Dezbaterea despre negocierile cu Iranul

DSCN0485             DSCN0502                     DSCN0501

Saptamana trecuta, asa cum v-am anuntat, a avut loc o interesanta dezbatere, la Fundatie, despre negocierile cu Iranul. Au participat Hamid Moayyer, ambasadorul Republicii Islamice Iran si Monica Matei, director in MAE pentru neproliferare si riscuri asimetrice. Dezbaterea s-a desfasurat in engleza. Puteti urmari o parte din discutii pe youtube iar daca vreti sa cititi o analiza mai ampla, puteti sa accesati documentul realizat, in 9 aprilie, de Congressional Research Service, „Iran: Efforts to Achieve a Nuclear Accord”. Evident ca s-a discutat si despre ratiunile inceputului de normalizare a relatiilor cu Iranul, in context regional, si despre perspectiva finarizarii unui acord final pana in 30 iunie 2015.

10 gânduri despre “Dezbaterea despre negocierile cu Iranul

  1. @Radu Humor & @Marian Nicolae

    Dictatura regală ( carlistă ), încercarea de instaurare a dictaturii legionare, dictatura antonesciană, dictatura comunistă, chiar şi caricatura de dictatură băsistă – toate dictaturile apar pe fundalul instabilităţii vieţii politice, promovează violenţa şi represiunea, şi toate sfârşesc prin a semăna una cu alta indiferent de curentul iniţial ideologic de la care pornesc. Ori, constat cu îngrijorare că un asemenea ideal de intoleranţă este propovăduit astăzi aproape pe faţă. Şi acceptat de foarte mulţi dintre conaţionalii noştri!

    Cât despre reabilitarea ideologiei legionare, oricare ar fi personalităţile româneşti care s-au lăsat „seduse” de ea, îmi este greu să-i consider eroi şi modele pe cei care au tras în fraţii lor români !

  2. @Ghita Bizonu’

    Într-adevăr, curentul legionar nu a dispărut. Există o mişcare de extremă dreapta, neo-fascistă, iredentistă şi integrist ortodoxă, intitulată „Noua Dreapta” care, deşi nu este înscrisă ca formaţiune politică şi nu participă la alegeri, activează destul de intens în România şi Republica Moldova.

    Pe site-ul său web, Noua Dreapta promovează intoleranţa faţă de minorităţi (etnice, religioase, sexuale ), faţă de comunism (deşi se pretinde în acelaşi timp marxistă şi capitalistă ), faţă de mondializare, de UE, de NATO… Într-un cuvânt, Noua Dreaptă reprezintă (aproape ) o clonă a Mişcării Legionare. Mai grav este faptul că atrage din ce în ce mai mulţi adepţi printre tineri : şi dacă privim în urmă, la istoria noastră în ultima sută de ani, nu putem spune că ura şi xenofobia au dus la propăşirea României, ci de la destabilizarea ei.

    Puţină istorie : Numele „Garda de Fier” a provenit dintr-o poreclă. Iniţial, mişcarea rasistă, ultra-naţionalistă, din perioada interbelică se numea Legiunea Arhanghelului Mihail, de unde denumirile de „legionari” şi „Mişcarea legionară”. Cum însă emblema mişcării reprezenta 6 fascii negre, trei orizontale şi trei verticale pe fond verde (aluzie la fasciile purtate de lictori în faţa consulilor în Roma antică ), i s-a spus în batjocură – românii nu-şi pierd niciodată simţul umorului – : „Zgarda de Fier”. Fondatorul mişcării, Corneliu Zelea Codreanu, venerat şi de Noua Dreaptă de astăzi, a replicat transformând porecla în (re)nume : Garda de Fier. În 1939, Legiunea şi-a schimbat din nou denumirea în : Totul pentru ţară.

