Tentatia schimbarii frontierelor in Europa

In ultima vreme, s-a amplificat tentatia schimbarii frontierelor europene, stabilizate dupa Al Doilea Razboi Mondial, inclusiv prin Actul de la Helsinki din 1975 si prin Conferinta de la Paris, din 1990. Utilizarea conceptului de „drepturi colective” pentru minoritati, incercarea de a asocia minoritatile etnice cu dreptul la autodeterminare dar si destramarea unor federatii (URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia), referendumurile pentru separare (Scotia, Catalonia, etc), evolutiile din Ucraina (statutul Crimeii), toate acestea dovedesc o anumita efervescenta in jurul acestei idei. Pe aceasta linie, se inscriu, din pacate, si remarcile recente ale presedintelui Putin, prin care se incerca legitimarea Pactului Ribbentrop-Molotov, inclusiv a consecintelor sale.

M-am gandit, de aceea, sa reiau, aici, discursul pe care l-am tinut in Parlamentul Romaniei, pe aceasta tema, in calitate de ministru al afacerilor externe, in 24 iunie 1991 – deci acum 23 de ani:

24 iunie 1991

 

Alocuţiune rostită de Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe, în Parlamentul României, privind Pactul Ribbentrop-Molotov.[1]

 

Semnat la 23 august 1939 de către miniştrii de Externe ai Germaniei hitleriste şi ai guvernului stalinist al URSS, Pactul Ribbentrop-Molotov – prezentat opiniei publice europene ca un simplu Pact de neagresiune între cele două state – s-a dovedit, la scurt timp după încheierea sa, a fi unul dintre principalele instrumente diplomatice prin care cele două părţi îşi delimitau „sferele de influenţă“ în zona Europei de Est. Modificările de graniţe intervenite în respectiva zonă în anii 1939–1940, ca urmare a anexării parţiale sau integrale a teritoriilor unor state suverane, precum şi invadarea – la 22 iunie 1941 – a URSS de către trupele germane, au relevat că, nici de o parte, nici de cealaltă, finalitatea Pactului nu era aceea a asigurării păcii şi cooperării dintre cele două state.

Cu toate că încă din perioada războiului s-a vorbit de existenţa unui Protocol adiţional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, documentul în cauză – găsit în arhivele germane capturate de aliaţi, a fost publicat abia în 1948 de către Departamentul de Stat al SUA. Până în 1989 autenticitatea sa a fost negată sistematic de istoriografia sovietică.

După cum se ştie, acest Protocol secret conţine o referire expresă la teritorii româneşti. Redau integral punctul 3 al textului său: „În privinţa Europei Sud-Estice, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii“.

Se impune notat că încă dinainte de punerea în aplicare a politicii de forţă consfinţită prin acest Protocol, deci chiar din momentul semnării sale, el a reprezentat o gravă încălcare a normelor elementare ale raporturilor dintre state, o sfidare la adresa acordurilor internaţionale din epocă, îndeosebi a Pactului Ligii Naţiunilor, care codificaseră dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi decide singure soarta. Afirmaţia este cu atât mai valabilă pentru actele ce au decurs din el.

Mai ales că ultimatumul prin care, la 26 iunie 1940, URSS soma România să-i cedeze teritorii asupra cărora cea dintâi nu avea niciun drept încălca grosolan nu numai convenţiile internaţionale în vigoare, ci chiar angajamente asumate anterior de puterea sovietică.

Uniunea Sovietică recunoscuse de jure graniţele României prin semnarea Convenţiei pentru definirea agresiunii din 3 iulie 1933 de la Londra şi ratificată de partea sovietică la 16 octombrie 1933, prin care actul de agresiune era definit şi înţeles în raport cu teritoriul unui stat asupra căruia era îndreptată agresiunea. Ori, teritoriul unui stat era definit, în conformitate cu Raportul Comitetului de Securitate al Conferinţei pentru Dezarmare din 24 mai 1933, ca „teritoriul asupra căruia un stat îşi exercită, de fapt, autoritatea sa“. Mai mult, la 17 septembrie 1939, preşedintele Consiliului Comisarilor Poporului şi comisar al Afacerilor Străine, V. Molotov a declarat formal ministrului României la Moscova, G. Davidescu, că va respecta integritatea teritorială a României. În cuvântarea sa din 29 martie 1940, în faţa Sovietului Suprem al URSS, V. Molotov a declarat că guvernul său nu a ridicat niciodată „problema recâştigării Basarabiei prin mijloace militare“.

