Tara lui „bă”

 

poză 6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cererea si oferta in politică si in divertisment se intâlnesc tot mai jos. In politică, după plecarea lui Traian Băsescu, sunt unele sanse de redresare.  Din păcate, procesele de manelizare, cancanurile, derizoriul, creează o presiune care se va regăsi in disputele electorale viitoare.

Emisiunile de tip „Vacanta mare” si „Las Fierbinti” reprezintă o formă de drog administrat zilnic si care  generează dependentă. Temele de tip „elodia” abundă. Ce pot invăta cei tineri din aceste emisiuni?

CNA este ocupat cu propriile sale scandaluri si si-a pierdut autoritatea in a decide obiectiv.

Pamfletul a devenit o modalitate de a injura, de a insulta sau de a calomnia fară să existe responsabilitate.

Modalitatea de a fi popular in comunicare a ajuns să insemne să te adresezi complice telespectatorilor sau unor interlocutori  imaginari, mângâindu-i amical pe crestet sau certându-i cu formula „bă”.  Formulă care inlocuieste, tot mai des, variantele „dumneavoastră”, „domnule”, stimate coleg”, „prietene”, „excelentă”. La limită, poti intra, fără să vrei, intr-o altă emisiune, in categoria „dragilor”.

Se formează o nouă limbă, cum ar spune Orwell, compusă din expresii de genul „suntem in regim de breaking news” (nu e vorba de un nou regim politic), „informatia momentului” fiind, de fiecare dată, „incendiară”, „halucinantă”, „incredibilă”, „senzatională”, „controversată”, desi ea s-ar putea să „vă   afecteze emotional” ( de aceea uitati-vă cu mai multă atentie), „prognosticul” fiind „rezervat”, mai ales in cazul accidentelor soldate cu răni „incompatibile cu viata’. Oricum, aflăm, in fiecare zi, „totul” si cu „exactitate” de la reporteri de teren.

Astăzi, se implinesc 25 de ani de la alegerile din 20 mai 1990. S-au schimbat multe lucruri. Din păcate, unele nu in bine.

 

88 de gânduri despre “Tara lui „bă”

  1. Eram la examenul de conducere auto, pe traseu, cu militianul langa mine. Priveam inainte, doar inainte. Militianul nu mai rezista si rabufneste: „Domnule, dar in oglinda nu te uiti deloc?”

    Apreciază

  2. Ala .. Stanomir cica profedopr de neconstitutional la „Stiinte” Politice isia da cu parerea in mod „intecltual” dupa reteta „ce ar fi daca baba ar avea roate?” ..
    Cityez in cul d’oevra consilierului lu base : Constituţia de la 1991, revizuită în 2003, este opera unui regim dominat de FSN. Sistemul nostru de instituţii este, în mare măsură, îndatorat acelui moment. Corupţia politică, venalitatea funcţiilor, parazitarea statului,sunt tot atâtea dimensiuni ale unei practici politice feseniste. Victor Ponta însuşi nu este decât versiunea reînnoită mediatic a aceluiaşi spirit fesenist.
    Hm … asta a fost capu’ comiseii pestinetiale care a scris un model de constitutie sub inaltul patronaj baseesc. Eu am facut greseala sa ii citesc productia si zau asa nu am vazut vreo erupere cu „destestatu” trecut fesensit … mare reforma a institutiilor …

    Si ca sa demionstreze ca cum este sa fii intelectula termina cu o interigare Cum ar fi arătat acea Românie imposibilă în care Ion Raţiu şi Corneliu Coposu să fi primit şansa de a-şi servi patria, pentru care se sacrificaseră şi luptaseră? Nu vom şti acest lucru niciodată. Ceea ce cunoaştem este chipul mediocru şi tarat al României lui Ion Iliescu,cel din care s-a născut prezentul de astăzi.
    Raspunz eu : si mai mediocru si mai tarat!!!!! Asta daca ar mai fi existat Romania …..

    Apreciază

  3. „Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău
    E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău”

    Răzvan, din „Răzvan și Vidra”, B.P. Hașdeu.

    Cred că sunteți aproape răzbunat. Doamna Udrea s-a îndoit (nu că are dubii, a recunoscut). Așteptăm piratul.

    Apreciază

  4. Tara lu’ „ba boilor” – continuare …..

    „””O treime dintre români consideră că Justiția e cea mai importantă instituție a democrației, urmată de Președinție, potrivit unui sondaj INSCOP.

    Astfel, conform sondajului, în percepţia publică, instituţiile cele mai importante ale democraţiei sunt Justiţia (30,1%), Preşedinţia (22,6%), Guvernul (19,1%), Parlamentul (15,6%).”””

    De remarcat că instituţia democratică prin definiţie, Parlamentul, este pe ultimul loc în enumerarea în cauză.

    Intre noi fie vorba , cu asa animale in Parlament , nici nu-i de mirare ca aia cu mintea mai slaba si mai lenta sa gandeasca asa .

    Saracimea si prostimea care nu mai are nimic de pierdut = masa de manevra
    ieftina pt. distrugerea identitatii nationale + ( rom = roman ) = colonizare prin impartire .

    Apreciază

  5. WOW ,
    ce timing tragi-comic , la 12:12 am postat o gandire si iata ca primii la 15:15 , in completare , cu o alta harneala care sa duca ( incet dar sigur impreuna cu aia de la Balc ) la finalizarea planului de colonizare prin incalecare copulativa !!!