    Referitor acum la Partidul România Mare: PRM a venit fără îndoială cu un program economic şi social de stânga (economie de piaţă controlată de stat, protecţia păturilor defavorizate, etc. ) Totuşi Vadim Tudor, căci PRM se reducea la persoana lui, s-a mulţumit doar cu enunţarea unor asemenea idealuri nobile, fără să vină cu nici o propunere concretă ; din contra, în 2004 a încercat să se alăture Popularilor europeni (de dreapta ), însă a fost respins. Lăudabil a fost şi accentul pus de CVT în campaniile sale electorale pe valorile morale tradiţionale (patriotism, familie, religie, etc. ) dar s-a mărginit din nou doar la sfera cuvintelor, ceea ce a condus până la urmă la scăderea dramatică a popularităţii sale şi la ieşirea practică a partidului din viaţa politică (din 2008, PMR nu mai este reprezentat în Parlament )

    Propaganda de stânga, social-democrată, PRM a asociat-o – cel puţin iniţial – şi cu poziţii ultra-naţionaliste, xenofobe, homofobe, chiar antisemite. În plus, PRM a promovat o politică iredentistă prin ideea unei Românii Mari care să reunească toate teritoriile populate de români. Despre o sumară apreciere a problemei minorităţilor transfrontaliere, vezi @ Criticos.

    Cât despre anti-rusism, nu judecaţi evenimentele prezente prin prisma celor trecute şi nu vă lăsaţi ghidat de prejudecăţi vechi de mai bine de jumătate de secol. Dacă nu vă plictisiţi, lecturaţi răspunsul @ZeV.

    P.S. „Pe Donul liniştit” a fost una dintre cărţile preferate ale adolescenţei mele, o capodoperă a spiritului epic rusesc, neîntâlnit practic în altă literatură ( nu aş compara romanul cu „Pe aripile vântului” al lui Margaret Mitchell– tot o operă memorabilă –însă unde accentul cade pe zbuciumul şi stările sufleteşti ale personajului principal, Scarlett, iar epopeea războiului civil din Georgia reprezintă doar fundalul )

  3. @Geroge Ban

    Armand Călinescu a încarnat voinţa de independenţă a României în măsura în care a militat constant pentru o apropiere de Franţa şi de Anglia, şi s-a opus constant Germaniei hitleriste şi ideologiei fasciste, fiind conştient la ce se expune. A făcut-o din patriotism.

  4. @Criticos

    Îmi pare rău dacă v-am jignit ; nu a fost intenţia mea să-i insult pe cei care se simt români. Cu toate acestea, organizaţia civică Vatra Romaneasca a fost iniţial asociată cu fostul PUNR al lui Gheorghe Funar, primul partid naţionalist din România post-comunistă, iar scopul mărturisit al organizaţiei este „să-i salveze pe românii vânaţi în propria lor ţară de hoardele maghiare” (citez din memorie dintr-un material difuzat acum câţiva ani de Vatra Românească în spaţiul public). În ciuda tensiunilor etnice de la Tg. Mureş, vehicularea unor asemenea slogane nu poate induce decît sentimente xenofobe, extremist-naţionaliste, de o parte şi de alta.

    Nu este nici un păcat să fim filo-români ; din contra, înainte de a fi anti… şi pro…, ar trebui să ne simţim români. Însă, depinde de ceea ce înţelegem prin „pro-români” : în nici un caz, nu trebuie să alimentăm cu această sintagmă un ego-centrism patriotard şi periculos. O dată cu dezmembrarea celor trei mari imperii europene (german, austro-ungar şi ţarist) la sfârşitul Primului Război Mondial, aproape toate naţiunile europene posedă minorităţi trans-frontaliere, şi nu intoleranţa ori agresivitatea le fac pe acestea să se integreze în ansamblul comunităţii gazdă : violenţa (fie ea şi verbală ) naşte violenţă într-o spirală fără sfârşit.

  5. @ ZeV

    În general, propaganda „anti…” este o modalitate de a devia atenţia publicului de la probleme mai grave.