Manifestarea de către guvernul român a disponibilităţii de a se ajunge la o înţelegere prin mijloace paşnice a fost respinsă cu brutalitate. Tocmai pentru că nu exista un obiect al negocierii, ci doar dorinţa dobândirii prin forţă a unor teritorii străine.

Aflată în imposibilitatea de a se opune exigenţelor conţinute în nota ultimativă sovietică din 26 iunie 1940 prin care se formulau, utilizându-se false argumente de ordin etnic, istoric şi juridic, pretenţii nejustificate asupra teritoriilor Basarabiei şi Bucovinei de Nord, guvernul român a fost nevoit să le accepte. El nu a recunoscut însă prin aceasta drepturile regimului stalinist asupra respectivelor teritorii româneşti. Nota prin care s-a răspuns celui de-al doilea ultimatum sovietic – din 28 iunie 1940 – ţinea să menţioneze că singurul motiv în virtutea căruia s-a procedat la decizia în cauză a fost cel al menţinerii păcii în zonă: „Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic“. Deci guvernul român al vremii vorbea de „evacuarea“ acelor teritorii şi nu de „cedarea“ lor.

În acelaşi spirit comisiunile de politică externe ale Camerei şi Senatului, în şedinţa lor din 2 iulie 1940, declarau că „Basarabia şi Bucovina sunt şi rămân româneşti pe deasupra vicisitudinilor care s-au abătut vremelnic asupra lor şi care nu sunt cele dintâi“.

Se impune subliniat că, chiar în raport cu prevederile Protocolului adiţional al Pactului Ribbentrop-Molotov, anexarea de către guvernul stalinist a unor teritorii româneşti a depăşit cadrul convenit iniţial, extinzându-se la teritorii care nu s-au aflat niciodată în componenţa statului sovietic sau a Imperiului ţarist. Istoricul britanic P.M.H. Bel, autor al lucrării Originile celui de al Doilea Război Mondial în Europa, apărută în 1986 la Editura Longman, notează, în acest sens, că încălcarea Acordului germano-sovietic din 1939 a declanşat fricţiuni între cele două Părţi Contractante. „La 23 iunie – semnalează autorul citat –, Molotov l-a anunţat pe ambasadorul german la Moscova că Uniunea Sovietică şi-a propus să ocupe simultan provinciile Basarabia şi Bucovina. În timpul negocierilor grăbite din august 1939, URSS îşi declarase interesul faţă de Basarabia. Bucovina însă nu fusese menţionată, deşi Ribbentrop făcute unele remarci vagi despre lipsa interesului politic al Germaniei, în zona Balcanilor, în general. Germanii i-au convins pe sovietici să-şi limiteze ocupaţia la partea de nord a Bucovinei, după care au sfătuit România să accepte ultimatumul sovietic din 26 iunie.“

Punerea în aplicare a ultimatumului a fost însoţită de numeroase abuzuri. Trupele sovietice nu au respectat condiţiile impuse de guvernul sovietic României, încercând prin atacarea unităţilor armatei române să provoace un conflict deschis cu ţara noastră, cu consecinţe grave pentru statul român, ameninţat să piardă noi teritorii; mai mult, ele au împiedicat populaţia civilă românească, ce trăia o adevărată dramă naţională, să se refugieze pe teritoriul rămas sub autoritatea guvernului român şi au depăşit linia de demarcaţie impusă de cererile sovietice.

Adăugând la toate acestea faptul că, în acelaşi timp cu Basarabia şi Bucovina de Nord, a fost ocupat şi Ţinutul Herţei, care nu numai că nu fusese inclus niciodată în teritoriul unor state învecinate cu România, dar nici nu apare menţionat ca atare în niciunul din documentele privitoare la actul de anexiune, este mai mult decât evident că, în ansamblul lor, consecinţele Protocolului adiţional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov asupra României sunt ab initio nule şi neavenite.