    Mesaj pentru România: “Vom ucide toți urșii voștri, toate păsările din Deltă.

    Sunteţi o ţară ieftină, cu conducători ieftini, politicieni corupţi şi asta meritaţi”
    a scris britanicul George Richmond Elliot , in ton zemeflitor si insultator .

    O companie scoţiană , Hunting and Sporting Scotland Ltd , care organizează excursii de vânătoare în România a stârnit un val de critici şi acuzaţii pe reţelele de socializare în ultimele zile, după ce a postat o fotografie extrem de dură.

    Apreciază

  6. @ ZeV
    Bănuiesc eu c-ai auzit tu despre “teoria lui Roesler” cea de un anti-românism extrem. Eduard Robert Rösler (numele se scrie și Roesler) (* 2.3.1836 în Olmütz/Olomouc – † 19.8.1874, în Graz) a fost un istoric austriac de etnie germană. Cea mai cunoscută lucrare a sa, referitoare la istoria românilor, este “Romänische Studien. Untersuchungen zur älteren Geschichte Rumäniens” [Studii românești. Cercetări asupra istoriei mai vechi a României]. A fost publicată în 1871 la Leipzig, în Germania. Rösler continuă și dezvoltă în această lucrare teoriile ale altor autori, ca de exemplu Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder și Johann Christian von Engel, cu privire la formarea poporului român în regiuni situate în sudul Dunării. Această teorie a fost combătută de Alexandru Dimitrie Xenopol, Dimitrie Onciul, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga și alți istorici români și străini. Nu ştiu ce „dinte“ avea Franz Josef Sulzer împotriva bieţilor români, dar ştiu că s-a hrănit, material şi spiritual, la Curtea domnitorului fanariot Alexandru Ipsilante (a vieţuit pe intervalul 1725-1805), a fost domnitor în Muntenia: 15 septembrie 1774 – februarie 1782 și august 1796 – decembrie 1797, precum și în Moldova: decembrie 1786 – 19 aprilie 1788). Istoricul american Keith Hitchins laudă foarte mult anti-românismul care domnea la Curtea fanariotului Alexandru Ipsilante. Imediat după loviluţie, politrucul cominternist Silviu Brucan l-a numit pe Gabriel Liiceanu ca patron la fosta Editura Politică. De bine de rău, în perioada Nicolae Ceauşescu, Editura Politică devenise românească. Gabriel Liiceanu a îndreptat-o spre o politică opusă intereselor României. Acea politică editorială a furnizat acum argumente domnului Laszlo Tökes în politica sa anti-românească. Şi eu ţintesc aici în mod special spre semnificaţia publicării cărţii lui Keith Hitchins: „Românii 1774-1866”, traducerea originalului în limba engleză The Romanians, 1774–1866, New York: Clarendon Press, 1996. Pp. 337. ISBN 0-19-820591-0. $50.00. Keith Hitchins este profesor de istorie la University of Illinois (Urbana-Champaign), şi membru de onoare al Academiei Române (din 1991). Nu sînt eu primul ce afirmă că universitari americani cu mediatizate prezenţe în România sunt de fapt agenţi pro-Rusia. Franz Josef Sulzer // Franz Josef Sulzer (* ? – † 1791) a fost un istoric și muzician elveţian. Având rangul de căpitan în regimentul austriac Lattermann (1759-1773), Sulzer a fost staționat în Transilvania, unde a intrat în legătură cu românii, la Brașov și Reghin (unde l-a cunoscut pe Petru Maior). A petrecut mai mulți ani în principatul Țara Românească, începând din 1776 la curtea lui Alexandru Ipsilanti. Principala sa lucrare, publicată în trei volume (primul geografic, celelalte două istorice), este “Istoria Daciei transalpine”: “Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist der Walachey, Moldau und Bessarabiens. Im Zusammenhange mit der Geschichte des übrigen Daciens als ein Versuch einer allgemeinen dacischen Geschichte mit kritischer Freyheit entworfen“ [Istoria Daciei transalpine, adică a Valahiei, Moldovei și Basarabiei. În legătură cu istoria restului Daciei, ca încercare de a scrie o istorie generală, cu libertate critică], I, II, III, 1781-1782, Wien Viena; editura Gräffer]. Prin această lucrare, Sulzer este unul dintre principalii precursori ai lui Eduard Robert Rösler cu privire la teoria formării poporului român la sud de Dunăre (cunoscută sub denumirea teoria lui Roesler). Germanul Eduard Robert Rösler era vital interesat să preia şi să dezvolte ideile lui Franz Josef Sulzer. Pentru a şterge „ştiinţific” urmele unui genocid. Comis de germani împotriva românilor din Regiunea Sudeţilor. Într-adevăr, numele Olomouc vine de la Iuliomontium, cum se chema castrul roman ridicat acolo în perioada imperială.

