Privesc cu dezamăgire deteriorarea imaginii noastre in Occident si, in special, in Marea Britanie. Cauzele sunt multiple. Am sentimentul că unele dintre proiectele comune pornite de-a lungul timpului si-au pierdut relevanta. In plus, ceea ce a apărut in noua „axă” de politică externă românească, prin inlocuirea Londrei cu Berlinul, a generat, probabil, o anumită enervare in Anglia. De altfel si vizita lui Philip Hammond, ministrul britanic de externe, la Bucuresti, nu s-a bucurat de foarte multă vizibilitate, fiind acoperită de vizita, in aceeasi zi, a doamnei Nuland.
Reactia comunitătii de români din Marea Britanie, fată de documentarul distribuit de Channel 4, mi se pare justificată. Este un inceput necesar pentru a realiza o balantă echilibrată a informatiilor despre românii care se află in Anglia.
Cu acest prilej, mi-am reamintit schimbul de corespondentă pe care l-am avut cu premierul Tony Blair. Anexez o scrisoare, din 2003, referitoare la un eveniment ce a deschis drumul spre parteneriatul strategic bilateral.
Un rol deosebit în perpetuarea acestei stări privind românii plecați la muncă în diferite state U.E cred că aparține și clasei noastre politice din ultimii 6-7 ani, mult , chiar f. mult diluată, dusă chiar până la dispariția „substanței de bază” care o forma prin anii ‘ 92-2000! Și un mic (nu știu sigur dacă-i cu adevărat mic!) amănunt: românii, departe de țară fiind, nu prea vorbesc de bine Româina, Președenția, statul în sine. Și chiar, nu știu dem ce . Și apoi ne-ntrebăm de ce există uneori aceste „stări” uneori artificial create în rândul diasporei? Cea care a „votat masiv” Președintele.
Tinta reala: In darwinismul politic, mediul este sistemul
Nu sunt dintre cei care privesc cu ostilitate diferenta politica sau ideologica, care cred ca o apartenenta trebuie sa fie prin definitie exclusivista sau criticista cu celelalte. O asemenea pozitie ar face imposibile aliantele si alternativele, pe scurt, ar fi totalitara si aducatoare de crize. Dimpotriva, toti oamenii politici si toate ideile politice, dintr-o margine in alta a esichierului, trebuie sa-si aiba acasa un loc al lor. Cat de mare, de insorit sau de umbrit, problema este a democratiei, ca alegere sau libertate responsabila. S-ar evita, cred, astfel, repetarea unor situatii potrivnice, din trecutul recent, cand personalitati remarcabile sau ideile lor au fost folosite, cu sau fara voia lor, in formule propagandistice in care de multe ori era greu de facut o separatie intre antiregim si antiromanesc.
Urmaresc cu atentie declaratiile si actiunile noului presedinte de dreapta, Klaus Iohannis, cu speranta de a identifica germenii acelei schimbari in bine autentice, pe care a promis-o in alegerile din noiembrie. Mugurii i-am vazut, insa pana la rod este timp lung, cu destule nevoi de intretinere si de combatere. Pana la urma, desi steagul de la Cotroceni sau de la Victoria nu este monocolor, putem accepta ca solutiile unui partid sau altul pot fi mai bune intr-o etapa sau alta. In discursul public al presedintelui Iohannis au revenit abrupt, toti am constatat, aceleasi teme politice de pe vremea presedintelui Basescu: clasa politica, parlamentul si reforma.
Parteneriatul pe care presedintele Iohannis s-a angajat sa-l stabileasca cu Parlamentul este subminat, dupa parerea mea, de asocierea scopului politic de „reabilitare”, cum l-a denumit. In termeni politici, este o tactica de culpabilizare si de „subordonare prin ierarhizare” (definitia imi apartine), prea putin diferita de cea utilizata de Basescu. Principial si faptic, nu pot fi dezavuate criticile nominale, sunt parlamentari care pot avea probleme penale. Cand sunt insa generalizatoare si institutionale, separatia si echilibrul puterilor au de suferit. Cred ca valoarea sau norma atitudinala, de deglobalizare si de dezinstitutionalizare a judecatilor, pe care ne straduim sa o adoptam fata de justitite, este la fel de necesara si fata de celelalte puteri ale statului. Orice atac global asupra Parlamentului este unul politic, fara indoiala, iar daca vine din partea presedintelui rolul asumat de nepartidist si nejucator risca sa ramana litera moarta.
