Câteva idei, la lansarea de carte de la Târgoviste

FullSizeRender 2

lansare adrian nastase (5)

lansare adrian nastase (3)

M-am bucurat să fiu din nou la Târgoviste, in Dâmbovita, judetul in care s-a născut tatăl meu si unde mi-am petrecut o parte din copilărie. Am reintâlnit prieteni si fosti colegi. A fost si o coincidentă specială –  23 aprilie este si Ziua Internatională a Cărtii si Ziua bibliotecarului  (lansarea de carte a avut loc la Biblioteca judeteana Dâmbovita).

Nu am vorbit prea mult despre cartea mea. Am incercat, mai curând, să impărtăsesc celor prezenti câteva gânduri despre tara in care trăim, despre lumea in care trăim. Iată câteva din ideile pe care le-am dezvoltat:

  1. Uniunea Europeană trăieşte un proces de renaţionalizare a politicii. Acest fenomen a început după anii 2000 şi a fost accelerat de criza economică din 2008. Eşecul adoptării unei Constituţii a Uniunii Europene (2005), în urma eşecurilor referendumurilor din Franţa şi Olanda a fost semnul prevestitor al acestui fenomen. Criza economică nu a făcut decât să exacerbeze un fenomen preexistent. Cauzele renaţionalizării politice europene sunt complexe şi multiple. Aş vrea să mă refer doar la un element semnificativ: bugetul Uniunii Europene. Principala sursă a bugetului UE este contribuţia statelor, care nu poate depăşi 1,23% din Produsul Naţional Brut al fiecărui stat membru. Adevărul este că nu se pot construi politici economice şi sociale la nivel european, pentru a nu vorbi de cele de apărare, atunci când statele pun doar puţine resurse în comun. Deşi bugetul de 960 miliarde Europe pentru ciclul bugetar 2014-2020 pare imens, el este redus pentru cele peste 500 de milioane cetăţeni ai UE. În condiţiile în care fondurile europene nu mai pot constitui un instrument puternic de integrare strategică („hard”) a statelor, o parte din Statele Membre caută variante alternative de dezvoltare economică, prin relaţii cu statele BRICS, de exemplu. Egoismele naţionale devin tot mai evidente, iar „visul european” al unei „naţiuni europene” se dovedeşte a fi iluzoriu. Într-un atare context, elita politică a României ar trebui să redefinească în termeni realişti, nu ideologici, proiectul românesc în Uniune.
  2. Revenirea brutală a geopoliticii. După conflictul ruso-georgian din 2008, conflictul din Ucraina, început anul trecut, marchează sfârşitul iluziei că pacea este un bun câştigat pentru eternitate în Europa. Poziţionarea României ca stat aflat în directa proximitate a unei zone majore de conflict aduce o serie de noi pericole, de care credeam că am scăpat. Să nu fim naivi, există interese multiple şi divergente faţă de România, iar unii actori internaţionali, din diverse azimuturi, ar dori paralizarea oricăror reflexe naturale de apărare a interesului ţării. Decapitarea elitelor politice ori blocajul între instituţii şi puterile statului ne cronicizează situaţia de actor politic defensiv şi reactiv, care se uită adesea bezmetic la diverse acţiuni politice internaţionale. Este vitală, in opinia mea, menţinerea consensului intern asupra principalelor direcţii de politică externă, pentru nu a nu mări şi mai mult vulnerabilităţile din domeniul securităţii şi apărării.
  3. Obiceiurile proaste se uită greu! Din păcate, moştenirea politică a regimului Traian Băsescu nu va putea fi uşor dată uitării. Deceniul pierdut al României se prelungeşte insidios în prezent şi viitor, iar fostul preşedinte aduce tot mai mult cu un strigoi care se plimbă pe la televiziuni si care nu vrea să înţeleagă faptul că  timpul său a trecut. Din păcate, Traian Băsescu a reuşit să-i convigă pe unii dintre formatorii de opinie că anormalul este normal şi nefirescul este firesc. Actualul preşedinte, Klaus Iohannis, se află sub presiunea publică de a continua modelul lui Traian Băsescu, iar faptul că se păstrează, până acum, în spiritul Constituţiei, de „preşedinte-arbitru” este considerat, de unii, a fi o dovadă de slăbiciune şi ineficienţă. Promovarea de către Klaus Iohannis a ideii de „revenire la normalitate” trebuie susţinută, în pofida tuturor celor care doresc revenirea la conflict politic. Nimic nu este mai ridicol să spui că nu există bază constituţională pentru consultările cu partidele politice, deşi chiar Traian Băsescu a organizat câteva astfel de consultări! Cu toţii ne putem întreba, mai curând, care a fost baza constituţională pentru conceptul de „preşedinte-jucător”? Sau pentru introducerea presedintei ICCJ in „echipa” sa?
  1. Să-l recitim pe Montesquieu! Cred că o parte din problemele actuale ale României ar fi putut fi evitate dacă Montesquieu, cu a sa lucrare „Despre spiritul legilor”, ar fi fost lectură obligatorie la admiterea în toate facultăţile din România. Pe fondul decredibilizării puterii politice, România se află sub pericolul ieşirii din logica separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc al puterilor în stat. Montesquieu ne-a arătat că orice putere, indiferent de natura ei, poate deveni tiranică dacă nu conlucrează şi nu este controlată de alte puteri. Nicio putere nu se poate controla singură, deoarece are tendinţa de a lua din autoritatea şi prestigiul celorlalte puteri. Fiecare dintre puterile legislativă, executivă şi judecătorească trebuie să colaboreze şi să participe la controlul celorlalte puteri în stat. Dacă o putere ar dori să le controleze pe toate celelalte, fără a fi la rândul său controlată