    Apreciază

  7. doru coarna

    Stimate coleg, am citit ca fenomentul globalizarii este o fatalitate pentru Romania si, prin urmare, nu avem ce face…asta e…..
    Dar un detaliu nu inteleg: Cum se face ca globalizarea are bilet de voie (sau cec in alb) in Romania, dar in Austria are nevoie de viza ?
    Si inca unul…cum se face ca o anume doamna care a lucrat pentru Oficiul Concurentei ajunge avocat al unei anumite firme austriece de prelucrare a lemnului ? Pura conincidenta, bineinteles. Cand vrem sa bagam ceva sub pres si/sau sa ascundem niscaiva interese, o dam cu globalizarea.
    Curat murdar, frate….roman.
    Cand te gandesti, totusi, ca statul roman ti-a asigurat educatia gratuita…. ce sa mai spun ? 😉

    Apreciază

  8. @ hanibal:

    I-auzi ce-a făcut dom Năstase!
    A numit în instituții de stat numai corupți.
    Cred că de dimineață până seara semna la decizii de angajare a profesorilor, medicilor, funcționarilor, CNA-știlor… și nu numai că semna, dar mai și poruncea cine să fie angajat, e vorba de sute de mii de salariați…
    Am înțeles acum de ce merg prost învățământul, sănătatea, CNA-ul…

    Apreciază

  9. Mă plâng demult de calitatea slabă pe care a căpătat-o societatea românească, dar mă consolez cu faptul că și alte popoare (francez, italian, spaniol…) au căzut măcar cu o treaptă pe scara valorilor.
    Există motive generale care explică decadența a aproape tuturor popoarelor, și motive naționale.
    În cazul poporului român, categoriile slabe calitativ au fost mereu mai multe decât celelalte, iar, după 1990, democratizarea mediei și libertatea de mișcare le-au dat gir și „nas”.
    S-a acreditat ideea că, dacă ai diplomă, ai accesat automat o categorie superioară, deși te comporți și te exprimi tot cum o făceai înainte, și ai concepțiile de viață specifice categoriei în care te-ai născut.
    Am fost martora unei discuții joase în tramvai, la sfârșitul căreia tânăra cu gura cea mai murdară a spus: eu am facultate, analfabetule!

    Apreciază

  10. @ZeV spune : +blogi, uneori foarte simpatic (cu voie, sau fara voie) scrie (adresandu-i-se lui George Ban): ,, Şi doar vorbeam clar: „punct de ancoră pentru navigaţia noastră ghidată de repere”.”+
    Am dovedit eu vreodată limbaj de bugetar? Nu! Înainte de a scrie celebrele sale cărţi de Ideologie, Antoine Destutt de Tracy a scris o carte (http://www.amazon.com/moyens-fonder-morale-peuple-Edition-ebook/dp/B00RDSJ2JC ) în care era amintită arta navigaţiei şi care începea cam aşa : +L’art de la navigation est peut-être celui de tous (après l’imprimerie) qui a le plus contribué à l’avancement de la métaphysique, en nous faisant connaître des peuples dans tous les différens périodes de l’esprit humain. Il est donc nécessaire pour que l’idée des bonnes institutions que je désire, naisse dans la tête de quelques hommes, qu’ils aient des occasions et des moyens d’étudier toutes les parties des connaissances humaines, et d’en reculer les bornes. Heureusement il n’est pas difficile à l’État de leur procurer ces précieux secours. Il suffira de quelques écoles pour éclairer les divers services publics, et d’un petit nombre d’autres pour perfectionner les théories savantes et pour former des maîtres ; et de destiner quelques sommes annuelles à encourager ceux qui se distingueront, à récompenser les hommes supérieurs, à faire imprimer des livres utiles ou curieux, mais en petit nombre ; à donner des machines et des instrumens, et à payer des expériences. Ces dépenses seront modiques, si elles sont faites en connaissance de cause+

    Apreciază

  11. @ mahorcu:

    Domnul Năstase s-a referit CHIAR la ouăle de găină, pentru că:

    1. Domnul Năstase e un domn care nu folosește cuvinte de mahala, așa cum folosiți dv. care, atunci când auziți cuvântul „ouă”, vă gândiți imediat la testicole, ca orice mahalagiu, și chicotiți înfundat.

    2. Ziariștii scriseseră că domnul Năstase are 40 de găini, iar domnul Năstase a persiflat ca un tip inteligent ce e. Asta înseamnă că ziariștii se ocupau de tâmpenii, deci să se ocupe în continuare de tâmpenii și, în loc să culeagă informații importante, să numere ouăle celor 40 de găini!

    Apreciază

  12. S-a văzut de la începutul începutului (îndată după alegeri) că „bă” e formula de adresare prezidenţială. Şi, da, o mare mulţime de susţinători au gustat-o, s-au bălăcit în ea, ca să spun aşa, nedorind să vadă nici vulgaritatea , nici dispreţul pentru toţi şi pentru toate ce se iţea prin ea. Am l-am văzut într-o poză pe mariner la volanul unui tractor. De, proaspăt moşier. O clovnerie, fireşte. După mine, singurul loc în care se potriveşte e crâşma de mahala, în rest e nelalocul lui şi poate în gradul cel mai înalt e cu neputinţă de imaginat îngrijind măcar un umil strat, nemite o moşie. „Bă” a fost molipsitor. Şi toate golurile interioare, toţi „nimeni” l-au adoptat de urgenţă văzând în el argumentul unic şi suficient că ar fi „cineva”

    Apreciază

  13. Statul de Nedrept si Directia National Abuziva

    Stire bomba : Hotnews azi joi, 21 mai 2015, 14:48 Dosare Anticoruptie
    [quote]Mariana Rarinca, femeia acuzata de DNA ca a santajat-o pe sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, a fost achitata de judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti, decizia fiind definitiva, anunta Agerpres. Curtea de Apel a admis apelul femeii, dupa ce aceasta fusese condamnata in decembrie 2014 de Tribunalul Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare.

    Mariana Rarinca a fost trimisa in judecata de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, ea fiind acuzata ca a santajat-o pe Livia Stanciu, presedintele ICCJ.

