La Cornu, am gasit, intre hartiile mele, un „bilet”, scris „pe picior”, pe care mi l-a trimis Adrian Paunescu, in 30 iunie 1994, atunci cand, in calitate de senator de Dolj, insista sa ia cuvantul intr-o sedinta a Parlamentului, sedinta pe care o conduceam. Imi amintesc faptul ca timpii de interventie ai grupului sau parlamentar se epuizasera si, de aici, solicitarea insolita:
„Adriane, Adriane,
in urgiile dusmane,
ce ne parjolesc pamantul,
am venit sa iau cuvantul,
ca sa punem stop caderii,
dupa cum ne-o cer hingherii.
Da-mi minutele normale,
din cesucul dumitale,
nu mai mult de opt sau noua,
prin numaratoare noua.
Sunt aicea in culise,
printre usile deschise.”
Usurinta de versificare, inspiratia, capacitatea de a uimi prin metafora mi s-au parut, din totdeauna, o marca a geniului sau.
Intotdeauna am citit cu o deosebita placere versurile lui Paunescu,cel caruia ii spun Eminescu secolului XX.Este ca si cum ai citi cele mai frumoase povesti fara ati da seama ca textul este versificat!Minunat!Am multe din cartile sale mai greu mi-a fost sa le achizitionez pe cele publicate dupa ’95.Nu pot uita cum scria versuri in timpul spectacolelor si tot atunci cate un mintos din trupa le si scria muzica si faceau repetitia cu noi cei care eram in sala.Ce vremuri, cand plecam dimineata de la spectacol si soarele abia rasarea!Da inca odata ,ce vremuri!
Victor Ponta: „Ambasadorul Ungariei a exagerat cu obrăznicia”
Superb. Un geniu.
Din pacate, in ciuda fortei uriase pe care spiritul sau a avut-o, nu a putut opri „caderea” si” parjolul”! Oare mai este cineva in tara asta care o poate face?!?… Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, fie si macar pentru „Flacara” pe care a tinut-o aprinsa, atat cat a trait!….
ADEVARAT CEL MAI MARE POET AL ROMANILOR .PACAT A DECEDAT PREA REPEDE.
Geniul lui Adrian Păunescu nu poate sa fie oprit nici astăzi, nici de legea antinaţională care nu mai dă voie romanului să îşi cunoască adevărata istorie ci una făcută de istoricii de curte! Legea 217/2015
Inconfundabil, Adrian Păunescu! Cineva îmi povestise odată că, venit în Brașov, reușise să scrie în doar două-trei minute, așteptând pe cineva, câteva versuri deosebite pe-o bucățică de hârtie găsită întâmplător prin preajmă. Rar să reușești să te detașezi de mediul din jur, de toți care probabil sunt lângă tine și să scrii cu o ușurință demnă de invidiat! Poate și astfel se explică și numărul impresionant de volume publicate de A. Păunescu.
Bineînțeles că poizeaua de mai sus e o glumă fără nicio valoare artistică, dar nu e mai puțin adevărat că Păunescu avea o nemaipomenită ușurință de a versifica. Scria în tren, în autobuz, în timpul spectacolelor „Flacăra”, pentru că avea ureche muzicală, o cultură vastă și cunoștea în profunzime limba română.
El n-a scris versuri albe sau libere, ci numai versuri cu ritm și rimă, precum anticii. Considera că poezia trebuie să aibă ritm fiindcă e vecină cu muzica, că ritmul și piciorul metric adaugă un plus la înțelesul poemului și îi creează receptorului o stare.
Am sesizat că el nu ofensa pe nimeni, nu se certa cu nimeni, ci polemiza civilizat.
Dealtfel, zicea: nu mă cert cu nimeni fiindcă nu mai am timp să mă-mpac.
Faptul că Păunescu nu a fost un poet abscons, încifrat, accesibil doar inițiaților i-a făcut pe unii să-l considere un simplu versificator.
Părerea mea e că el este poetul cetății, poetul tuturor, cum se vroia Beniuc care însă n-avea harul și cultura lui Păunescu (Sunt măr de lângă drum și fără gard/ La mine-n ramuri poame roșii ard/ Drumețule, să iei fără sfială!/ Că n-ai să dai la nimeni socoteală).