şi fără a fi responsabilă pentru acţiunile sale, ar deveni o supraputere si ar deveni, inevitabil, tiranică. Confuzia între competenţele puterilor este de asemenea periculoasă, deoarece este primul pas spre totalitarism. Pericolul justiţiarismului populist ar trebui să genereze seriozitate, realism şi curaj în rândul partidelor politice, pentru a reveni la o democraţie funcţională. Nu ştiu dacă se va reuşi modificarea Constituţiei, deoarece liberalii par a fi tentaţi să conserve ambiguităţile din actuala lege fundamentală – cele care au fost create de Traian Băsescu (şi cu ajutorul Curţii Constituţionale), pentru a fi utilizate, eventual, în folosul liberalilor, de către Klaus Iohannis. Cred însă că fostul meu partid are datoria de a ieşi din starea de timiditate şi de timorare, afirmând cu putere principiile democratice pe care le apără.
  2. Operatiunea Bumerangul. Tot în aceste ultime luni, am fost martorii unei ironii a istoriei: cei care au creat instrumentele legale pentru restrângerea drepturilor cetăţeneşti au devenit chiar ei victimele sistemului represiv. Aceste situaţii ar trebui să-i îndemne pe cei care se află vremelnic la putere să se gândească la ce instrumente represive creează sau permit să se perpetueze. Sfatul meu este să le construiască cu gândul că ar putea fi chiar ei în poziţia de a-şi apăra libertatea şi onoarea.
  3. Maturizarea sistemului de partide sau dezideologizare? Unificarea neputinţelor, prin fuziunea dintre PNL şi PDL, ne duce în situaţia de a avea două mari partide, care pentru a guverna au nevoie de aliaţi. Revenirea la sistemul de vot proporţional pe liste este o măsură potrivită.  Cred că putem anticipa faptul că PSD şi PNL vor avea fiecare, între 35-40% din mandatele următorului parlament. În aceste condiţii, UDMR va avea un rol decisiv. Având avantajul de a avea şi Preşedintele Republicii, PNL va avea prima şansă de a forma noua majoritate guvernamentală. PSD ar putea avea cel mai mare număr de mandate, dar ar putea fi in situatia de a nu avea cu cine să facă alianţe. PSD ar avea nevoie de un aliat junior, care să-i fie de ajutor să construiască o majoritate guvernamentală. Un partid de acest tip nu este prezent în viaţa publică din România (in conditiile in care UNPR, PC si PLR ar merge impreună cu PSD).  Dacă PSD va acorda atenţie doar politicii pe termen scurt, ar putea rămâne în opoziţie o lungă perioadă după 2016. În 2003, de exemplu, când am constatat că activitatea politică era neglijată, am reorganizat guvernul şi am făcut un „transfer” de experienţă de la guvern la partid. Alegerile locale sunt peste un an, iar pregătirea acestora ar trebui începută. Este bine că la inceputul lunii mai va avea loc un Cex/PSD.
  4. Intoarcerea la trecut. Cred că, în contextul geopolitic actual, pentru a evita crearea unor guverne slabe ori şantajabile, România are nevoie de un sistem electoral cu primă electorală, astfel încât partidul câştigător al alegerilor să nu fie dependent de un aliat care ar putea avea cereri excesive. Desigur, partidele mici pot fi cooptate la guvernare, dar fără a avea capacitatea de a bloca guvernarea.
  5. Maturizarea vieţii politice nu se poate face fără consolidarea ideologică. Din păcate, consecinţa alianţelor politice de tip Alianţa D.A. ori USL a determinat un regres ideologic pentru  partidele politice respective. Se înşeală cei care cred că ideologia nu contează, ci doar star-sistemul promovat prin televiziunile de ştiri. Pe termen scurt, guvernările non-ideologice pot avea succes, dar partidele vor ieşi slăbite în urma unor astfel de experienţe. Pe bună dreptate, ne putem întreba care sunt diferenţele dintre PSD şi PNL, dincolo de persoanele care le conduc? Dacă ambele partide susţin acelaşi timp de impozitare, aceleaşi politici sociale şi aceeaşi politică în domeniul educaţiei ori sănătăţii, se lasă spaţiu liber pentru partidele populiste ori cele radicale. Diferenţele se pot face doar pornind de la ideologie.
  6. Reunificarea politică a societăţii româneşti, prin patriotism. Societatea românească este plurală, diferită până la antagonism, lucru ce m-a făcut să vorbesc despre cele „două Românii”. Societăţile ce au trecut printr-un trecut traumatic au încercat să se reconcilieze cu propria memorie prin „comisii ale Adevărului”. La noi, din motive evidente, procesul „debăsescizării” societăţii şi instituţiilor se va realiza convulsiv şi anarhic, lipsit de autoritatea morală a unei „comisii a Adevărului”. Ceea ce ne poate ajuta să ne recâştigăm normalitatea este revenirea la Patriotism, inclusiv la Patriotismul Economic – pe care l-am mentionat in urmă cu mai multi ani. Cuvântul a părut a fi uzat de naţionalism, însă şansa noastră de a reunifica şi reconsolida comunitatea politică naţională este recâştigarea respectului de sine, a demnităţii, a admiraţiei faţă de trecutul adesea glorios, a depăşirii defetismului şi complexelor de inferioritate. România are şansa unui nou început, iar speranţa mea este că războiul româno-român va înceta, fie şi pentru că în vecinătate încă nu s-a stins pe deplin un război cu mii de morţi, care poate reîncepe oricând. Sper să avem înţelepciunea şi patriotismul liderilor politici ce au făcut posibilă Marea Unire pentru a depăşi capcanele pe care istoria ni le întinde adesea. Până la 1 Decembrie 2018 mai este puţin, iar acest moment simbolic ar trebui să-l celebrăm cu o naţiune reunificată politic.