    In rechizitoriu, procurorii au retinut ca, in perioada august/septembrie 2013 – 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenintat-o pe Livia Stanciu, cu darea in vileag a unor fapte imaginare, compromitatoare pentru aceasta si pentru sotul acesteia.

    Potrivit DNA, in schimbul nedivulgarii catre presa a acestor informatii, presupus compromitatoare, Mariana Rarinca i-a pretins sefei ICCJ suma de 20.000 de euro.
    [/quote]

    Condamnata in prima instanta la 3 ani cu suspednare [Mariana Rarinca a sta la arest „preventiv” 191 de zile..

    [i] A fost achitata pentru ca [size=18]FAPTA NU EXISTA[/size] [/i]

    Se pare ca este vorba despre un caz sordid.
    Mariana Rarinca a fost angajata a sotului (decedat) al sefei ICCJ Livia Stanciu, si ca dupa decesul sotului a prestat in continuarea unele servicii admnistrative pentru Livia Stanciu din care au resultata unele incurcaturi. banesti. Si se pare ca atunci cand Mariana Rarinca a cerut plata datoriilor si a amentit ca face scandal i s-a dresat un proces . Proces rapid cu maxima celeritate si arest preventiv de 191 zile…
    Findca deh Livia Stanciu nu putea avea datorii ..
    Sau putea ?!

    [quote]Interesant este că la dosar există documente care arată că şefa instanţei supreme ar fi avut ceva probleme cu restituirea unor datorii. Este vorba despre un document emis de compania multinaţională de recuperări creanţe EOS KSI, în care se arată că în anul 2013 Livia Stanciu figura cu restanţe la plata unor datorii. În documentul de la EOS KSI nu se specifică însă compania la care Livia Stanciu este sau a fost datoare, însă din informaţiile pe care le avem, printre clienţii companiei recuperatoare de creanţe se găsesc principalii jucători din piaţa bancară, piaţa telecomunicaţiilor, piaţa asigurărilor. De la dosarul aflat pe rolul TMB am aflat că datoria şefei Înaltei Curţi datează din 8.01.2013, pentru un debit de 403,23 lei, notificarea fiind transmisă pe o adresă a unei locuinţe deţinute de judecătoarea Livia Stanciu în Galaţi.
    http://jurnalul.ro/stiri/observator/livia-stanciu-controlata-la-datorii-679978.html%5B/quote%5D

    Insa Codruta a colaborat cu Livia Stanciu…..

    Si Livia Stanciu a intors favoarea … declarand ca DNA va avea in magistratii sai un partener cu care va colabora bine!

    A se observa sincronizarea … la 30 mai 2014 ginerele lui Bercea este arestat pentri „santaj” cand cerut inapoi banii… la 10 iunie este retinuta (arestata) Mariana Rarinca pentru ca reclama niste datori … Asta deja este modus operandi….

    Si deci asa stam cu Statul de Drept ala european garantat de barosu , reding si alti cretini demagogi ai PPE catolic si pervers .

    Sefa ICCJ a comis un denunt calomnios .
    DNA a instrumentat un dosar pe masura .
    Un cetatean oaresicare a facut 191 de zile de „preventiv” pentru „suspiciunea rezonabila” ca un judecator de la ICCJ ar cunoaste legea si nu ar fi gainar (o supiciune extrem de rezonabila dar care erau indiciile ca aia era o posibila infractoare? Sau pericolul social ?!)
    Presedintele german ca Carol I ul zice ca nu e bine sa se modifce modul in care se fac arestarile preventive …

    Si justitia find putoare independenta persoanele vinovate de abuz vor fi cel mult .. promovate!

    Mai mult la mine (adica selectii din articole mai vechi)