El se adresează oamenilor indiferent de nivelul lor, vrea să le transmită ideile și stările lui sufletești cât se poate de simplu.
a fost si ramane un geniu !pacat ca nu a trait mai mult.
Titanule, suntem sub incidenţa Legii Antonescu.
Feriţi-vă pe cât puteţi, şi dumneata şi Eminescu.
Se ia uşor de la trei luni la maximum trei ani
Dacă flirtăm cu Doina şi cu Ceaşcă. acum duşmani.
În buda de la Parlament dădui de un înscris,
Pe rola de igienică, lucrat cu deştul d-un proscris :
ACROSTIH
Ia priviţi un om de paie,
Orator fără de grai,
Haidamac bun la tigaie,
Acum la trai pe vătrai,
Neam calic de negustori,
Neamţ vopsit cu păr bălai.
Ia-l Doamne de subsuori
Să-l arunci mai sus de nori.
Traisca Ponta ! Traisca PSD !!!
1.500.000 de cetateni romani castiga 1050 lei pe luna, adicva salaru minim pe economie.
Atujci de ce „traisca”? De ce nu la gioale, huo , jos?
Pai ca ca atunci cand Ponta a ajuns prima data premier .. la 7 mai 2012 – salariul minim era si mai de .. nimic! 700 lei lunar ptr 40 ore saptamana
In februarie 2013 salariul minim a crescut la 750 lei lunar.
In iulie 2013 la 800 lei.
In ianuarie 2014 la 850
In iulie 2014 la 900.
In ianuareie 2015 la 975.
Din iulie 2015 : 1050 lei!!!
Deci in 3 ani o crestere de + 50%!
Ma rog e multi zevzeci pe aici (e ca mintea lor colectiva are un numar cam cat pantalonii mei, azi. Mare ptr pantaloni da’… ) care vor zice ca ce e aia salar minim.. da’ le zic desteptilor ca in gnl in functie de salaru minim sunt si salariile celelalte ..
De plans …
Reblogged this on operatiunispeciale.
Sau cam împuţinat iubitorii de neam şi de aceea cei care par acum excepţii ar trebui susţinuţi, pentru a nu se simţi singuri !
Episcopul de Giurgiu, PS Ambrozie, a afirmat, sambata, la Manastirea Putna, unde a oficiat Liturghia, ca “nu se poate construi moschee in tara voievozilor” si ca atunci cand duc povara neamului pe umeri “pe unii ii lasa genunchii” si s-au operat, adaugand: “Bine ar fi sa nu ne lase mintea”.
Mii de persoane au asistat, sambata, la Manastirea Putna, la Liturghia oficiata de PS Ambrozie, episcopul de Giurgiu, impreuna cu mai multi episcopi din Ucraina si Republica Moldova, dar si cu un sobor de peste 50 de preoti.
In cuvantul sau, PS Ambrozie a criticat aprobarea construirii unei mari moschei in Bucuresti, dar si prevederi din legea 217/2015, privind interzicerea cultului persoanelor vinovate de genocid.
“E o mare povara sa duci neamul pe umerii tai, spunea parintele Iustin Parvu. Pe unii ii lasa genunchii”, a spus PS Ambrozie, care a adaugat ca unii s-au operat la genunchi.
“Bine ar fi sa nu ne lase mintea, cugetul nostru romanesc. Nu se poate construi moschee in tara voievozilor”, a continuat el.
Într-o emisiune a lui Rareş Bogdan de la Realitatea,un anume Florian de la institutul jidovesc a lui Wiesel, dar plătit cu bani grei de la bugetul României, principalul întocmitor al legii ruşinii, în momentul în care vorbea ( atât de frumos şi tragic!) Măriuca, fiica lui Mircea Vulcănescu, obraznicul minoritar s-a întors cu spatele la ea, sfidând-o cu nesimţire şi arătându-şi astfel întregul dispreţ pentru România, dar mai ales pentru cei care au avut de suferit direct de pe urma criminalilor sosiţi pe tancurile sovietice ( printre care şi ta-su, celebrul politruc comunist care este vinovat de mii de arestări făcute la comanda sa !) să implementeze prin teroare, crime şi jaf, comunismul .