Relatiile cu Guvernul sunt si mai politizate. Iohannis declara cu orice prilej ca-si doreste un guvern PNL, ca sa-si puna in aplicare „planul”, desi presedintia si guvernarea sunt administratii diferite, cu raporturi interinstitutionale clar si ferm constitutionalizate. Ideea prezidentiala (de ce o exprima presedintele?) ca ar exista posibilitatea unei noi majoritati parlamentare, care sa schimbe guvernul prin motiune de cenzura, nu este decat o glazura de politizare. Este greu de inteles de ce situatiile de coabitare devin, dintr-o data, un mar al discordiei numai pentru dreapta, care cere fie pacte, fie motiuni de cenzura. Discutabila mi se pare si politizarea, poate involuntara, dar presedintele nu trebuie sa se lase prins in clinciurile jurnalistilor, pe care o da demisiei premierului, ceruta de PNL, in dosarul cumnatului: daca verificarea pe caz a DNA se „prelungeste”, atunci „se va pune” problema demisiei. Adica durata scandalului conteaza?
Cand vine vorba de clasa politica, presedintele Iohannis o politizeaza mai abitir ca Basescu, cu falsa motivatie de a o „credibiliza”, ca si in cazul Parlamentului. Iata ce ne spune presedintele de dreapta despre scopul si mijloacele de reinnoire a clasei politice, oferindu-ne o noua tinta falsa: „Dupa ce se termina (revolutia procurorilor si a DNA, n.a.), vom avea mai putini politicieni cunoscuti si e loc pentru innoirea clasei politice. Multi dintre cei pe care i-am vazut ani de zile la TV vor fi in alta parte si se va face loc pentru altii mai credibili. E o faza foarte urita, dar fara ea nu putem credibiliza clasa politica.”
Chiar daca mai discret, ceea ce l-a facut pe Traian Basescu sa-i reproseze ca este „bland”, impresia mea este ca si presedintele Iohannis apeleaza, uneori, probabil cand este impins de la spate de catre partidul domniei sale, de acelasi soi de darwinism politic, de selectie si de conservare favoritista a politicienilor liberali, in jocurile de putere. Pentru a schimba raportul de forte si sansele de succes in lupta cu coruptia, aceasta metastaza capitalista, nu clasa politica si nu parlamentul sunt tintele primare, nu extinctia unei generatii politice si nu a da foc la miristea politica, ca la cea de paioase, sunt mijlocele. Tinta primordiala este sistemul, mijloacele primordiale, politice si electorale.
Dom’le liberalii nsotr e cam prosti
Auz pe ala …Elvis Colestrol de il dadu Saftoaica fara din casa si pat .. cica cel mai mult USL a profitat PSD eului..
Auz ca ala Hellvig ca cam, avea aceiais parere..
Si imi aduc aminte de Antonescu Crin care a trebuit s aisi dea demisia ptr ca partiduletu lui nu reusit 20%..
Astia ce dracu or bea ? Gaz?!
De ani de zile sunt un partid minor . F util in combinatii insa ca partener minor. In 2008 pe locu 3. In 2012 pe locu 3.
Daca azi sunt in parlament ..PNListii aia vechi nu PDListii apai sunt numa ca legea uninomilaului nu este chiar a uniniominalului ci una mai bastrada facuta special asa ca sa protejeze PNL .Fara acest sistem batardizat si fara USL azi PNL ar fi fost in fara parlamentlui. Ce este drept este ca fara acest sitem mixt sau ce dracu o mai fi in oparlament nu ar mai fi decat un singur PDList …
Prosti oameni zau asa!!
Cianel Fort?
Aapi asta este imaginea „diasporei” noastre cele … aia de se da gaura de la covrig.
Peste tot suntem tigani, cersetori samd. Daca asa ne vad occidentalii apai asta este imaginea diasporei noastre!!