PS Expunerea mea a fost urmată de o discutie cu cei prezenti. O parte din această conversatie puteti citi si pe stirile Agerpres.

38 de gânduri despre “Câteva idei, la lansarea de carte de la Târgoviste

  1. ,,Dacă ambele partide susţin acelaşi tip de impozitare, aceleaşi politici sociale şi aceeaşi politică în domeniul educaţiei ori sănătăţii, se lasă spaţiu liber pentru partidele populiste ori cele radicale. Diferenţele se pot face doar pornind de la ideologie”

    Nu sunt posibile diferente ideologice majore intre partide, altfel decat in teorie si altfel decat populist, intr-un stat cu o anumita forma de proprietate si de guvernamant statuate prin legi organice, inclusiv prin Constitutie.
    Nimeni nu poate promova, in practica, sisteme de impozitare fundamental diferite si profund dezechilibrate. Daca impozitezi saracii excesiv, acestia vor ajunge in imposibilitatea de a le plati. Daca impozitezi preferential bogatii, acesti vor reduce turatia economica si/sau se vor muta in alta parte, profitand de globalizare si libertatea de miscare a persoanelor si a capitalului. Am mai spus cu alte ocazii, capitalismul nu are principii morale, ci doar o singura legitate: maximizarea profitului.
    Problema de fond este alta: intreg esichierul politic trebuie sa urmareasca echilibrul in toate, nu , cu obstinatie, inventarea a ceva care sa le diferentieze cu orice pret de celelalte, dar care, odata experimentat, ar putea determina stagnarea sau chiar involutia unei societati care se reseteaza din patru in patru ani. Avem nevoie de continuitate, predictibilitate, stabilitate si dezvoltare, mai presus de interesul de partid, fie el justificat prin intermediul unei ideologii.
    De exemplu, cum poate un Parlament sa devina cu adevarat institutie suprema de reprezentare, daca azi un numar de parlamentari semneaza si subscriu la o initiativa, dupa care, la presiunea sefului de partid (sau a opiniei publice, adica a presei) , isi retrag semnaturile ? Sau, cum poate sa existe separatia puterilor in stat, daca unele partide decid populist ca reprezentantii lor sa voteze deschis tot ce vine de la DNA ? Am spus ,,reprezentantii lor” ? Exact aici este cuiul lui Pepelea…alesii sunt reprezentantii cetatenilor, nu ai partidelor. Dar si aici trebuie cautat echilibrul. Da, este greu, dar problemele nu se pot rezolva de catre un singur partid in propriile intruniri si conclavuri cu usile inchise, ci, prin dialog intre toate partidele si intre partide si societate.
    Ideologia, cel putin acceptiunea noastra actuala despre ideologie, este pe moarte, domnule Adrian Nastase. Practic, ideologia a devenit o frana care camufleaza interese de grup. Avem o singura populatie, o singura tara si o singura planeta. Toate politicile strategice (sociale, economice, de mediu, etc) trebuie sa devina, in mod legic si aproape axiomatic, convergente. Subliniez ca acest proces ar trebui sa se produca pe cale naturala si prin negociere constructiva (in avantajul tuturor partilor) , nu fortate de suprastructuri birocratice motivate de obiective egoiste straine de interesele nationale. Altfel, tendinta de atomizare, inechitatea, conflictul si risipa vor deveni preeminente si distructive pentru specia insasi.
    ps
    Poate ca sistemul american este cel mai bun in prezent, desi, in mod evident, imperfect. Acolo, puterea o detine ,,sistemul”, reprezentat prin doua partide mari perfect convergente din start care au menirea sa scoata, din patru in patru ani, cetatenii americani din plictis si din fata televizorului pentru a nu uita sa creada ca ei detin puterea. (Z)
    Pana la urma, o societate in genul Elvetiei in care principalele decizii sunt luate chiar de catre cetateni, ar putea sa reprezinte modelul de urmat, pe masura ce nivelul de educatie si de civilizatie creste.
    Ce spuneti ? A scazut de fapt ? Ei, de asta Romania este o tara aparte…intodeauna spune precum regizorul exasperat: ,,Stop si de la capat”, chiar daca a fost (sau este) bine.
    (Z)

  2. Ce rău îmi pare că n-am putut să fiu acolo… Mă regăsesc aproape în totalitate în ideile acestei postări… Simt și o ușoară „adiere” dinspre dumneavoastră, ușoară de tot.

    Sănătate!

  3. Eu sunt ferm convins că dvs. știți foarte bine că patriotismul și politica de afirmare națională a României în context regional și internațional v-a costat libertatea și scoaterea de pe scena politică. Promovarea acestor politici asumate individual comportă riscuri pentru liderul care îndrăznește să le pună pe agenda publică.

    Cred că aceste valori ar trebui promovate la nivel de mase și creat un curent de opinie puternic la nivelul poporului, pentru a putea exista sorți de izbândă.

    Naționalizarea politicilor în spațiul european este o certitudine și este practicată, dar și-o permit doar cei MARI. Dacă ne uitam doar la Ungaria și la Turcia putem înțelege ce se întâmplă cu liderii care promovează valorile și idealurile naționale.

  4. Ne spunem cu totii , citind aceasta sinteza care spune atat de mult in opt sute de cuvinte , cum de se poate lipsi Romania anului 2015 de Adrian Nastase ?
    Sub pretexte idioate si fabricate ca termopanele chinezesti si matusa sotiei ( cand nimeni nu intreba , in 1999 , cum de se plimba fiul lui Radu Vasile cu o masina de opt sute de mii de dolari ) ne lipsim de Adrian Nastase intr-o perioada , anii 2012 – 2015 , mult mai grea geopolitic decat anii 1990 si 2000 .
    In anii 1990 – 2000 Rusia nu era condusa de tiranul de astazi , avand ca unice studii cursurile KGB si care il admira pe Stalin .
    In 1990 – 2000 americanii si vest-europenii nu dadusera cu piciorul in musuroaiele arabe , facand din Irak , Siria sau Libia cuiburi de viespi de asasini islamisti de Ev Mediu , care -si difuzeaza metastazele , prin imigrantii magrebieni , pana la Paris .
    In anii 1990 – 2000 Turcia era moderna si progresista , astazi un islamist retrograd descopera Islamul adus acolo de arabi si viseaza la reconstruirea Imperiului Otoman in Asia Centrala , cel putin sub forma economica .
    Iar SUA , in anii 1990 – 2000 , aveau ca presedinti oameni de stat , nu persoane slabe si sterse ca Obama …
    PS , out of topic – nu ar trebui o strategie de implicare a Statului Roman , prin ministerul sau de interne si justitie , in masa de doua milioane de conationali din Italia si Spania ? Problema este grava , zeci de mii din cei de acolo au un nivel de educatie foarte , foarte scazut – comit crime , talharii , pun in discutie , prin comportamentul lor , prestigiul si reputatia Tarii . Nu putem spune : ” e treaba carabinierilor de la Verona sau Rovigo ” … acesti primitivi ( cititi-le productiile pe Facebook , va cruciti ) au facut ca o tara apropiata si draga , Italia , sa urasca Romania ( daca nu Fini sau Renzi atunci cetatenii italieni simpli ) . Politia romana trebuie sa intervina .

  5. nastase

    PLD nu a migrat de la stanga la dreapta, ci, a tradat interesul national in schimbul protectiei oferite de PPE. Exact cum a procedat si PNL in 2014.
    Nevoile cetateanului si ale societatii – in genere, precum si interesul national, sunt mai presus de ideologii. De fapt, ma indoiesc ca au vreo legatura cu ideologia de partid. Oricum, nu in sensul conotatiei restrictive si rigide pe care noi o dam ideologiilor de partid.
    Sper ca macar trandafirul sa poate fi recuperat din zona actuala a derizoriului ideologic , fiind , totusi, simbolul frumusetii, chiar daca impure, aparut pe pamant prin alchimia divina, probabil din timpurile Evei, cu mult inaintea infiintarii a doua conventii socio-organizatorice efemere numite PSD si PDL. (Z)
    Si mai e ceva…din pacate, partidele de stanga au o problema ideologica prin definitie: sunt obligate de lege sa sustina actuala oranduire capitalista.
    De aceea, marja lor de manevra este extrem de stramta. Cred, de fapt, ca partidele de stanga ar trebui sa se reinventeze, cumva, pentru a reveni in prim planul politicii la nivel european. De exemplu, ar putea sa sutina coexistenta sectorului de stat si privat, statul mentinandu-si controlul in sectoarele strategice: energie, arme, medicamente, medicina de urgenta, materii prime, mediu, sector bancar traditional (CEC_ n.m.) , dar si extins. Chiar si padurile ar trebui sa fie renationalizate.
    In fond, cursurile de apa nu sunt private… de ce padurile ar fi ?
    Daca PSD o tot tine cu ideologia, prin corifeii sai intelectualo-ideologici, pai hai atunci sa facem o ideologie mare, aplicabila la scara macro, nu doar in cenacluri literare cu tenta mai mult istorica, adica, cu ochii spre trecut – catre experientele unui Titulescu, sau altii ca domnia sa.
    Mare, curajoasa si orientata spre viitor. Pentru asta, cred ca este nevoie de un cadru mai larg decat permite circumferinta unui singur partid politic.