Căutând să legitimeze anexarea prin forţă a teritoriilor Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa, istoriografia sovietică a prezentat constant României anilor 1918–1944 drept:

  1. participantă la intervenţia antisovietică prin „ocuparea“ în 1918 a Basarabiei;
  2. promotoare a unei politici antisovietice ca urmare a alianţei cu Polonia, colaborării cu Franţa şi Anglia şi participării la Mica Înţelegere;
  3. dornică de o apropiere de Germania nazistă (legat de încheierea Tratatului economic din 23 martie 1939).

Ceea ce se denumea „ocuparea“ Basarabiei, nu a fost, de fapt, un act de agresiune şi anexare – similar celui la care procedase Rusia ţaristă în 1812, care ocupase estul Moldovei –, pentru că la 28 martie 1918, populaţia din acest străvechi teritoriu românesc a hotărât în mod liber unirea acestei provincii cu Ţara. În acest fel se punea capăt injustiţiei de peste un secol la care fusese supusă, cu forţa, populaţia dintre Prut şi Nistru, fără ca statul român să fi recurs la vreo formă sau vreun mijloc de acţiune contrar legislaţiei internaţionale în vigoare. Revenirea acestui teritoriu în graniţele Ţării a fost rezultatul unui act de voinţă populară, înfăptuit în mod paşnic şi democratic, prin exercitarea dreptului la autodeterminare.

În ce priveşte „antisovietismul“ României, arhivele Ministerului de Externe conţin numeroase şi convingătoare documente care atestă, dimpotrivă, preocuparea şi grija permanentă a guvernelor ce s-au succedat între 1918 şi 1940 de a nu leza în niciun fel interesele URSS şi de a promova relaţii de bună vecinătate.

Astfel, într-o telegramă datată 22 iunie 1938, semnată de ministrul român de Externe din acea vreme, Comnen, şi adresată reprezentantului României la Moscova se pot citi următoarele: „Am dat asigurări formale dlui Litvinov că România nu înţelege să se înregimenteze în niciun bloc ideologic de dreapta sau de stânga şi că nici nu va participa nici direct, nici indirect la nicio acţiune inamicală sau de provocare împotriva Rusiei… Vă rog a face un nou apel la simţul politic al dlui Litvinov şi a-l ruga să nu persevereze în această atitudine negativă care nu este nicidecum de natură a încuraja sforţările noastre permanente de ameliorare a raporturilor dintre ţările noastre“.

La 8 aprilie 1939, o telegramă adresată de Legaţia din Moscova ministrului de Externe al României – în care se relatează discuţia dintre şeful Legaţiei Române şi şeful diplomaţiei sovietice, Litvinov, asupra conţinutului tratatului economic încheiat între România şi Germania la 23 martie 1939, semnalează: „Am insistat asupra frazei: România nu se va face niciodată unealta unor Mari Puteri împotriva vecinilor săi. S-a vorbit de ultimatum, de clauze secrete, a răspuns Litvinov, şi a reînceput să mă chestioneze. L-am asigurat mai ales asupra faptului că nu există acord secret, că şi alte state pot obţine de la noi acorduri similare şi că de zonele libere vor putea profita şi alţii“.