Comunism despre care aceşti nesimţiţi ordinari refuză să comenteze, d-apoi să-l mai şi condamne !
Ba, mai mult la o asemenea remarcă, făcută de un ziarist cu dragoste de neam ( Căutiş), a răspuns impertinent :
– Noi ne-am făcut o lege pentru condamnarea legionarilor, dacă vreţi, faceţi-vă şi voi una pentru condamnarea comunismului !
Dacă puteţi !!, a adăugat parşiv omul lui visel …..
Hai să le arătăm că putem şi să nu-i mai lăsăm să-şi facă ( din nou !) de cap în România, unde au început să se infiltreze parşiv şi insinuos !
Incredibil, câtă obrăznicie !
S-au, nu „sau”…..
Foarte frumoase versurile.A primit Adrian Paunescu minutele solicitate?
Ursuletul,
da, le-a primit.
Un geniu si un mare patriot roman … Oameni ca Adrian Paunescu faceau parte din sistemul imunitar al acestui popor .
Incet , incet , s-au dus sau au fost indepartati toti patriotii si oamenii de valoare din tara asta si au ramas numai sobolanii , nulitatile si tradatorii .
Astazi , tara asta este reprezentata si ” aparata ” de indivizi ca Iohannis , Ponta , Kovesi , Gabi Oprea , Zgonea , Mihai Voicu , Daniel Busoi , Alina Gorghiu , Daniel Oajdea , Monica Macovei , Vasile Blaga , etc.
Infricosator , nu ?
Acum 10 ore şi 53 de minute, fix, jurnalistul Cornel Nistorescu a descoperit, cu o stupoare de nedescris, apa caldă !!!
Şi, de când a descoperit-o, plouă peste Justiţia Imparţială a idealului nostru Stat de drept cu întrebări nistoresciene , care de care de mai mare bun simţ.
În primul rând, înainte de a începe cu întrebările, oripilat, observă şi analistul ultimilor 25 de ani de capitalism sadea , plus vreo 20 de socialism aplicat, că în cazul Rarinca nu prea pare să fi fost EROARE JUDICIARĂ, ci se arată , mai curând, ceva ca o materie maronie, moluţă, cu miros pestilenţial de ABUZ !
I-auzi , nene! Pentru mine singura întrebare este cum dracului a observat dânsul abia acum ; dar nu numai că a observat abia acum, ci i se mai şi pare că este printre puţinii, dacă nu chiar unicul , care posedă inteligenţa necesară pentru astfel de revelaţii. Iată:
“Datele de eroare grosolană i-au și adus Marianei Rarinca valul de simpatie și sprijinul aproape popular. PUŢINI și-au dat seama că în spatele acestei caz se ascunde un abuz al sistemului de justiție din România, orchestrat în a-și apăra capetele sistemului și puterea acestuia.”
Am privit siderată suita de gesturi, întinderi ale membrelor, căscaturi sonore şi scărpinături pe burtă care însoţesc grandioasa trezire din somn a lui Cornel Nistorescu:
“Din momentul introducerii contestației, mecanismul de la vîrful justiției din România începe să trădeze reacții ciudate. Nu se mai manifestă ca o justiție europeană, oarbă și independentă, ci ca una de tip totalitar. Apar primele semne că o parte a celor implicați în soluționarea contestației introduse de DNA se comportă ca niște procurori din anii proletculismului, porniți să găsească toate argumentele conform cărora șefii lor au dreptate și nu au greșit cu nimic”.
Vi se pare, prieteni, că ne spune marele jurnalist ceva ce nu ştiam? Nici gând! El n-a observat nimic în neregulă la procesele numiţilor Adrian Năstase, Victor Babiuc, Decebal Traian Remeş, şi, până mai acum o săptămână, când a început şi la domnia-sa procesul complex de ieşire din criogenia comodă , nici la procesul lui Dan Voiculescu.
După ce se va trezi de tot, şi-şi va bea în întregime ceaşca de cafea strong, aştept să evalueze, obiectiv cum îl ştim, şi contribuţia jurnalistului Cornel Nistorescu , apărător necondiţionat şi orb al “statului de drept” din România , la pavarea drumului către ceea ce numeşte astăzi JUSTIŢIE DE TIP TOTALITAR.