    Nu avantajele unui eventual pro-rusism, ori al unui evident anti-rusism, trebuie luate în discuţie, ci poziţia geografică a României, la graniţa de est a civilizaţiei occidentale. Cu siguranţă, ţara noastră este un pion neînsemnat în cadrul luptei pentru supremaţie şi sfere de influenţă care opune în acest moment Rusia şi SUA ; însă prin poziţia sa strategică, România ar putea încerca să devină un factor de echilibru între Occident (SUA + UE ) şi uriaşul bloc euroasiatic format din Rusia, Iran şi China. Tocmai aceasta este miza noului „Deal” iranian care îi interesează până şi pe americani (semnarea tratatului nuclear cu Iranul – în ciuda opoziţiei Israelului, care până acum a avut un cuvânt greu de spus în politica externă a Statelor Unite – înseamnă pe de o parte stabilizarea unei zone extrem de vulnerabile, dar şi o tentativă de a nu împinge Iranul în totalitate de partea Rusiei )

    Avantajele unei politici de balanţă ar fi extrem de importante pentru România : economice (întâi de toate gaz mai ieftin, dar şi imensa piaţă rusească pe care noi am pierdut-o după destrămarea CAER ) ; avantajele politice ar însemna o importanţă mai mare acordată de UE României (actualmente un fel de Cenuşăreasă, împreună cu Bulgaria ), legături mai cordiale cu Rep. Moldova unde populaţia urbană este în mare măsură rusofonă şi cu interese faţă de Rusia, şi – eventual – o reglementare în beneficiul populaţiei româneşti a conflictului transnistrean, căci regiunea separatistă Transnistria (30% români, 30% ruşi, 30% ukrainieni ) va trebui mai devreme sau mai târziu să aleagă între Kiev şi Chişinău.

    Noi însă, hrănim ( aproape oficial ) o psihoză a trecutului : vin ruşii ! La fel de realişti, părinţii, bunicii, chiar şi străbunicii unora dintre noi, îi aşteptau prin 45-46 pe americani !

  6. Ieri am revăzut, pe HBO, splendidul ”La grande bellezza” , filmul lui Paolo Sorrentino . Adică povestea unui scriitor care a scris o singură carte, de mare succes, la 25 de ani , iar după aceea nu a mai scris nimic timp de 40 de ani .Cei 40 de ani de tăcere avea să și-i risipească în petreceri fără sfârșit și evenimente mondene pe care le evalua el însuși cu o tandră ironie, așteptând în fiecare zi să-i apară în cale acea frumusețe de netăgăduit , care să-i îngăduie să scrie din nou. Noi nu vom ști dacă eroul poveștii lui Sorrentino va avea această șansă…

    Când s-a terminat filmul, am ascultat Dustin O′Halloran – ”Variazione di un tango”; pe urmă am ales Thomas Feiner – ”Bested bones ”.

    Apoi am citit ”Hanibal”, poezia lui Eugen Jebeleanu, adică:

    „Nimeni n’avea ceea ce el avea:
    superba lui trufie
    și elefantii
    și labele lor sfărâmând vertebrele
    acestor Alpi albiți de spaimă.

    Călca, de- abia să se audă, peste stânci
    și s’auzea în lună, și
    nimeni nu mai văzuse trâmbițele
    de piatră ondulânda ale acestor fiare.

    Și n’au învins.”

    Si, pentru că am citit ” Hanibal” , mi-am amintit că Adolfo Bioy Casares inventa , în ”Trama celestă” , un complicat sistem de pase, care, utilizate după un algoritm tainic, te pot conduce într-un univers paralel, unde toate sunt APROAPE LA FEL . De fapt, în nuvela lui Casares, eroul remarcă doar două deosebiri: Cartagina supraviețuise timpului, exista în lumea contemporană și Hanibal nu fusese niciodată învins, iar Germania câștigase cel de-al doilea război mondial.

    Dar ce este oare acest sistem de pase și algoritmul său tulburător ? … Poate fi un film, apoi o anumită muzică , apoi o poezie ,totul parcurs fix în această ordine .

    Am remarcat că în universul paralel în care m-am trezit, supărătoarea senzație că ne-au fost irosiți zece ani din viață, nu există.

    Dacă nu mă credeți, puteți încerca rețeta de mai sus.

  7. @Mihaela Erika Petculescu
    Despre belakunism n-ai nimic urât de spus ? Deşi este produs de către una dintre minorităţile impertinente venite din imperiile de „parveniţi ai istoriei”, belakunismul omoară de fapt România din anul 1921 încoace. Chiar şi cultul personalităţii dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu este un produs ideologic fabricat de literatura belakunismului !