  6. Băsismul este un sistem opresiv-mafiot,indus și impus României prin marioneta nr 1 Traian Basescu,lacom de bani si putere,probabil Rusia are influența cea mai mare în producerea dezastrului pe care il putem regăsi în jurul nostru,sigur putem mai mult decât să supraviețuim și să fim bătaia de joc a unor sinecuriști haini,lacomi și dezinteresați,eu așa îi percep.

  7. Maria Diana Popescu: +Mersul la medicul de familie va fi obligatoriu prin lege, a declarat Ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu, crezînd în sinea sa de stomatolog că sîntem în Guineea Bissau, iar românii sînt doar nişte măsele stricate, gata de dat de-a azvîrlita. Primul care ar trebui să meargă la medic e chiar ministrul sănătăţii, altfel riscăm să ni se extragă cu forţa măselele bune. Recomandarea este valabilă şi imperios necesară şi pentru ceilalţi miniştri şi parlamentari: mergeţi la psihiatru ca să vă înscrie pe fişa medicală – „apţi pentru cantonamentele de la Jilava.” Numai în România se întîmplă ca un nepriceput să fie posesor al unei diplome de expert în orice. Potrivit recentelor declaraţii, neuronii ministrului sănătăţii au fecundat în decliv. Mîine-poimîine netrebnicii ăştia vor avea curajul să hotărască prin lege care român să trăiască şi care să fie „lichidat.” I-auziţi ce mai pregătesc „locotenenţii” morţii: o lege pentru vaccinarea obligatorie, drept răspuns la refuzul părinţilor de a-şi ucide premeditat copiii prin vaccinare cu substanţe numai (sau nici) de medici ştiute şi netestate. După modul în care capitalismul acesta fioros îi constrînge şi-i osîndeşte pe oameni, astfel ca aceştia să se supună unor legi aberante, nu este prea departe timpul acela. Dragi români, legea vă conferă dreptul să refuzaţi vaccinarea şi orice altă constrîngere cu implicaţii asupra sănătăţii voastre. Legea drepturilor pacientului: Art – 13 – „Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală, asumîndu-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa.” + SURSA http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Auziti%20ce%20mai%20pregatesc%20locotenentii%20mortii%20de%20MDP.htm

  8. Si daca mult cantata ” neabsorbtie a fondurilor europene ” de catre Romania nu este decat o forma cinica si ipocrita a occidentalilor de a nu furniza capitaluri necesare pentru dezvoltare Romaniei ?
    Ce nu spun televiziunile noastre cu personal lipsit de cultura si imatur este ca aceste fonduri europene sunt eliberate de functionari vest – europeni .
    Acesti functionari , la comanda politica , pot refuza , cu pretexte din cele mai fanteziste si ipocrite , aruncand vina pe Romania , o suta de milioane de euro pentru reabilitarea scolilor din Botosani , patru sute de milioane de euro pentru reabilitarea unui segment de cale ferata , saptezeci de milioane de euro pentru reabilitarea retelei de apa calda a Brasovului etc sub scuza ” studiu de fezabilitate necorespunzator ” , ” licitatia pentru desemnarea castigatorului nu a respectat standardele noastre ” , ” sunt conflicte de interese intre prefectul de Brasov si firma participanta la licitatie ” etc

  9. România şi geopolitica

    Visul creării unei naţiuni comune europene, dacă a existat, a fost iluzoriu de la bun început. Fiecare dintre naţiunile UE are în spatele ei o dezvoltare istorică proprie, inclusiv lingvistică, imposibil de amalgamat într-un tot unitar, cum s-a întâmplat cu naţiunea americană, unde valuri succesive de emigranţi dezrădăcinaţi au creat un fenomen de aculturaţie în jurul elementelor anglo-saxone (faimosul „ethnic bowl” ) La fel s-a întâmplat şi în America Latină cu cultura hispano-americană. În Europa, ne-existând o cultură dominantă, nu se punea problema unei naţiuni europene !

    Egoismele naţionale poate au devenit mai evidente după eşecul adoptării Constituţiei europene şi începutul crizei economice, dar ele au existat dintotdeauna, înăbuşite doar de birocraţie. Procesul de creare a unei Europe unite, iniţiat pentru a potoli pericolul naţionalismului marilor state, a sugrumat marele naţionalism şi a făcut loc naţionalismului minorităţilor. Spargerea Yugoslaviei, a Cehoslovaciei, acumularea unor puteri din ce în ce mai mari de către regiuni autonome ( Scoţia, Ţara Galilor, Catalonia, etc ) au accentuat tendinţa de fărâmiţare a Europei şi au oprit tendinţele de asimilare. Uniunea Europeană, această încercare de agregare a Europei, a rezultat într-o Europă mai fragmentată : pe măsura creşterii proceselor integratoare sporeşte şi numărul de euro-sceptici. În acest context, România ar trebui să renunţe la slăbiciune şi să-şi redefinească participarea la Uniune.

    Într-adevăr, există o zonă de conflict în apropierea graniţelor noastre, însă pacea continuă să existe în Europa ! Şi chiar dacă se manifestă ici şi colo unele interese contrare României, nu avem totuşi de-a face cu vreun pericol iminent : ipoteza unui atac al „Armatei Roşii” – menţionată de premierul Ponta – este pură fantezie, din moment ce nici o minoritate de pe teritoriul României nu doreşte alipirea cu Rusia ( cazul Crimeii ), ori secesiunea ( estul Ukrainei ). În ceea ce priveşte conflictul din Georgia, să nu uităm că Rusia dăduse garanţii de securitate Osetiei de Sud şi a fost nevoită să intervină după ce armata georgiană a bombardat zone populate şi a ucis într-o singură zi peste 1.000 de civili ( se pare că guvernul georgian a fost încurajat – din exterior – să testeze capacitatea de reacţie militară a Rusiei ! ) Singura minoritate care, eventual, ar dori să se separe de România este cea maghiară, însă este relativ puţin numeroasă şi – cu excepţia a două judeţe din centrul ţării – trăieşe risipită printre români.

    În privinţa „maturizării”, guvernul a înţeles – în sfârşit – că trebuie să facă concesii populaţiei în vederea alegerilor din 2016. Cât despre dezideologizarea partidelor politice, aceasta nu se manifestă doar la noi, ci apare cam peste tot în Europa ca urmare a faptului că măsurile politice majore se iau, în principiu, la Bruxelles, iar partidele şi guvernele locale se implică mai mult în probleme administrative. Numai că într-o UE înţepenită într-o singură dorinţă, de menţinere a prosperităţii, decizii politice majore nu prea există.