Deteriorarea noastra a inceput cu anul 2004.Este simplu vor tot.Fara doar si poate perioada in care ati fost implicat in conducerea tarii a fost in mod clar perioada logicii si a eficientei.Cred ca este cazul sa se regrupeze acea echipa .Daca nu se v-a intimpla curind acest lucru ne v-a fi foarte rau.Si eu fac parte din generatia celor nascuti in 1966,dar nu pot sa spun ca sunt de accord cu erorile facute de tineretul conducator.
@Cris
februarie 21, 2015 la 7:02 pm
Vă mulțumesc. În schimb, sunt profană în politică, spre deosebire de dumneavoastră.
http://www.businessmagazin.ro/actualitate/controversat-istoric-american-citat-de-irna-sua-au-creat-grupul-terorist-stat-islamic-13871483
http://www.cotidianul.ro/nsa-suspectata-de-crearea-celui-mai-sofisticat-grup-de-hackeri-din-istorie-256995/
Rusia a creat Transnistria Rusia a creat Abhazia de Sud. Rusia a anexat Crimeea. Rusia a creat republicile Luhansk si Donetk, in plina expansiune. Germania prin sustinerea necpnditionata a Croatiei a dezmembrat Iugoslavia. Germania refuza sa livreze arme Ucrainei. Mai nou, Germania refuza sa livreze transportoare blindate Lituaniei, partener NATO. Incepe sa devina evident ca Rusia si Germania, impreuna acum, muta frontiere in Europa.
Intrebarea este, cand trupele ruse fara insemne, ca nu se mai poarta, vor ajunge in Romania, CHANNEL 4 acesta o sa faca reportaje depre cum ii civilizeaza rusii (poate insotiti de maghiari) pe tiganii romani care voiau sa invadeze Anglia?
Cu o seninătate pufoasă, doamna Weber, europarlamentar român, ne explică felul în care se văd lucrurile de la Bruxelles. Da, se face curățenie, e bine, dar în același timp privirile cu înțeles ale europenilor spun că ei au avut dreptate -în România corupzionen este generalizaten!
Cineva întreabă dacă vajnicele organisme europene nu observă că DNA-urile pământului și-au suflecat mânecile și s-au apucat de curățenia de primăvară taman acum, că a plecat Băsescu? Îmbujorată ușor, pentru că ne va împărtăși o mare taină, doamna Weber ne spune că dânșii sunt suficient de pragmatici ca să înțeleagă că având un președinte autoritar ca Băsescu, nu puteau instituțiile statului să-i adune cu duba tocmai pe apropiații lui …mă așteptam să urmeze fraza de mare succes din filmul regizat de Băsică: …”știe, mă, știe…tu crezi că nu știe? ”( despre Europa e vorba ) . Cică și la ei e la fel.
Așadar, când ne dicta nouă doamna Europa textele alea cu statul de drept și cu justiția independentă, când întocmea dânsa rapoarte MCV lăudând DNA , CSM , Înalta Curte și ANI, era așa, de sanchi… dacă ne întorceam cu spatele, râdea de noi de se-ndoia. Când venea Angela să-l susțină pe atletul democrației ca să nu-i răstoarne valul referendumului placa de surf, știa ea exact că ploșnițele din jurul lui nu pot fi adunate, deoarece avem de-a face cu un președinte autoritar,bașca din PPE, și ce poți să-i faci!
Dar cel mai mult m-a scârbit faptul că doamna Weber sugerează că acum gata! A vazut Occidentul că justiția lucrează , și-ar putea să o lase mai moale , că stricăm imaginea României . Adică i-a adunat pe nenorociții de pesediști ,e bine, dar când se apropie lațul de colegii de fericită bicefalie, hai să ne și relaxăm puțin, ce atâta încrâncenare să afăm noi ce au făcut Blaga , Stolojan, Boc și Oltean, că despre Gabriel Sandu nici nu-și mai amintesc colegii liberali prin ce partid o fi fost. Toți se grăbesc să spună că ei nici nu-l prea cunoșteau.
Deși n-a spus asta , eu am extins raționamentul și am înțeles că hai să nu ne mai jucăm de-a anchetarea finanțărilor campaniilor electorale din bani negri, că avem deja la categoria asta un rezultant briant cu Trofeul Calității iar un alt exemplu ar altera imaginea României !