    Apreciază

  14. Isabela Vasiliu-Scraba, Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la „acrobatul” George Călinescu / „Elefantiaza” ivită din incultura comunistă scotea a doua ediție a Istoriei lui George Călinescu într-un format atât de mare, încât nu a lăsat nici o îndoială asupra măsurii stupidității editorilor comuniști, depășită poate doar în 2013 de editorul care a vrut să facă bani mulți (800000 lei vechi!) din mizeriile injustiției comuniste publicând în condiții grafice demne de cine știe ce capodoperă a literaturii românești selecția Dorei Mezdrea de 278 de notații din „Dosarele Alexandru Marcu și alții” ivite după arestarea lui Mircea Vulcănescu. Monstruozitatea de a scoate Istoria literaturii române de la origini până în prezent sub forma unui sertar de dulap a divulgat în comunism și stilistica gândirii „monolit” neadmițând alte păreri decât părerea oficializată („stilistică” perpetuată de administratorii Wikipediei.ro prin sistematica îndepărtare din această enciclopedie on-line a textelor mele despre Părintele Arsenie Boca, Eliade, Cioran, Noica, Anton Dumitriu, Vasile Băncilă, Blaga etc). Dacă părerea argumentată de Radu Gyr pe 23 decembrie 1969 despre bagatelizarea importanței culturale pe care a avut-o în interbelic revista „Gândirea” și despre alte abateri ale lui George Călinescu de la rigoarea istoriei literare prin „mistificarea relatărilor, falsificarea datelor și prin afirmații gratuite” ar fi fost făcută publică atunci, în 1970 si nu pe 8 mai 2015, poate că nu s-ar fi ajuns în 1988 la gigantismul deplasat al volumului călinescian. Referindu-se la compendiul apărut într-o a treia ediție în 1968 dar şi la prima ediție a Istoriei… călinesciene, fostul universitar Radu Gyr (cândva asistent al profesorului Mihail Dragomirescu) spusese că unui critic, luând în considerație „fondul său intelectual /…/ i se pot îngădui unele preferințe, unele erori, unele tăgade”, putându-i-se trece cu vederea chiar „injustiții, greșeli și complezențe critice” izvorâte din subiectivism. Ceea ce însă devine de neiertat este „falsificarea relatărilor și afirmațiile gratuite” (Radu Gyr, 23 decembrie 1969). Abaterile de la adevăr nu sînt permise de însăși rigoarea științifică pe care trebuie să o dovedească istoria literară, știință bazată pe informații precise: „Istoria literară e document sever, e informație precisă” spunea poetul Radu Gyr, înregistrat pe ascuns când Nichifor Crainic era sărbătorit cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani însoțită de părăsirea (pe motiv de vârstă) a redacției revistei „Glasul Patriei”. Redactor pe atunci la „Glasul Patriei”, fostul deținut politic Radu Gyr (hăituit până la moarte de aparatul represiv) ale cărui articole de comandă comunistă nu puteau fi citite în țară (apud Noica) -, a dovedit pe 23 decembrie 1969 că era mai liber decât mulți dintre cei patruzeci de invitați la acea masă festivă la care Stăniloae avusese neinspirata idee de a lăuda contribuția lui Crainic la „Glasul Patriei”. În contrast, Radu Gyr îndrăznise atunci la Restaurantul Bucur să mărturisească adevărul (ținând de istoria literară) despre „gândirism”, adică despre „exacta poziție îndrumătoare a lui Nichifor Crainic în rolul lui de conducător al revistei Gândirea ” (Radu Gyr, într-o postare pe youtube din 8 mai 2015). Primul lucru pe care poetul ține (indirect) să-l sublinieze este diferența dintre o redacție de ziar comunist scris „cu porțile închise” de oameni aliniați la o ideologie comună și redacția revistei „Gândirea” cunoscută în urmă cu 45 de ani, așa cum a fost ea tot timpul, cu porțile larg deschise scriitorilor marcanți ai vremii și tinerilor de valoare, unicul criteriu după care se ghida conducătorul revistei fiind talentul, „indiferent de crezuri” (Radu Gyr, https://www.youtube.com/watch?v=KgjDVrJkcfY ). Apoi observă lipsa de probitate a istoricului literar G. Călinescu (pe care nu-l numește explicit) în definirea tradiționalismului care pentru Nichifor Crainic ar indica „specificul de conținut al etnicității noastre” (R.G.), ilustrat (prin modalități de expresie din cele mai diferite) de variatele condee din paginile prestigioasei reviste „Gândirea”, prin poeți ca Ion Pillat, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Ion Marin Sadoveanu, Cicerone Teodorescu, N. Crevedia, Al. O. Teodoreanu, Alexandru Philippide, Aron Cotruș, sau prin prozatori precum Cezar Petrescu, Gib Mihăiescu, Oscar W. Cizek, Victor Papilian, etc. Un act de probitate istorică și filosofică l-ar necesita și restabilirea adevărului cu privire la publicistica directorului „Gândirii”, acuzat că ar fi fost un „mistic obscurantist”, sau un „fanatic ortodox”. Radu Gyr vorbește de postura lui Crainic de cercetător profund al substratului metafizic din creația populară, interesat de reîmprospătarea și îmbogățirea conținutului creațiilor culte prin tradiția metafizică pe care o ilustrează poezia populară sau iconografia noastră religioasă. Într-o altă înregistrare dosită aproape jumătate de secol de paznicii regimului totalitar comunist, însuși teologul Nichifor Crainic îi explicase poetului Pan Vizirescu că el nu a fost mistic, întrucât mistica implică o asceză și o disciplină pe care împrejurările vieții și firea lui nu i-au permis să le practice (https://www.youtube.com/watch?v=_xVTDPNxD88 ). Radu Gyr restabilește și adevărul privitor la eseul literar și filosofic publicat de Crainic în „Gândirea”, rezultat al unor interferențe de curente și idei din cele mai variate, după diversitatea de opinii a unor autori precum: Vianu, Ion Petrovici, Bazil Munteanu, Alexandru Busuioceanu, Brucăr, D. Stăniloae, Alexandru Gregorian, Vasile Voiculescu, P.P. Ionescu, Ovidiu Papadima, Dan Botta, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, etc. Pe 23 decembrie 1969, cu lipsa lui de talent oratoric suplinită de o inspirație de zile mari, poetul Radu Gyr (1905-1975) nu uită să puncteze momentul 1969 de repunere în circuitul filosofic românesc a două nume de maximă importanță: Lucian Blaga și Mircea Eliade. Deși Trilogiei Cunoașterii încă nu-i fusese suprimată interdicția de reditare, Gyr menționează Eonul Dogmatic și ideile blagiene referitoare la „misterul transcendenței”, precum și filosofia mitului din eseistica lui Eliade sau teoria timpului din scrierile științifice ale renumitului istoric al religiilor, scrieri care urmau să fie admise (cu multă parcimonie) prin librăriile comuniste abia după moartea lui Gyr, cam la zece ani de când era el înregistrat de Securitate la Restaurantul Bucur. În Istoria literaturii… capitolul în care este prezentat Nichifor Crainic poartă titlul „ortodoxiștii”. Dornic a-și face un capital politic prin critica „ortodoxismului”, George Călinescu reduce până la caricatural idei ale „ortodoxiștilor” Lucian Blaga (bătut de securitate la vremea când era candidat la Premiului Nobel), Vasile Voiculescu (întemnițat fără vină în 1958 si ucis de comuniști, după propria-i mărturisire făcută fiului său Ion înainte de moarte), Paul Sterian (închis și el în lotul botezat al „Rugului aprins”) și Sandu Tudor (martir în temnița Aiudului, omorât cu ranga de un gardian), neuitând a se răfui și cu faimosul Mircea Vulcănescu (ucis și el în temnița comunistă; toate precizările legate de detențiile politice fiind „omise” la editarea din 1988). Mihai Roller a folosit în 1947 opiniile lui George Călinescu despre „ortodoxiști” din Istoria literaturii române de la origini până în prezent reluate în compendiul publicat în 1945 și 1946. Pentru Roller „gândirismul” a fost o „mișcare mistică decadentă din jurul revistei Gândirea degenerată în legionarism” (M. Roller, Istoria României, 1947, p.773). Către finalul alocuțiunii sale începută cu restabilirea