    Desigur, statul de drept se caracterizează prin separarea puterilor în stat, iar regimul Băsescu a fost o tentativă de totalitarism în care puterea executivă a încercat constant să-şi subordoneze puterea legislativă şi judecătorească, şi să le transforme în organe de represiune. Din păcate , moştenirea regimului Băsescu continuă şi tonul este dat chiar de preşedintele K. Johannis care îşi depăşeşte în mod flagrant prerogativele constituţionale atunci când dă directive Parlamentului referitor la ceea ce are de votat. Nici măcar Băsescu nu a îndrăznit să spună ( chiar dacă a făcut-o ) că vrea să-şi aducă un guvern al lui : până la urmă, diferenţa dintre Băsescu şi Johannis este că al doilea pare mai sincer şi mai puţin abil decât primul !

  10. Eu, având cunoștințele și informațiile pe care le am (modeste, fără falsă modestie), cred că până ne împiciorongim bine în capitalism, ar fi bine să nu existe diferențe mari de politici între PNL și PSD, pentru că, în eventualitatea alternanței lor la putere, fiecare ar abroga ce a hotărât celălalt și ar hotărî altceva.
    Or, mie mi se pare că măcar până la finalizarea tranziției ar trebui un mix de politici sociale și liberale.
    Așadar, fără să vă contrazic în totalitate, sunt de părerea lui ZeV.
    La noțiunea de justițiarism populist m-am gândit și eu, dar n-am reușit să-i găsesc un nume atât de potrivit.

  11. Când Joianis a fost întrebat care e baza constituțională a consultărilor cu partidele, trebuia sa contreze instantaneu: Care e baza constituțională care interzice consultările? Dar tipul e slăbuț rău de tot la de-astea…

  12. nastase, aprilie 24, 1:25pm

    Absolut de acord, din păcate, partidele nu-și bat capul cu ideologia, merg „la plesneală”. La fel, ele nu pricep adevărul elementar că legătura permanentă cu alegătorii este o condiție existențială. Fără ideologie și fără legătura cu alegătorii, un partid este zero barat. Iar fără partide valabile, democrația e un vis frumos…

  13. O superanaliza care ar trebui sa fie citita de toti politicienii din Romania .

    Ceea ce vreau eu sa comentez este ca nu numai ca nu exista diferente ideologice intre cele doua mari partide dar nu mai exista diferente nici intre politicienii care conduc aceste partide .

    Astazi , eu nu mai vad nicio diferenta intre fruntasii PSD si monstrii aceia de la PDL/PNL care au terorizat populatia in ultimii 10 ani !
    Ce diferenta mai exista ASTAZI intre Victor Ponta si ciudatii aia de Boc , MRU , Blaga , Predoiu , Kovesi , etc. Acelasi limbaj , aceeasi gandire , aceeasi obtuzitate , acelasi comportament . Pe Traian Basescu nu-l iau in calcul pentru ca e un caz special ( omul e bolnav cu caputzul si posedat 🙂 )

    Singurul target al d-lui Ponta e sa consolideze institutiile de represiune si sa adune bani la buget cu orice mijloace ! Nu conteaza ca se inchid firme , ca sunt impozite ridicole , ca se sinucid oamenii , ca e teroare , ca emigreaza pe capete , ca e saracie lucie , ca se imping lucrurile prea departe , ca e ilegal si imoral , important sunt banii la buget .
    Pai cu astfel de guvernari si ” politici economice ” , scuzati-ma dar nu e nevoie de politicieni si de partide !!!
    Orice Gigel de pe strada poate sa inventeze taxe si impozite si sa le creasca pe cele existente !

    Ce premier si sef de partid esti tu când accepti ( din lasitate sau complicitate ) ca una dintre puterile statului sa le terfeleasca si batjocoreasca pe celelalte doua ? Sa batjocoreasca , de fapt , democratia .

    Ce patriotism economic au avut Basescu , Boc si Ponta daca in perioada 2004-2014 , capitalul romanesc a scazut de la 33% la 8% . Si in lumina a ceea ce se intampla astazi in economie , probabil ca se va apropia de 2-3% .
    Oamenii astia sunt complet rupti de realitate si de fenomenul economic si au tratat mediul economic si populatia ca pe niste vaci de muls sau ca pe niste infractori . Cetatenii romaniei si mediul de afaceri sunt niste VICTIME !!!Victimele prostiei guvernantilor , victimele abuzurilor statului , victimele bancilor , victimele companiilor de utilitati , victimele escrocilor , victimele strainilor , victimele propriei noastre ignorante . Cei mai mari dusmani ai romanilor sunt chiar romanii !
    Tot ce se face in tara asta se face numai pentru imagine , de fatada sau in scop propagandistic . Adica sa-i prosteasca pe prosti . Nimic serios si durabil .
    Zilele trecute am afirmat intr-o postare ca reducerea TVA la apa potabila in limita de 5 mc ar trebui precedata de scoaterea de la plata a apei pluviale si a canalului de apa pluviala pentru ca este un ABUZ pus in carca romanilor de autoritati . Imediat au sarit vreo trei comentatori care au spus ca nu e treaba premierului ( sic!) sa faca asta , ca vorbesc prostii , etc. Pai astfel de masochisti chiar merita sa fie abuzati de stat si cred ca le si place acest lucru ! De aceea si fac autoritatile ceea ce fac cu oamenii si isi bat joc de cetateni pentru ca stiu cu cine au de-a face !
    Alti comentatori de pe blog se bucura când vad politicieni si oameni de afaceri la puscarie , firme inchise abuziv sau când se introduc impozite si taxe ridicole . Fara sa se gandeasca vreun moment ca acele abuzuri i-ar putea atinge si pe ei vreodata , ca si-ar putea pierde si ei locul de munca sau ca acele impozite si taxe ridicole se rasfrang direct in portofelul lor . Importanta e cultivarea urii si a rautatilor .

    Eu personal , din postura mea de NIMENI , sunt mult mai pesimist decat dumneavoastra . Probabil ca dumneavoastra va si cenzurati …
    Mi-e teama ca la un moment dat mecanismul se va gripa si toata sandramaua se va prabusi . Adica , acesti guvernanti iresponsabili vor impinge tara intr-o prapastie .
    Mi-e teama si de razboi pentru ca pe tabla de sah a geopoliticii , noi suntem exact pionii care pot fi sacrificati . Pozitia Romaniei este pozitia unui camp de batalie ; exact la granita cu zona de conflict .

    Privind cu atentie la actuala clasa politica din Romania , EU NU CRED in reunificarea politica prin patriotism . Acesti politicieni ne-au aratat deja ca servesc mult mai bine interesele strainilor ( vezi Rosia Montana , Chevron , Pungesti , etc. ) si vin deja ” pregatiti ” de la tot felul de ONG-uri straine .
    Cred ca am mai vorbit de ” iluzia alegerii ” . Noi alegem din ceea ce ni se serveste de altii … Totul e pregatit altundeva .
    Patriotii si oamenii valorosi sunt inlaturati din start prin tot felul de manevre si jocuri de culise sau li se insceneaza cate ceva . Chiar cunosc un caz 🙂

    In rest , sper sa fie bine …

  14. Nu ştiu dacă vă place Doru Buşcu, prieteni. Mie îmi place. Consider că “Apel către lichelu’ ” este unul dintre cele mai bune texte scrise vreodată de oricine, în România, despre o un om politic, în cazul de faţă omul politic fiind Băsescu Traian.

