook, carte-i face praf și pe Bănicioiu, și pe Raed Arafat, și pe profesorul Lascăr, și pe profesorul Enescu, susținând teza lui Tudor Chirilă. Mi-am amintit de respectiva asociație deoarece, în contextul unor rețineri din Ministerul Sanătății, saluta cu bucurie și felicita DNA-ul pentru eforturile de extirpare a corupției din sănătate .

    Și atunci, eu pe cine să mai cred ? Poate pe medicul Ciprian Isacu, şef al Secţiei de arşi de la Centrul Spitalicesc Universitar din Bordeaux, care spune, despre ceea ce a văzut cu ochii lui, următoarele :”… Am vizitat câteva spitale astăzi. Din punct de vedere tehnic, sunt top, din punct de vedere uman, nimic de reproşat. (…) S-a făcut ca la carte. Nu am fi făcut mai bine nici în Franţa, nici în Belgia, nici în Anglia” ? Sau, poate, pe medicii din Israel , care au spus la fel? Sau pe dr. Sarah Pape,din Anglia, care afirmă: „Cred că am văzut cel puțin 50 de pacienți în această perioadă și am apreciat că nivelul de îngrijire a fost foarte bun, că nivelul echipamentului medical disponibil s-a ridicat la nivelul la care m-am așteptat pentru aceste grave afecțiuni ale pacienților. De fapt, am fost chiar plăcut surprinsă că a fost suficient echipament pentru toți acești pacienți, având în vedere numărul lor.”? Nici nu știu, dacă ei au dreptate, atunci despre Colegiul Medicilor ce să cred?

    Și-n final, concluzia tulburătoare și previzibilă cu privire la împletirea absurdă a justiției cu sănătatea, o trage purtătorul de cuvânt al Spitalului de arși, Adrian Stănculea : „Facem faţă? Cât de mult ne-ar ajuta nişte colegi în plus, nici nu pot să vă zic. Mai ales pe terapie intensivă unde am trei colegi suspendaţi. Şi-au oferit şi ajutorul, au vrut să vină, dar AU INTERDICȚIE DE A LUCRA ÎNTR-UN SPITAL DE STAT „…

    Oare nu cumva ca urmare a minunatelor eforturi ale DNA, de eradicare a corupției din sănătate, nu mai au acces medicii aceia de care este atâta nevoie, în Spitalul de arși? Oare Alianța Medicilor salută la fel de energic și de entuziast și aceste urmări ?

    Apreciază

    • serbanfl,
      inteleg enervarea. Este vina mea că nu cenzurez mai atent ceea ce scrie Adrian B. O voi face de acum inainte. Eu nu vreau să incurajez pe acest blog dispute personale. De aceea, nu voi posta acest comentariu dar ii promit lui Adrian B. că nu voi mai permite atacuri personale ci doar comentarii la obiect si formulate civilizat.

      Apreciază

  12. Părerea mea e că (și cu asta închid subiectul fiindcă sunt full), în tragedia de la cârciuma cu cântări, vinovați sunt patronii, organizatorii și cei care au aprins artificiile. Scurt. Niciun primar, niciun funcționar, niciun ISU, niciun demnitar, niciun politician.
    Câte masterate îți trebuie ca să știi că nu se dă cu foc într-o încăpere, chiar dacă nu e căptușită cu materiale inflamabile?
    Câți descreierați de-ăștia nu se joacă cu focul în interior, chiar dacă au avize și para-avize?

    Mi-a plăcut de Nicu Kovaci de la Phoenix. El a zis: noi, gașca muzicanților, am hotărât să facem niște cântări ca să strângem bani…
    Corect. Nu s-a și nu i-a inclus pe guriștii și zongoriștii lui în categoria artiștilor, cum fac abuziv alții, și n-a numit manifestările lor muzicale concerte.
    Bravo, Nicușoare!

    Apreciază

  13. Cu un sfert de secol în urmă, la concerte , cu zeci de mii de oameni, nu vedeai nicăieri mâini ridicate cu semnul acesta drăcesc( cu arătătorul şi degetul mic ridicate în semn de închinare la …. ), cum îl fac astăzi cei ce urmăresc spectacole de felul celui în care au murit şi mai mor zeci de oameni !
    Dacă nu agreaţi asemenea muzică, urmăriţi doar imaginile de la min, 22 şi 35 https://youtu.be/O99s9lRuqiQ?list=RDWN3ME-rgpws

    Apreciază

  14. @nastase
    noiembrie 10, 2015 la 4:06 pm
    De fapt limbajul inadecvat este o metodă a personajului respectiv pentru a schimba centru de greutate al postării.
    Individul, care a apucat să posteze o mizerie, a reușit să evite, prin respingerea postării mele, nervoasă – adevărat, a recunoaște că a luat-o razna susținând că la clădirile vechi criteriile de siguranță a vizitatorilor/clienților trebuie să fie mai laxe.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s