    adevăratului sens al tradiționalismului gândirist, Radu Gyr, poet premiat de Academia Română înainte de ciuntirea țării în anul „apocaliptic” 1940, observa cu justețe că „tradiția” promovată de directorul Gândirii a marcat la vremea de glorie a culturii interbelice (răsfrânte de paginile revistei) altceva decât cele repetate după 23 august 1944 din ranchiună personală sau în scop de bagatelizare. La „gândiristul” Nichifor Crainic tradițională devenise o „selecțiune severă a valorilor” , adică respingerea imposturii (caracteristică selecției inverse din revistele comuniste) și, mai ales, refuzul acrobației de idei (în genul „acrobației” lui George Călinescu la mistificarea relatărilor despre revista „Gândirea” din Istoria… sa). Autor: Isabela Vasiliu-Scraba+ Sursa: https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-crainicgandirea/

    Apreciază

  15. Exista vreo persoana in Romania caruia sa i te adresezi cu” Excelenta”?(excluzind monarhia).Cum ar fi sa zici excelenta sa Prim-ministrul Romaniei VVPonta in parcul Herastrau?La televiziuni e plin de mitocani,jurnalisti si invitati,toti sunt un fel de „ba!”

    Apreciază

  16. blogideologic
    mai 21, 2015 la 2:38 pm

    N-am aprofundat scrierile celor invocati de dvs care acrediteaza teoria formarii poporului roman la sud de Dunare. Personal, nu vad o problema in asta, deoarece centrele civilizatiei antice erau oricum la sud de Dunare (nu in zonele locuite de triburile germanice primitive). (Z)
    Pentru echilibrul comnetariului, as fi vrut sa demonstrati ceva nu prin negarea negatiei, ci, sa prezentati dovezi concrete despre romanismul din Regiunea Sudetilor si despre prezumtivul genocid comis acolo.
    In plus, ma intreb ce legatura exista intre universitari americani si Rusia.
    Ati facut un fel de ghiveci ametitor intre Ipsilanti, istorici austrieci, americani, universitari americani, Liiceanu si nelipsita Rusie, de unde trag concluzia ca aveti o obsesie. (Z)

    Apreciază

  17. @ZeV
    Dacă nu puteţi stăpâni complexitatea, este foarte grav. Păi, fără complexitate, mai există vreo problemă? „Nema problema”, cum se spunea înainte în Iugoslavia. Şi iată că exista o problemă foarte complexă acolo. De aceea Iugoslavia a dispărut din Istorie, terminându-se astfel (Domnul fie lăudat!) cu graţia lui Georges Clemenceau.

    Apreciază

  18. @ Adrian B.
    Premierul Victor Ponta a pus la îngrăşat abia acum bugetarii din branşa unde activează măreţul şi infailibilul George Ban. Care nici măcar nu îşi cere scuze după ce te jigneşte în mod gratuit. Ce „bune maniere” are omul ăsta!

    Apreciază

  19. @ blogideologic către Adrian B.,
    Subiect: George Ban.
    Păi, dom’le, GB a povestit o poantă de când a dat el examen de conducere. S-a repezit Adrian B să remarce că dacă abia acum şi-a dat examenul pentru carnet de conducere, îşi dă seama de câtă inteligenţă are numitul George Ban. Până acilea de insultat a insultat Adrian B, cu care ai ajuns să faci alianţă, împotriva firii, doar ca să-ţi plăteşti nişte poliţe.
    Să fie clar, Creangă, când a scris amintiri din copilărie, alea erau amintiri din copilărie, nu le trăise azi dimineaţă. Când George Ban vorbeşte de „miliţianul” de alături, ne trimite direct în epoca dinainte de 90. Dl Năstase îl întreabă ce legătură are inteligenţa cu examenul de conducere, da matale te faci că nu vezi, îţi convine să plăteşti o poliţă.
    Vezi tălică, cam aşa-i „rumânul” şi nu te parafrazez pe tine ci pe prinţesa Hangerliu, personaj celebru de-al lui Călinescu, pe care-ai cam început să-l copiezi, sperând să nu băgăm de seamă copy-paste-ul! Doar că nu ţine! 🙂