    Doru Buşcu are şi simţul umorului, este şi un fin observator al lumii politice din România, poate mai are şi alte calităţi şi subtilităţi , despre care publicul larg nu trebuie neapărat să fie informat întocmai şi la timp.
    Nu cred că avem simpatii politice comune , dar nici nu se se dărâmă lumea numai pentru atâta lucru.

    În editorialul “Lideri mari, lideri mici şi licurici” , Doru Buşcu stabileşte o anumită probabilitate cu privire la apariţia la intervale de circa 50 de ani a unui lider înţelept şi eficient pentru poporul său, în ţările dezvoltate, cam aşa cum experţii în seismologie stabilesc periodicitatea aproximativă a producerii unui cutremur devastator iar experţii în hidrologie (dacă ne-o mai fi rămas vreunul…) stabilesc cam la ce intervale de timp se vor produce inundaţii catastrofale, a nu se confunda cu banalele inundaţii care prefac anual în ambarcaţiuni căsuţele şi coteţele vreunei localităţi, cu încărcătura lor vie , cu tot.

    Exemplele pe care le alege editorialistul sunt:

    Konrad Adenauer- catolic pacifist, cu studii de drept la Freiburg, München și Bonn, etc…
    Charles de Gaulle- intelectual de vocație, militar decorat în mai multe războaie,etc…
    Alcide De Gasperi- creștin-democrat catolic, antifascist, absolvent de Litere și Filozofie la Viena,etc…
    Margaret Thatcher- a studiat științele naturii la Oxford,etc…

    Descrierile pentru fiecare dintre ei îi aparţin lui Doru Buşcu şi sunt mai amănunţite decât le-am reprodus eu mai sus. Iar autorul trage concluzia:
    “Dacă le privești biografiile și opera politică, vezi că acești oameni sînt educați și inteligenți. Cultura face parte din sistemul lor de respirație socială, iar puterea intelectuală îi pune în circulație. Nu există proști care să fi făcut minuni pentru țările lor, după cum nu există națiuni care s-au descurcat doar cu norocul.”

    Deci, modelul este : educaţie, inteligenţă, cultură, putere intelectuală…După care, constată că în România , de fapt, pe noroc şi prostie s-a mizat.

    Poate că este parţial adevărat; şi totuşi, în 2004, la alegerile prezidenţiale, am fost la o azvârlitură de băţ de modelul de mai sus …

    Numai să nu-mi reamintiţi ce anume am votat eu în 2004.

  15. Se constată și aici că în „cestiunea” ideologiei, ceața e aproape totală printre combatanți. Este probabil o reacție adversă la „ideologia marxist-leninistă”. Dar de atunci a trecut practic o viață de om, ar trebui să ne revenim. Cum putem spune că o ideologie de stânga nu are loc în capitalism? Păi tocmai ĂSTA e marxism!

  16. Iata ce ii pune in gura site-ul nationalisti.ro unui fost, pana recent, ministru al Romaniei, in guvernarile Ponta:
    „Bă, pe mine mă doare în c..r de viitorul ţării ăsteia de că…t, eu îmi fac în trei ani 8 milioane( n.r. de euro) şi vă spun pa!”

  17. SUA s-au trezit de curind sa „pivoteze” in Asia, dar pivotul lor e mai mult o pirueta, pentru ca adevarul pivotat l-au facut rusii. Sigur, nici rusilor nu le place prea mult salamul cu soia, sau orice altceva cu soia, dar, deocamdata, China ramine un partener de care Rusia are nevoie, pentru ca are bani multi si vice-versa, China are nevoie de resursele uriase din Siberia. La schimb, China e dispusa sa intoarca capul cind Occidentalilor le e greatza relativ la razboiul din Ucraina, sau cind „statul de drept” si liberalismul sunt puse la murat de Mama Rusie. Iar Rusia, in maretia sa Imperiala, baga si ea capul in nisip atunci cind China da semne ca are noi linii de demarcatie care incalca vechi angajamente in Marea Chinei la Sud. Cumva, planeta a devenit prea mica pentru apetiturile uriase acestor Imperii.

  18. Adrian B- compararea lui Ponta cu Boc,Blaga,Predoiu denota faptul ca te-ai caracterizat absolut corect.Adica esti un NIMENI domnule. Astept cu interes analizele tale „economice” dupa data de 1 iulie 2015 cind va scadea TVA-ul.

  19. @Mihaela Petkulescu – nici in 1940 nu am avut de-a face cu vreo ” cerere ” a populatiei celor 11 judete rapite de a se alipi la URSS .
    Asta chiar daca marele succes a fost sarbatorit de Sovietul Suprem printr-o ceremonie solemna la care au fost invitati si ” reprezentantii populatiei Basarabiei si Bucovinei de Nord ” in persoana lui … Vasile Luca , secui .
    Adevarat , anexarea Estoniei , Lituaniei si Letoniei de catre URSS a fost realizata , asa cum Geografia URSS – editia romana 1950 – ne-o spune , ” la cererea acestor tari ”
    Rusia poate ataca Romania , daca Putin simte ca Obama este ezitant si slab , sub pretextul instalarii sistemului anti-aerian din Olt .
    Sau pentru ca domnii de la Kremlin vor aprecia ca ” neprietenesti ” mutarea a douazeci de tancuri de la Bacau la Botosani sau o vizita la Chisinau …

  20. Partidele de stânga nu-și au locul în capitalism? Păi să le numărăm, coane Fănică, să le numărăm!

    1. Elveția – Din 1959, la conducere alternează 4 partide, printre care PSD.
    2. Islanda – Alianța Social Democrată a fost și este printre primele trei partide.
    3. Danemarca – Din 2011, primul ministru e social democrat.
    4. Norvegia – Două partide mari, Partidul Muncii (la conducere între 2005 – 2013) și Partidul Conservator.
    5. Canada – Noul Partid Democrat (de stânga) e printre cele mai importante trei partide.
    6. Finlanda – Din 1906, partidele dominante sunt PSD, Partidul Național și Partidul de Centru.
    7. Olanda – Partidul Muncii este de un secol printre primele două partide. Din 2012 e la guvernare.
    8. Suedia – PSD a format guvernul din 1932, cu excepția a 4 cicluri electorale.
    9. Noua Zeelandă – Din 1930, alegerile sunt dominate de Partidul Muncii și Partidul Național.
    10. Australia – Guvernul e format, de zeci de ani, de două partide majore: Partidul Muncii și Partidul Liberal.