O întrebare de bun simţ :
Avand in vedere efortul si falsul comportament al UE de a prelua refugiati din zona conflictuala se impune întrebarea :
USA de ce nu preia refugiati din Siria ,Irak ca doar ei au inceput idioteniile acolo ?
Eventual, le asigurăm noi transportul până peste baltă……
http://webtv.realitatea.net/live
Florin Dobrescu, Fundatia Ion Gavrila Ogoranu: „Al. Florian a facut scandal ca nu accepta sa intre in emisie la aceeasi masa rotunda cu Fl. Dobrescu. A trebuit sa parasesc platoul si sa ajung singur, intr-un studio mai mic. De aceea nu sunt acum in platou alaturi de ceilalti invitati. Ma simt ca un „dusman al poporului”, „reactionar”, „fascist”, „bandit” si „legionar” din anii 50, care nu are loc in societatea socialista multilateral dezvoltata…”
Poet de geniu !
La piaţă, la taraba cu pepeni, erau două anunţuri. Pe unul scria „PEPENI”, iar pe al doilea scria „PPNI”.
Întrebat de un cumpărător nedumerit, ţăranul lămuri:
– Tot pepeni sunt, dar fără E-uri !!
De vreo 25 de ani , intelectualii neamului , care-au primit acest titlu pentru că și l-au dat unul altuia , ca-ntr-o veselă horă de băieți, încearcă să ne vâre în cap ideea că inteligența înseamnă doar să fi citit mult, iar după ce ai citit mult și ai învățat o sumedenie de cuvinte pe care lumea nu prea le știe, devenind suficient de copt pentru a-ți desăvârși opera , automat îți justifici și apartenența la cercul din care, oricum, au hotărât ceilalți participanți, (pentru care, la rândul tău, ai votat) că e bine să faci parte.
Jocul ăsta în cerc suferă de o evidentă scleroză , dar organismul creat astfel își apără cu multă atenție privilegiile . Felul în care băieții și fetele acestea „22”-iste l-au detestat pe Adrian Păunescu , era de fapt, modalitatea lor unitară de a semnala pericolul. De înțeles, deci, reacția țâfnoasă la apariția unuia care avea un stil accesibil, o putere de versificare uriașă dar și imaginația și posibilitatea admirabilă, de om”viu” , de a face asociații poetice surprinzătoare , lipsite de morbul livrescului excesiv .
Pentru orice sistem circular, impenetrabil , de oriunde, Adrian Păunescu, ar fi fost un potențial pericol .
El se adresa unui public pe care nu-l considera nici prost și nici inapt de a recepta poezia ; or, incendiul de vegetație al poemelor sale , fie militante , fie de dragoste, s-a întins, într-o perioadă, cu o repeziciune de neoprit și de neadmis.
Aș spune că dacă mâine, din cercul elitist și înfumurat al ”22”-iștilor, ar dispărea vreun participant , prin retragere sau, știu eu, otrăvit cu vinul primit cadou de Gabriel Liiceanu de la Virgil Măgureanu, locul s-ar umple prin rearanjatea moleculelor , instantaneu. Nici nu știu dacă ar observa lipsa cineva care nu e din gașcă.
Problema este că, în locul de unde a plecat Adrian Păunescu, a rămas o gaură neagră. O gaură neagră și-atât . Și te dor ochii când te uiți într-acolo.
MOTTO:
”O stafie (urâtă, cheală și zbanghie- se vede cu ochiul liber) colindă România”.
Au vrut cetățenii PUNCT ȘI DE LA CAPĂT? Cam au vrut! Păi, iată că se-ntâmplă: Băsescu Traian întâi A PUS PUNCT și s-a alintat că lui nu-i mai trebuie ședințe de partid, stând cu fesele înghesuite și aplatizate dureros prin scaunele caselor de cultură, și acum O IA FRUMOS DE LA CAPĂT , deci se-nscrie în PMP.
România are nevoie disperată de schimbarea esențială pe care o reprezintă dânsul . Nimeni nu este posesorul unei prospețimi atât de flagrante și, în același timp, depozitarul unei experiențe atât de vaste. Nimeni nu are un asemenea entuziasm al distrugerii, o lăcomie atât de aplicată pentru desăvârșirea propriei averi, o afinitate atât de evidentă cu dezastrul. Nimeni nu posedă o colecție atât de variată de ticăloșii la purtător. Nimeni nu este mai emasculat de simț moral decât el .