Și dintr-o dată am avut o străfulgerare: mi s-a părut că doamna Weber gândește la fel de frumos precum se îmbracă. Da′ poate că totuși mi s-a părut, și situația nu este chiar în halul ăsta de dramatică.
Doar pe o structură de asociaţionism se poate vorbi despre cauzalitate. Ştim lecţia aceasta de la David Hume. Pe care ne-a spus-o frumos, pe româneşte, cojanul Nae Ionescu în celebrele sale Prelegeri de Metafizică din anul 1926. Ţinute la Universitatea din Bucureşti, pentru a forma Noua Dăscălime Română. Cea mai mare parte din vechea dăscălime murise, în hecatomba din primul război mondial.
Viaţa culturală serioasă continuă în Crişana http://www.romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/-timotei-cipariu–omagiat-la-oradea-368452
fosta basarabeanca
,,Acestea fiind spuse, cred că ar trebui să depunem armele în grija Bilderberg-ului, să stingem lumina și să închidem prăvălia”
Daca nu o inchidem noi, o va inchide DNA-ul. (Z)
Nu vedeti ca nici acum nu se recunoaste dreptul Parlamentului de a modifica codurile si de a emite legi controversate, cum ar fi, legea amnistiei ? Da, dar NUMAI cu aviz favorabil de la apostoli: CSM, ICCJ, DNA.
Traim intr-un climat general de justitiarism de carnaval similar cu cel din Franta revolutiei din 1789, iar ura (indusa deliberat a) oamenilor fata de politicieni alimenteaza abuzurile procurorilor si pe cele al jurnalistilor.
In acest timp, atasatul poate sa mearga linistit ij concediu: Asazisul presedinte constitutional Yohannis (adica noul guvernator), vegheaza.
(Z)
Cine a fost Vlahul Matei din Istria (1520 – 1575)? Fără îndoială că a fost un intelectual „de marcă” al vremii sale. Cunoscut alternativ şi sub numele următoare: Matthias Flacius Illyricus; Matija Vlačić Ilirik; Matthias Flach. http://en.wikipedia.org/wiki/Matthias_Flacius
Chiar dacă este clar că, mai ales după nominalizarea lui Hellvig, că am dat-o cotită spre Berlin, nu trebuie uitat că, alături ambasada USA, ambasada Marii Britanii a ținut să-și arate o opinie similară, chiar și după ce Nea Ghiță s-a „ascuns” la Propietatea!
Adică, dacă în UE Germania se prezintă ca primadona și USA o tratează ca atare, atunci de ce să nu scurcicuităm traseul?! Prim Ministul Marii Britanii nu mai este cam de multicel T.B.
Pe de altă parte iar avem de tras de pe urma bocilor (vorba lui Octavian Paler) de la Cluj-Napoca!
http://adevarul.ro/news/eveniment/iata-ne-a-turnat-channel-4-Si-ne-a-facut-1_54ea0c59448e03c0fde0196f/index.html
@ZeV
februarie 23, 2015 la 10:05 am
Sunt de acord cu Dumneavoastră (ceea ce mă înfricoșează ușor) în cea mai mare parte (cu incubatoarele industriale de oameni, cred că mai durează mult). „Să depunem armele” e o ironie, eu mă bat până în ultimul moment al competiției (indiferent care este aceea), deși pe parcurs mă poate încerca și disperarea, și resemnarea, și oboseala, lehamitea, etc. Până mor: ori eu, ori ei! Însă, nu te pui cu efectul de turmă, lucru pe care se mizează.
Luminita Arhire
februarie 23, 2015 la 12:25 am
„Pufoasă”! Că bine ați mai nimerit-o! Și ba flutura cu degețelele ei grăsulii dinspre sine către… ducă-se pe pustii, ba punea mânuța la guriță,precum fetele bătrâne, ca nu cumva, doamne ferește, să ne iasă vorbe! ACUM să nu ne iasă vorbe? După ce și-au pus ăștia toți poalele-n cap laolaltă cu ei?
Ah, sa fim seriosi cu axa asta distrugatoare Londra-Washington-Bucuresti. Va amintesc ca astia sunt oamenii care s-au asigurat ca veti intra dvs. la inchisoare domnule Nastase, si sunt aceiasi care au sustinut fara rezerve sistemul basescu, ba chiar au avut tupeul sa dea indicatii pe fata institutiilor romane.