    De ce am ales tocmai aceste 10 țări? Pentru că ele sunt cele mai fericite 10 țări din lume, conform ultimului clasament, din acest an.

  21. Probabil ca astazi m-as fi abtinut sa comentez daca ieri seara, nu as fi vazut cum punctul 3 al acestui articol si, probabil, mai ales, asemanarea fostului presedinte cu un strigoi politic (de unde Traian Basescu – Strigoiu) i-au excitat la culme pe dl Valentin Stan precum si pe un stirist (cred) de la B1, un fel de Chelia Tzac – Tzac, nu-i stiu numele si nici nu merita sa il aflu. Pentru prima oara (si probabil si ultima) l-am plans pe dl Stan; cat timp era la Antena 3, avea un aer de cetatean; acum, la B1TV, imi apare ca avand un aer de slujbas. Oricum Valentin Stan sclav de analitism politic al lui Gusa, iata o interesanta lume cu susul in jos. Inca un pic si deveneati personajul principal al emisiunii, sa zici ca sunteti inca premier. Insa comentariul meu principal maine dimineata.

  22. @Mihaela Erika Petculescu
    Să reamintesc un citat al conducătorului revoluţiei maghiare de la 1848, Lajos Kossuth: „Românii, o hoardă mai josnică decât vita!” Ca semn al ingurgitării politicii culturale promovate de Petöfi, revoluţionarii maghiari de la 1848 au bombardat Preparandia românească din Arad şi au incendiat Biblioteca românească din Sibiu, unde învăţase carte mai înainte Aaron Florian (o bibliotecă bună într-un oraş valorează cât o Universitate, considera iluministul scoţian Thomas Carlyle). Aaron Florian a fost profesorul de istorie al lui Nicolae Bălcescu la şcoala de la Sfântu Sava, înfiinţată după principiile Ideologiei lui Destutt de Tracy. Reamintesc, Ideologia primară a lui Destutt de Tracy a fost inserată ca un acquis în ideologia naţionalismului românesc. La 15 martie 1990 se intonau cu mult foc la Târgu Mureş nişte viersuri din aşa-zisa literatură a romantismului maghiar : “În ochii săi sclipea bucuria/ Căci picioarele calului său fac spume în sânge de român.” (“A két szeme játszadozik örömébe’/Mert a lova lába habot ver az oláh vérbee.”). Fiecare sărbătorire a revoluţiei de la 1848 printre maghiarii din Transilvania oferă nemijlocit Rusiei pretextul să lovească românismul din Răsărit. Astfel, după evenimentele de la 15 martie 1990 din Târgu Mureş, a fost proclamat separatismul transnistrean. Apoi, vine Solyom Laszlo în anul 2009 în România şi zice provocator : “Sângele vărsat în 1848 pentru libertate şi autonomie va da roade bune!” Ăsta nu-i semnal la acţiune pentru Rusia şi pentru “revoluţionarii maghiari” ?

  23. „Scandal între productorii de alimente şi marile lanţuri de magazine, înainte de reducerea TVA. Marii retail-eri sunt acuzaţi că au scumpit produsele la raft cu o lună înainte de tăierea TVA, iar românii nu vor mai simţi nicio scădere de preţ. Guvernul s-a sesizat şi va controla, cu Consiliul Concurenţei, dacă reducerea TVA la alimente se reflectă în preţ.” (site Antena 3).
    Adica nu am fost lipsit de dreptate in ceea ce am afirmat despre efectele reale ala scaderii TVA la alimente si asta nu de azi, ci de acum cativa ani. Cu cateva zile in urma, a mai fost un domn comentator tvasceptic, pe blog.

  24. @ Georgica,

    si tu care va sa zica vrei sa ne spui noua ca daca te numesti de stanga, atunci populatia tarii tale este automat fericita? Sau, compari cumva stanga lor cu stangistii nostri?

    Nu ma intelege gresit, mergeti in continuare pe ideea asta, ne face bine!