Cum spunea bravul MRU, astăzi vătaf de spioni, prin bunăvoința hologramei numită Iohannis? ”Care-i promisiunea noastră pentru România? BĂ-SES-CU!… BĂ-SES-CU!… BĂ-SES-CU….! ”( aplauze furtunoase, prelungite)
Ei, vedeți? Există și oameni politici onești, care încearcă să se țină de promisiuni.
Isabela Vasiliu-Scraba, Modelul Antim și modelul Păltiniș / Mircea Eliade a început capitolul „Nașterea creștinismului” cu povestea prigonitorului Saul călătorind de la Ierusalim la Damasc în momentul în care „o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată. Şi, căzând la pământ, a auzit un glas zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigonești? Iar el a zis: Cine ești Doamne? Şi Domnul a zis: Eu sunt Iisus pe care tu îl prigonești” (1). Părintele Arsenie Boca interpretează scena ca o convertire a „râvnei Legii vechi la râvna pentru Legea nouă, a lui Iisus”. Lumina năpraznică aruncând „omul vechi la pământ” a pricinuit „renașterea Apostolului Pavel” (Părintele Arsenie Boca, Omul zidire de mare preț, 2009, p. 151-152). Într-altă parte Părintele Arsenie Boca notează că o convertire înseamnă recunoașterea vinovăției ca „învierea din păcat, din morți, din necunoștință”. În toată „producția bibliografică” a așa-zișilor elevi ai lui Noica nu se poate depista nici un moment de inflexiune (care să amintească de vizitele lor la Păltiniș), de schimbare cât de mică a liniei vectoriale (2) purtătoare spre succesul dinainte asigurat de frecventarea lui Henry Wald și Ion Ianoși (în ce-l privește pe G. Liiceanu), și a lui Leonte Răutu, supranumit „groparul culturii românești” (în cazul lui Andrei Pleșu). Mircea [Sandu] Ciobanu (1940-1996) sesizase că profitorii regimului comunist, scăpați de un Nueremberg care să le judece vinovățiile sînt cei care după 1990 „n-au fost la Roma” să facă „mea culpa” (3). Ei împreună cu clientela și urmașii lor (vezi Ion Varlam, Pseudo-România. Conspirarea deconspirării, Ed. Vog, București, 2004) au pângărit până la capăt secolul XX, „veac păcătos, cu demoni stând la pândă/ cu tineri delatori pășind agale/ pe urmele bătrânilor lor dascăli” (Mircea Ciobanu, Veac douăzeci, la capăt). Justețea unei asemenea decriptări a vremurilor post-comuniste e confirmată de regăsirea ei peste două decenii la Radu Mareș care scria în revista „Contemporanul Ideea Europeană” că „azi în definiția intelectualului locul nr. 1 îl ocupă judecata trecutului, care-i proba de foc. În acest trecut sînt morți și martiri în același chenar cu călăii lor, dar și cu profitorii de toate calibrele.” (Radu Mareș, Ursăcheștii). (4). Vizitat la Păltiniș, unde cu modesta lui pensie mânca la cantină (5) și locuia într-o cămăruță de cca 8 metri pătrați (6), Noica îl sfătuise pe comunistul G. Liiceanu să abandoneze tentativa de a-l traduce pe Heidegger. Întrucât era perfect conștient de lipsa de pregătire în domeniul filosofiei a „elevului lui Henry Wald” (apud Noica, vezi Noica în arhiva Securității, București, Editura M.N.L.R., 2009, p. 154). După ce-l sfătuise în zadar a citi filosofie medievală, a-l studia pe Kant şi după recomandările „în gol” să ajungă a avea „într-un buzunar miracolul grec, iar în celălalt pe cel german” (Jurnalul de la Păltiniș, 1983, p.227), Constantin Noica i-ar fi spus perseverentului traducător al volumului Sein und Zeit (deja tradus în românește de dr. Dorin Tilinca încurajat de Anton Dumitriu; despre Heidegger în românește a se citi considerațiile marginale din interviul filosofului Alexandru Dragomir refăcut și comentat de Isabela Vasiliu-Scraba, http://www.scribd.com/doc/191491305/Interviu4AlxDragomir ) că la Heidegger „nu te poți duce cu mâna goală” (Noica). În jurnalul din 