  8. Stimata doamna Petculescu

    nu stiu de ce aveti impresia ca doamna Criticos , eu sau chiar ZeV avem nevoie de „luminile” dvoastra ca sa nu ratacim prin cotloanele istoriei .. Pesemne ca este vorba doar de atitudinea profesorului de literatura obisnuit sa predea loazelor dupa modelul Marius Chicos Rostogan .. caz in care ati putea lua exemplu de la doamna Critcos , si dansa cadru didactic DAR care ….nu crede ca este la catedra !!

    Insa observ ca o duceti prost cu istoria traita .. Ati scris organizaţia civică Vatra Romaneasca a fost iniţial asociată cu fostul PUNR al lui Gheorghe Funar, primul partid naţionalist din România post-comunistă Hm .. cum sa va dzicu eu domniei voastre DINTAI a fost Vatra Romaneasca si de abia pe urma a aparut si „PUNR al lui Gheorghe Funar”.
    A da. Eu sunt fost „vatras” si ex membru al PUNR.

    In rest ce sa zic … referintele dumnevoastra sunt de ordin general-oral si tributare unei „scheme” kominterniste „splendid” ilustrata de Mihai Sora care ,”preemtive„, zicea intr-un interviu acordat revistei l’Express (a franceza fondata de JJSS a nu se scufunda cu Expres ul lui Nistorescu si Cârciog,!) Iliescu est incoherent: il clame au sujet de la Bessarabie ce qu’il recuse pour la Trasylvanie” (Roumanie :les vieilles ficelles du pouvoire, l’Express 13 dec 1990).
    Iar acuzele dvoastra cu privire la nationalism samd sunt tributare obisnuitului si incredibilului parohialism al „intectualitatii” noastre cea incapabila de a trece de repetarea mantrei „noi rai altii buni”.
    Caci cum sa va dzicu io dumneavoastra .. eu am niste rudenii la Nouasulita langa Cernuati. Am veri, nepoti cu care nu pot sa ma inteleg .. ei nu stiu romaneste si eu nema rusa ..
    Dar noi suntem cei care trebuie sa dea dovada de nu stiu caci dumneavoastra ne acuzati de agresivitate si intoleranta atunci cand scrieti aproape toate naţiunile europene posedă minorităţi trans-frontaliere, şi nu intoleranţa ori agresivitatea le fac pe acestea să se integreze în ansamblul comunităţii gazdă : violenţa (fie ea şi verbală ) naşte violenţă într-o spirală fără sfârşit. Caci cum sa va zic?
    Toate tarile din Balcani au minoritati romanofone! Dar stiti cum se zice .. „toti valahii sunt greci si nici un grec nu este valah!” – asa cum le-a zis la obraz Rauf Dentkas grecilor.. Domnul Emil Contantinescu, presedinte, intelectual, prof univ samd (si tighecean! barbieril-as pe uscat!) asigura pe nu stiu ce albanez de drepturile pe cale le condecem minoritaii albaneze – dar nici o intreabre despre drepturile minoritatii romanofone in Albania!!
    Caci parohialism este si ignorarea faptului ca in 1990 Eva Maria Bartki mare luptatoare vieneza ptr drepturile ungurilor din Romania.. vorbea multa mai prost ungureste decat persecutatii din Romania!! Asta desi teoretic , Austria ar trebui sa asigure si ea „protectia minoritatii ungare” intocmai ca Romania!!
    Insa cum stam cu romanii din Ungaria? Pai nu mai stam.. INSA prin 1960 mai erau recenzati peste 100.000 !!!!!
    Deci cine nu respecta drepturile minoritatilor?
    Sau mai precis – in afara de Romania cine mai da atarea drepturi?

    Insa astea sunt prea „vulgare” ca sa patrunza in constientu’ „intelctualului” roman formatat de GDSism .. A sa va mai dau un exemplu – mergeti la Contributors si vedeti articolul Istoria României: noul val? de sub semnatura lui Vintila Mihailescu .. si apoi vedeti comnentariul aparut sub semnatura Clujean .. Scuzati dar fostul visiting professor la numeroase universitati si centre de studii avansate din Canada, Franta, Italia, Elvetia, Germania, Belgia, Austria si Bulgaria se pare ca cunoaste mult mai putin Europa decat anonimul Clujean.
    Asta este parohialism impins la extrem!!!

Lasă un răspuns