  25. Pe scurt si ca sa ma tin de cuvant:
    1. Cred ca niciodata politica mambrilor UE nu a fost deznationalizata. E ca si in politica romaneasca: unii si-au ascuns gandurile pana ce s-au vazut cu sacii in caruta, mai precis pana au luat si folosit suficiente fonduri si avantaje, dupa care au intors roata. Exemple? Polonia, Irlanda si mai gasim destule, ca sa nu zic de Grecia, exemplul cel mai strident. Tarile zise donatoare si care nu au donat fiind sufletiste ci au avut si ele calculele lor si-au mai luat si ele seama. Doar Romania pare a fi nauca, sub niste aspecte, in acest sistem in care fiecare isi vede, mai pe fata sau mai pe ascuns, interesul sau si ne dam singuri la glezne. Exemplu: avem, in sfarsit, un comisar european care raspunde de 350 de miliarde de euro, dna Cretu, si o buna parte din populatia politica romaneasca o injura sau o ignora.
    2. Dar exista vreun consens intern?
    3. La care normalitate sa revenim? La normalitatea din vremea lui Ceausescu? La aceea din prezidentiatele lui Ion Iliescu? La normalitatea din mandatul constantinescian? Ori poate sa creeze actualul presedinte o alta normalitate? Semnele pe care le avem indica o revenire, deghizata, la o normalitate stalinista.
    4. Pe Montesquieu il pot reciti numai din aceia care l-au citit. Cum Montesquieu nu este in programa scolara, ca sa poata fi ignorat oficial, el este ignorat neoficial. Am putea zice, ca tot cautam consensuri la romani, ca un consens national este acela de a-l ignora pe Montesquieu. Basescu – Strigoi insusi a ramas blocat undeva la Cartarescu. Cum a aratat istoria, miscari de tipul justitiarismului populist sfarsesc prin devorarea promotorilor.”Cred însă că fostul meu partid are datoria de a ieşi din starea de timiditate şi de timorare, afirmând cu putere principiile democratice pe care le apără.” Exceptionala fraza, dle Nastase, dar cred ca pur si simplu PSD are alte preocupari, unele (nu toate!) fiind redate perfect de fraza citata acum cateva zile, aceea cu fac 8 milioane si va zic pa. Altele se refera la dreptatea pana capat, desi nici acum nu stim unde este capatul, altele la buna guvernare,….
    5. Ar fi grozav daca ar fi in totalitate asa! Insa este numai partial. Interesant este ca aceia care, conform vopselei ideologice de pe ei, ar trebui nu doar sa apere drepturile si libertatile cetatenesti castigate in timp, militeaza consecvent pentru restrangerea lor.
    6. Inca din anii ’75 ai secolului trecut (scriu asta pentru cei mai tineri), a aparut un curent de opinie bazat nu pe ideologii ci pe rezolvarea problemelor unei tari. Inlocuirea unor alternative de guvernare bazate pe aspiratii politice cu altele bazate pe managerierea organizatiei statului in afara ideologiilor. Pare ca, in timp acest curent s-a topit in traditionalul ideologic, rezultand niste feluri de ideologii destul de alterate; de exemplu, e destul de greu sa zicem ce este, ori ce ar putea fi, ideologic, popularismul european.
    Dintre aliatii PSD, doar PLR are posibilitati reale de crestere. PC are nevoie de o alianta in primul rand ca sa aiba oameni in parlament; randamentul sau politic este foarte slab, din moment ce grupul mediatic cu cea mai mare audienta nu il poate ajuta sa treaca, singur, 2%. UNPR pare sa isi fi atins limitele, avand deja nazuinte ciudate, cum ar fi aceea a recoltarii unui milion de membri sau a sediilor impozante, in loc de a fi creativ in si pentru viata tarii. PLR se poate baza pe diferenta intre simpatia pentru Tariceanu , de 30% si intentia de vot de 5-6% pentru a creste undeva intre 12-18%. Depinde insa ce vor face si PLR si Tariceanu, o fasaiala este oricand posibil. Chestiune care nu are nevoie de analiza mea, isteria feminina, a PNL, care are increderea in lider mult sub aceea in partid, este vizibila. Si ne intoarcem la intrebarea pusa aici inca in 2009 si anume daca PSD poate duce, singur, toata stanga politica romaneasca.
    7. Sunt impotriva primei electorale. Si pentru ca politica la noi fiind un joc cu suma nula, un partid care primeste o prima electorala, adica mai mult decat a realizat, inseamna un alt partid care primeste mai putin decat a realizat. Negocierile intre partide tin de caracterele oamenilor si formatiunilor, ca si de abilitatea de a negocia. Si ma tem ca situatia nu este asa cum o descrieti dumneavoastra, am informatii ca sunt zone in teritoriu unde PSD nu a dat nimic sau mai nimic aliatilor sai, adica PSD pare generos (sau santajat) acolo unde este ceva vizibilitate, care ar putea genera compasiune electorala si este lacom pana la totalitate, in umbra si penumbra. Ca sa nu vorbesc de informatiile pe care le am ca locuri in guvernamintele districtuale sunt ocupate de opozitie! Ori nu mai este mult si, in primul rand, partidele aliate vor trebui sa se prezinte in fata electoratului din postura de co-guvernanti. Cu ce sa se prezinte? Doar cu chestiuni ministeriale? Si ce raporturi credeti ca vor avea ele cu PSD, in districte?
    8.In particular, la noi, ideologiile sunt ideologii de oportunitate, in sensul ca au promovat in majoritatea cazurilor oameni oportunisti, care au folosit ideologiile si partidele ca vectori purtatori. De aceea si vedem astazi parlamentari preocupati de raportul intre venitul zilnic si nota de plata la coafor sau la spalatul camasilor. Sigur ca, desi ii pacalesc pe electori, aceste persoane lasa totusi urme in subconstientul electoral si anume nu atat la adresa lor ca indivizi cat la adresa organizatiilor din care fac parte si care i-a trimis acolo.”Dacă ambele partide susţin acelaşi timp de impozitare, aceleaşi politici sociale şi aceeaşi politică în domeniul educaţiei ori sănătăţii, se lasă spaţiu liber pentru partidele populiste ori cele radicale.” Asa este, doar ca partidele care doresc a fi sau a ramane principale vor trebui, indraznesc sa zic, sa se radicalizeze ele insele. Pentru ca am inceput sa intram, sub influenta (discutabila, dar din ce in ce mai manifesta!) unor programe si retele de socializare, intr-o perioada de „like” si „dislike”, in locul discutiilor si nuantarilor de odinioara. In plus, avem de a face cu ceea ce as numi „referinta mobila” a electorilor.
    9. Nu cred ca se mai poate vorbi de o reunificare politica atunci cand politicienii se baga unii pe altii la puscarie. In ceea ce priveste patriotismul, raman la vorba mea ca patriot este doar acela care isi permite. Iar eu, in continuare, consider ca nu imi permit.
    10. Cum Vasile Voiculesc a scris sonete inchipuite ale lui Shakespeare, pun vorbe la puncte pe care dl Nastase nu le-a scris.
    Toata stima pentru dna Marina Popovici. Desi exemplul pe care au dorit sa il ofere cu ea unii politicieni este exemplul a ceea ce poate pati simplul cetatean roman. Este suficient sa existe o plangere penala, adevarata sau falsa.
    11. Astazi imi voi dedica o ora strangerii de plante pentru un macerat in alcool (tuica!). In fond si la urma urmei, atat calugarii de la Chartres cat si benedictinii au pornit de la plantele pe care le-au gasit prin curte, pana au ajuns la 130 de plante. Incep si eu asa, desi nu voi mai trai inca1000 de ani, ca sa rafinez o reteta. Incep cu: papadie (flori si tije), urzica (nu prea multa, strica gustul), coacaz (frunze), patlagina (tot nu prea multa), frunze de zmeura, frunze de coacaz, frunze de mur, busuioc, menta (un pic). Un pic mai incolo, flori de salcam, frunze de mar, soc si mai vedem. De la anul, tei si goji.
    12. Se anunta un an rau pentru fructe. Pentru prima oara in viata lor, merii Prima nu auninflorit, iar la ceilalti se anunta flori putine. Prunii au inflorit mediocru, si nici florile de par nu sunt prea multe. Corcodusii ca de obicei, dar cat poti trai pe corcoduse? La dumneavoastra cum e?
    13.Toate cele bune!

  26. @ Adrian B.:

    Ce considerați dv. că ar trebui să facă Ponta în privința Puterii Judecătorești, respectând firește Constituția și neieșind din atribuțiile pe care le are?
    Menționați, vă rog, câteva măsuri pe care Ponta le-ar putea lua, după părerea dv.!

  27. Exxceptional! A aparut erata la un text care este inca in moderare! Uite asa se poate face ca un om sa para ca a luat-o razna.

  28. Domnule profesor,

    Din pacate nu putem vorbi despre…deceniul pierdut al Romaniei, din simplul motiv ca Romania a pierdut in fapt 150 de ani de dezvoltare.

    Pana in 1989 au fost 25 de ani de constructie a industriei si economiei romanesti. Dupa 1989 au fost 25 de ani de jaf al industriei romanesti, implicit a ceea ce s-a construit inaintea oranduirii comuniste….

    Acum in 2015 dupa jaful extrem de bine organizat, ne gasim la acelasi nivel de dezvoltare, daca nu chiar mai rau…la fel ca in anul de gratie 1917….

    Pentru a ajunge din nou la nivelul de dezvoltare din 1989 ne vor trebui alti 25 de ani…practic in jurul anului 2040….numai pentru a vedea ca in raport cu alte tari, Romania va fi in realitate tot inapoiata, cu cel putin 50 de ani….

    Daca gresesc, va rog sa ma corectati.

Dă-i un răspuns lui nastaseAnulează răspunsul