2002 intitulat Ușa interzisă, G. Liiceanu recunoaște că de mult timp filosofia i-a devenit „greu suportabilă”. Încă de când observasem modificarea gândirii lui Alexandru Dragomir odată cu editarea prelegerilor sale (7), am constatat neputința „de a crea în spațiul filosofiei, gândind pe cont propriu” a auto-declaraților discipoli (8) din așa-numita „Şcoală de la Păltiniș” negată de însuși Noica (9). Falsitatea presupusului „Model Păltiniș” reiese așadar din lipsa „învierii din păcat” a falșilor discipoli rămași la „legea veche” care i-a săltat din vremea comunismului pe creasta valului. Dar și din lipsa scrierilor de domeniul filosofiei a mediatizaților „intelectuali superstar din România numiţi filosofi fără a avea o operă filozofică de calitate minim acceptabilă” (I. Aranyosi). La un an după înființarea Institutului de Istoria Religiilor, Mihai Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, doi salariați ai lui Andrei Pleșu, au scos la „Humanitas” directorului lor două Omagii, „in honorem Pleșu”(10). Mai nou, o fostă bursieră NEC a lui Andrei Pleșu (angajată din 2003 de Editura Humanitas) nu s-a lăsat nici ea mai prejos, scoțând în 2015 la fosta Editură „Politică” un volum cu intenții evident „omagiale” în care s-a gândit să compare inexistentul (dar excesiv de mult trâmbițatul) „Model Păltiniș” cu atât de existentul „Model Antim” încât a trebuit să fie distrus prin omorârea după gratii a inițiatorului Sandu Tudor ținut tot timpul cu lanțuri la picioare și prin întemnițarea membrilor grupului la zece ani după încetarea conferințelor de la Mănăstirea Antim (apud arhim. Sofian Boghiu). Salariata lui G. Liiceanu a riscat desigur penibila comparație dintre evenimente diferite petrecute în două epoci : de-o parte câteva vizite în camera „microfonizată” de 8 mp în care filosoful Noica (fost deținut politic șase ani pentru vina de a fi dat spre publicare un manuscris despre Hegel) furniza inutil (11) liste bibliografice vizitatorilor săi de la Păltiniș, de alta parte lecturi de poezie religioasă compusă de dr. Vasile Voiculescu, Sandu Tudor sau Paul Sterian care aveau loc acasă la faimoasa pictoriță Olga Greceanu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu și Părintele Arsenie Boca, http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx ) „prima gazdă a reuniunilor grupului de la Antim” (12) în luxosul ei apartament din Strada Frumoasă (apud. Ileana Mironescu, fiica lui Alexandru Mironescu, http://sofianboghiu.blogspot.ro/2010/07/parintele-sofian-boghiu-despre-vraji-si.html , sau http://ziarullumina.ro/rugul-aprins-universitatea-filocalica-de-la-manastirea-antim-43919.html ). Poate că titlul mai nimerit al volumului ar fi fost : „Vizite în 8 mp şi vizite într-o casă boierească”. Tot predă (/ a predat) autoarea noului „omagiu” Pleșu-Liiceanu cursuri de „Antropologia spațiului” la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București. SURSA https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-noicaolga/
Cu transformarea lui Google în umbrela/clica financiară (Zaibatsu) Alphabet, orientalismul postmodern cyberpunk propus de autorul SF William Gibson a devenit realitate.
Paunescu a fost un poet sensibil . Si bun.
Din pacate a mizat prea mult pe talentul de versificatro si a utlizat prea putin cosul de gunoi.. asa ca a piblicat la „metru patrat” … cestie ce a diminuta valaorea operei per ansamblu (nu poti fi „bun” chiar mereu! in gnl poteii MARI au un ocs de ginoi la inmdeamna, sertare si dupa moartea lor exegetuii descopera mai muote versiuni ale aceleiasi poezii … facuta, refacuta , recompusa pana apare „cubatul ce exprima devarul” [ca si Eminsescu le pritocea!!!])