    Apreciază

  20. @Carco
    La ce te referi ? Varianta 1 /+La noi, fenomenul eşecului fanariot, al calamităţii fanariote, era explicat cel mai bine în secolul XIX de Ioan Eliade Rădulescu (vezi „Biblicele” şi „Echilibru între antiteze”), iar în secolul XX de către G. Călinescu (vezi „Scrinul negru”). + Sau … Varianta2 /+G. Călinescu folosea convenţia schemelor electronice ‚Black Box’ – ‚Scrinul negru’, ascunzând sensuri în litere (‚scrisori’) care puteau fi găsite printr-o navigaţie a lecturii ghidate de coduri cu valori rumâneşti, ori, încă mai exact, de valori din Romania. G. Călinescu ne spune în mod expres să căutăm acele coduri. Clamez că în toată opera lui G. Călinescu există uniformitate de calitate intelectuală, supremă de altminteri în toată cultura română (am spus cultura română) a veacului XX. În romanul Scrinul negru apare un personaj – prinţul Antoine Hangerliu care descifrează scheme electronice văzute ca nişte reţele Petri, deschizând apoi mintal fiecare black box, termen care apare printre electroniştii din America anilor 1940–1945, şi care desemna un montaj electronic predefinit ce furniza o anumită funcţie dar care la rândul său necesita un întreg limbaj de specificaţii pentru a fi descris. Termenul black box este preluat apoi de cibernetică. Reamintesc, matematicianul american Norbert Wiener (1894 – 1964) inventase, cel puţin pentru un fragment al discursului de cauzalitate (prin care aici înţelegem caracteristicile cele mai generale din acel limbaj de specificaţii), termenul Cibernetica – un larg fascicul de activităţi şi discipline sunt reunite aici. La ora actuală Cibernetica a evoluat în Sinergetică, este vorba despre fragmente ale discursului de cauzalitate, de obicei pentru situaţii factice şi predefinite, dar care permit integrarea cât mai rapidă de acţiuni în Timpul Real. În Sinergetică de cele mai multe ori ‚cutiile negre’ sunt nişte constructe teoretice validate în ultimele sute de ani, ‚momentul iniţial’ fiind plasat în secolul XVII, care a fost şi veacul lui Simion Dascălul. Să nu uităm, Cibernetica devenise o ştiinţă la modă atunci când scria G. Călinescu, deşi Dicţionarul politic oficial (până la 1962) o deprecia. Comunismul naţionalist românesc modifică această percepţie. Primul meu text publicat prin 1972 în revista românească de anticipaţie tehnologică patronată de Adrian Rogoz, –şi el un pic protocronist când era în convergenţă cu ideile lui Mircea Maliţa–, avea un insert din Cibernetica lui Norbert Wiener. Motiv pentru care a fost acceptat cu o repeziciune care îl uluia pe colegul meu de cancelarie, profesorul Alexandru Mironov (urmaş de ruşi albi, cu nenumărate neamuri deportate în Siberia). Adrian Rogoz îmi corecta manuscrisele având dicţionarul de filosofie alături. Mai adaug că primeam atunci la Liceul economic din Craiova un telefon chiar de la Casa Scânteii, în care mi se cerea să precizez editura, anul, şi pagina cărţii de unde împrumutasem excerptul. Identificând un prim arhetip, acela de Homo Balcanicus, cred că amintirea lui Petrache Poenaru îl îndeamnă pe G. Călinescu să scrie despre prinţul Antoine Hangerliu : « Îmbrăţişase cariera tehnică fiindcă i se păruse că asta şade bine unui om de lumea mare, nicidecum cu gândul de a-şi câştiga existenţa. » Socialismul zugrăvit de G. Călinescu în ‚Scrinul negru’ este prilejul de a insinua într -un text literar aspiraţia rumânească a unei Romanii imperiale: „Ioanide avu sentimentul hiperbolic că visul lui se înfăptuia, că un Petru cel Mare fondează un nou Sankt -Petersburg.” ‚Scrinul negru’ ar trebui să fie cartea esenţială pentru formarea elitelor rumâneşti după 1989. Mircea Morariu avea dreptate să spună într -o cronică teatrală din revista Familia că “Scrinul negru a fost o imensă cacealma pe care Călinescu a tras-o comunismului românesc.” Într-adevăr, G. Călinescu arată ce înseamnă inteligenţa superioară a unui dascăl de rumânie în comparaţie cu inteligenţa unui politruc cominternist – Leonte Răutu, cenzorul Scrinului negru. Totuşi titlul cronicii teatrale: “Fad şi inutil”, la dramatizarea după Scrinul negru purtând titlul Manifestul broaştei ţestoase (pe care G. Călinescu o numea Seneca, după filosoful latin), dramatizare întreprinsă de Ada Lupu, este răutăcios şi nedrept. Spectacolul-semnal montat de Maria-Adriana Hausvater (alias Ada Lupu) la Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Timişoara nu este inutil. El doar arată că, din nou, “Banatu-i fruntea“.’Un spectacol fals sentimental, fals filosofic, fals teatral’, cum judecă aspru Mircea Morariu ? Oricum, spectacolul-semnal nu este fals filosofic. Şi nu este vorba aici despre „Seneca”. « Pe Filip îl atrăgea masa de lucru a lui Antoine, şi stătea ore întregi să privească. », scria G. Călinescu. « Pe masa lui Antoine erau aşezate o mulţime de instrumente, şurubelniţe subţiri, soiuri bizare de cleşti pentru desfăcut şi apropiat firele şi un cauter electric, cu care suda contactele aplicînd mici sigilii argintii cu ajutorul unei sârme de cositor. »Ada Lupu prelungeşte postmodern învăţătura prinţului Filip, care studiase atunci intens privind masa cu artefacte electronice a prinţului Antoine Hangerliu, fapt ce îl va ajuta, bătrân, să dobândească facil deprinderea de surfing pe Internet. Dar noi ştim că artefactele şi serviciile oferite de Tehnologia Informaţiei cad sub incidenţa filosofiei existenţialiste, a lui Martin Heidegger, Jean -Paul Sartre, şi mai ales a lui Jean Baudrillard. În primul episod al trilogiei cinematografice Matrix a fraţilor Wachowski, eroul Neo ascundea programele de computer pe care le vindea la negru între coperţile unei cărţi semnate de filosoful Jean Baudrillard (1929 – 2007). În Scrinul negru, G. Călinescu trimite şi la arhetipuri culturale folosite de Goethe în poemul Faust : «Deodată, din gura rotundă a cuptorului fâlfâiră câteva petale flăcăroase, apoi o vână aurie, un vin de foc, ţâşni în această pivniţă a lui Auerbach, în care nimic nu era iluzie magică. O artifiţie fantastică, o adevărată constelaţie de de scântei mari şi mici se aprindeau şi se stingeau în jurul fântânii de metal topit. Astfel, cascadele răspândeau în juru- le o pulbere de stropi, însă aici cascada era incandescentă, şi stropii, puzderie de aştri.» Să reamintesc şi lecţia amestecată de alchimie şi metalurgie fizică din Scrinul negru: « Un tânăr ţinu foarte mult să arate lui Ioanide laboratorul de metalurgie al cărui şef era şi în care se făceau probele fizice şi chimice ale fierturilor din cuptoare. Îl puse pe arhitect să privească printr- un microscop o bucată de fier polisat, luminat astfel încât să i se vadă structura. Acesta văzu un desen persan, o inflorescenţă ca de alge plutind în ape. – Fierul, mai negru decât Saturn, mărturisi Ioanide, conţine în el paradisuri. » Doamne! câte arhetipuri culturale sunt ascunse aici. Printre care şi arhetipul cultural al lui Eratostene în lectura lui Gauss. Interferenţa de arhetipuri culturale din Scrinul negru continuă, ceva altminteri banal pentru literatura română şi perfect normal pentru un spirit din Romania Orientală, dar paroxistic pentru un om postmodern turboconsumerist : « Se opriră puţin în faţa unui cuptor de recoacere […]./- Seamănă, observă arhitectul, cu mormântul lui Teodoric. » / Măreţia lui Teodoric, ştim, venise după înfrângerea hunilor. G. Călinescu îl păcăleşte, prin această aluzie, pe bolşevicul Leonte Răutu (fiica acestuia, Anca Oroveanu, a fost numită de culturnicul Andrei Pleşu ca directoare a Colegiului Noua Europă, şi realizaţi acum ce fel de ideologie se predică la acest Colegiu Noua Europa). Dar să reamintim că mausoleul lui Teodoric se află la Ravenna. La curtea lui Teodoric, funcţia de magister officiorum fusese înde