Mie nu imi pasa ce spune o televiziune obscura, sunt obisnuit cu insultele, care au inceput dinainte sa intram in UE. Insulte venite de la televiziuni franceze sau engleze, in ce priveste minoritatea rroma din Romania, numita nu rromi, ci romani. Vorbele lor ma lasa rece, iar eu ca un om care prin meseria pe care o am, am lucrat cu cetateni europeni in ultimii 6 ani, am demonstrat ce inseamna sa fii roman, si nu mi-am facut tara de rusine. Si ca mine sunt multi care sunt apreciati in afara granitelor.
Deci nu fiti dezamagit, ci continuati-va activitatea, cum ati facut-o pana acum. Noi suntem Romania, nu o minoritate care nu se supune regulilor unei Europe moderne.
https://cristianmoldoveanu.wordpress.com/2014/12/21/pnl-ul-dolarii-si-americanii/
Si totusi unde e diaspora? http://www.eljijinews.com/opinie/diaspora-unde-esti
Cu Channel 4, fără Channel 4, britanicii, italienii, spaniolii, francezii, elvețienii, germanii…sunt sătui de imigranți, iar eu le dau dreptate.
Părerea mea e că cine vrea să emigreze fără a avea probleme în țara de adopție, trebuie să plece în SUA, Canada, Australia care sunt țări de imigranți, un ghiveci în care fiecare vine cu mentalitatea și obiceiurile lui.
Țările europene au personalitate, obiceiuri specifice pe care străinii le violentează, ei fiind niște corpuri străine izolate și respinse de un organism tot unitar.
Declarațiile frumoase ale unor politicieni din țările respective, care resping, nu tolerează, condamnă, bla-bla-bla…sunt doar de fațadă. Ei știu foarte bine ce gândește și vrea electoratul.
Nu pot să mint și să mă revolt. Sunt de partea autohtonilor și înțeleg creșterea simpatiei față de partidele antiimigrație.
@ fostă basarabeancă:
Ooooo! Eu pricepută în politică? Nici vorbă. Am doar câteva date teoretice, câteva informații din viața politică și din partidul din care (încă) fac parte (nu știu pentru câtă vreme), iar restul sunt chestii de logică și bun simț.
În evaluarea vieții politice, aplic două principii simple: 1. Partidele sunt datoare să folosească orice metodă legală pentru a accede la putere. 2. Partidul ajuns la putere încearcă să aplice politicile pe care și le-a propus înainte de a ajunge la putere. Pe unele, poate, pe altele – nu, fiindcă teoria e una, iar practica – alta.
Numai bine!
Noi romanii tot cautandu-ne Porti pe la care sa ne inchinam, in loc sa ne vedem de treaba noastra si sa avem relatii de buna prietenie cu vecinii nostri iar aici subliniez marele vecin de la Rasarit….o sa sfarsim prin a ne cauta Porti chiar si in Oceanul Pacific…dupa expirarea portilor europene…..
Inchinaciune la Washington, inchinaciune la Londra, urmate de o aplecare din sale in fata Berlinului, cu stergerea datoriei aferente catre Romania…oare pana unde ne vom tot apleca si umili…???
Demnitatea si onoarea erau la un moment dat valuta forte in relatiile dintre state. Acum, ne facem pres fara sa mai intrebam sau sa mai socotim pentru ce pret, daca acest lucru ar mai avea vreo importanta….
Dimpotriva, am ajuns sa ne vindem mobila din casa pentru a ni se permite sa ne….inchinam altora, noi asezandu-ne dupa aceea pe rogojina de pe jos bucurosi nevoie mare ca avem o bucata de mamaliga fierbinte si aceea lasata noua cu adanca marinimie de catre stapanul nostru.
Mamaliga trebuie s-o taiem cu ata a l’ancienne, nu pentru ca nu ar merge taiata cu cutitul, mai ales rece…dar cutitul in cauza ne lipseste cu desavarsire, noi oferindu-l deja uneia dintre Porti……
Am ajuns atat de rau, noi mandrul popor romanesc incat in afara Troiei, nu cred sa mai existe un alt exemplu de jaf atat de bine organizat si mis en oeuvre…..