Cum zic .. Paunescu a publicat mult si inegal. Daca ar fi „pritocit” ar fi publicat mai putin insa de mare calitate si nimeni nu ar mai fi putut sa strambe din nas „ca totusi” …
Cineva vorbea despre legea Antonescu….acum se vede limpede de ce Crin Antonescu a abandonat tot (crez, partid, aliante, tara, popor, promisiuni, angajamente, etc).
Omului i s-a spus cam asa: ,,Treci in barca noastra (pepeisto-neo-fascista_ n.mea) si iti cocotam nevasa intr-o functie bine platita la Bruxelles”.
Astfel, dupa cum recunoaste, domnul Antonescu va trai bine merci din salariul nevestei, fara efort, stres si,,,riscul de abuz in serviciu.
Acum il inteleg pe domnul Antonescu…insul isi dorea sa fie lasat sa doarma. Are de recuperat, nu gluma. (Z)
Mai bine nu-l trezea nimeni acum cativa ani si poate nu-i dadea prin minte sa promoveze o asemenea gogmanie oengista.
Adrian B. scrie neobosit:
,,Astazi , tara asta este reprezentata si ” aparata ” de indivizi ca Iohannis , Ponta , Kovesi , Gabi Oprea , Zgonea , Mihai Voicu , Daniel Busoi , Alina Gorghiu , Daniel Oajdea , Monica Macovei , Vasile Blaga , etc.”
Stimate, in locul cuvantului ,,etc” eu l-as pozitiona pe Basescu. Dar atentie, la turnante, acest ins are talentul de a-i depasi pe toti.
Se intampla aceasta si din cauza unora (autisti si amnezici_n.mea) ca tine care nu pricep ca singurul om care mai poate apara ceva din voturile romanilor din 2012, este Victor Ponta.
Sa inteleg ca ti-e dor de Basescu ? Vei fi satisfacut, stimate, daca cei ca tine nu se trezesc la realitate. Sa nu spui ca nu ti-am spus. (Z)
PS
Ca sa nu fie vreo confuzie, eu voi ramane permanent alaturi de premier, indiferent cate atacuri se vor revarsa in capul lui din partea dusmanilor si mai ales, din partea ,,prietenilor”.
Il gasesc pe numitul Adrian Paunescu vinovat pentru ca, avand binecunoscuta inzestrare fizica, nu si-a permis sa traiasca o suta de ani fara reparatii… Cu inzestrarea sa intelectuala ar fi putut acum printre altele sa faca imposibila adoptarea legii 217/2015 in forma actuala si ar fi putut declansa o dezbatere cel putin in plenul parlamentului, daca nu si in opinia publica. Ceea ce s-a intamplat este un motiv real de dizolvare a parlamentului, dar cine sa o faca. De la KJ nu putem avea pretentii prea mari, el este mai mereu pe jumatate …plecat, mi-am explicat acest lucru cand am aflat ca parintii sai s-au stabilit de multi ani in patria de origine. Cat despre parlamentari, acestia aveau in ziua votului vise colorate legate de vacanta, iar presedintii celor doua Camere, desi e o seceta prelungita fusesera deja luati de ape… (Si de cand o lege completeaza o ordonanta de guvern si nu o inlocuieste, cunoscandu-se faptul ca regula este legea, ordonanta fiind exceptia.) Ramane sa vedem ce rezultat vor avea eventuale contestatii la CCR.
Foarte frumos din partea dvs.
M-aș scufunda-ntr-un brad fără de moarte
Acolo ascunzându-mi moartea mea
Și cât n-am împlinit în șapte arte
Să împlinesc în arta de-a tăcea.
Adrian Păunescu
Paunescu nu a iesit din neant. Parintii lui erau intelectuali si generatii intregi au ajutat ca el sa rasara atat de frumos in viata noastra!
Ma gandesc cu groaza la ceea ce va rasari din generatiile de azi.
Paunescu scrie si acum poezii in ceruri pe cate un nor. Cand tuna ne recita si cand fulgera pricepem si noi ce a vrut sa spuna..ceva mai tarziu, abia inainte de urmatorul vers :). Am inversat evenimentele insa ultima data va tuna si nimeni nu va mai fulgera….nu va avea cine.