    plinită de omul de litere Cassiodorus, autor latin influenţat de opera călugărilor sciţi Ioan Cassian şi Dionisie Exiguus. Cassiodor avea un grad de informare foarte extins, el a încercat să copieze în Sudul Italiei modelul şcolii de la Nisibis, care a fost prima universitate din lume. Cassiodorus a fost apoi copiat de Jordanes în scrierile despre geţi. În plus, este certamente prezentă la Jordanes şi dorinţa de a descrie fenomenul ‚socii’-alizării goţilor după o configuraţie repetabilă, adică tot aşa cum se întâmplase mai înainte ‚socii’-alizarea geţilor. Cassiodor scria despre ‘socii’—alizarea traco-daco-moesilor şi ilirilor într-o carte pierdută. Jordanes, un got civilizat, avusese trei zile acces la cartea lui Cassiodor. Acest got devenit ‘notar roman’, Jordanes, transfigurează informaţiile din textul lui într-o carte despre ‘socii’—alizarea goţilor, fenomen de integrare pe care îl compară în modul cel mai expres şi explicit cu ‘socii’—alizarea geţilor. În manuscrisul chemat Codex Amiatinus apare şi un portret al lui Cassiodor, congruent cu portretul fictiv al scribului Ezra, redactorul textelor Vechiului Testament. Ezra restaurează Legile, acelaşi program era expus de Cassiodor în textul său care prevestea umanismul: Institutiones divinarum et humanarum littera, unde Ioan Cassian era citat frecvent, iar Dionisie cel Mic are singura biografie scrisă de cineva care l- a cunoscut! Stilul lui Cassiodorus pare extrem de retoric şi de manierat unui cititor postmodern, acest stil nu place. Dar la curtea gotică din Ravenna, pe vremea lui Teodoric apoi pe vremea regenţei pentru Atalaric, talentele lui de scrib şi de secretar erau deosebit de apreciate. Semnificative documente publice au fost redactate de Cassiodorus. Acest magister officiorum păstra scrinuri cu scrisori despre afaceri publice şi cele private. Tot la Ravenna se găseşte şi mormântul lui Dante. Dar nu cred că aluzia culturală a lui G. Călinescu se referă la Dante. +

    Apreciază

  21. @ZeV spune:+as fi vrut sa prezentati dovezi concrete despre romanismul din Regiunea Sudetilor si despre prezumtivul genocid comis acolo.+
    Comenius scrie.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s