În sfârşit, atitudinea de reţinere pe care a manifestat-o România faţă de alte ţări vecine, mult mai mici decât URSS, chiar în condiţiile în care acestea dădeau tot mai vizibil semne ale unei politici revizioniste, oferă o dovadă de netăgăduit că, în ce o priveşte, ţara noastră s-a achitat cu bună credinţă de obligaţiile bunei vecinătăţi. Este grăitor în acest sens conţinutul telegramei adresate de Ministerul român al Afacerilor Externe ambasadelor din Belgrad şi Ankara, la 21 martie 1939. Semnată de Grigore Gafencu, ea consemnează următoarele: „Voinţa României de pace este îndeobşte cunoscută. România nu urmăreşte niciun ţel politic sau teritorial dincolo de hotarele ei. Cu prilejul evenimentelor din urmă şi îndeosebi cu prilejul ocupării de către trupele maghiare a Rusiei Subcarpatine, România a dovedit spiritul ei paşnic şi binevoitor faţă de vecinii ei, prin atitudinea cumpătată a guvernului… Ungaria nu are a se teme de vreo agresiune din partea noastră. În schimb Ungaria nutreşte sentimente revizioniste pe care în vremurile din urmă le-a manifestat pe faţă prin campanii de presă şi întruniri… Aceste argumente se potrivesc şi pentru raporturile noastre cu Bulgaria, faţă de care nu avem de asemenea nicio revendicare şi pe care am dori să o vedem luând parte la colaborarea Statelor Balcanice“.

Rezultă din toate acestea că nimic din conduita României nu a justificat actul de ocupare de către trupele sovietice a teritoriilor româneşti din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei. În schimb, politica expansionistă a Germaniei hitleriste şi a guvernului stalinist al URSS au încurajat guvernele revizioniste din Ungaria şi Bulgaria, care, cu aprobarea Berlinului, au ocupat, la scurt timp după consumarea actului sovietic de anexiune, alte părţi ale teritoriului românesc.

Acestea sunt faptele istorice.

În retrospectiva timpului, Pactul Ribbentrop-Molotov apare, în contextul mai larg al politicii marilor puteri ale vremii, ca unul din actele inspirate de politica de concesii faţă de ţările revizioniste. Cu datele pe care le deţinem astăzi, ne apare clar că acest act a permis lui Hitler să declanşeze cel de-al Doilea Război Mondial. Reţinem opinia Comisiei Sovietului Suprem al URSS cu privire la aprecierea politică şi juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune din 1939, potrivit căreia pentru Stalin „principalul motiv l-a constituit nu tratatul ca atare, ci tocmai ceea ce a devenit obiect al protocoalelor secrete: adică posibilitatea de a introduce trupele în republicile baltice, în Polonia şi în Basarabia şi, în perspectivă, chiar în Finlanda. Adică motivul central al tratatului a constat în ambiţiile imperiale“ („Pravda“, 24 decembrie 1989).

Ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 şi introducerea trupelor în Basarabia, realizate în baza Pactului Ribbentrop-Molotov, au constituit, după toate standardele, un caz clar de agresiune. Acest act a constituit nu numai o lovitură împotriva poporului român, ci şi împotriva spiritului de bună vecinătate şi respect reciproc care începuse să se închege datorită eforturilor unor personalităţi politice de seamă ca Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov, precum şi unor personalităţi proeminente ale vieţii culturale şi sociale.

Prin ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţei, Stalin a declanşat procesul de dezmembrare teritorială a României, care s-a continuat cu răpirea unei părţi din Transilvania şi pierderea sudului Dobrogei. Au fost create condiţii pentru venirea la putere a unui guvern legionar şi a dictaturii militare, precum şi pentru intrarea ţării în război, în alianţă cu Germania lui Hitler, şi participarea la războiul împotriva Uniunii Sovietice.

Guvernul nostru a salutat Hotărârea Congresului deputaţilor poporului ai URSS, din 24 decembrie 1989, în care se arată: „Congresul deputaţilor poporului ai URSS condamnă semnarea Protocolului secret adiţional din 23 august 1939 şi a altor înţelegeri secrete cu Germania. Congresul recunoaşte că protocoalele secrete sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei şi de valabilitate din momentul semnării lor. Protocoalele nu au creat o nouă bază juridică pentru relaţiile Uniunii Sovietice cu terţe ţări, dar au fost folosite de Stalin şi anturajul său pentru a da ultimatumuri şi a exercita presiuni asupra altor state prin recurgerea la forţă, încălcând obligaţiile juridice asumate faţă de acestea“.

Guvernul României şi-a exprimat în mai multe rânduri poziţia – pe care o reafirm în faţa dumneavoastră astăzi – de a vedea în Pactul Ribbentrop-Molotov un act ilegal, de încălcare flagrantă a principiilor dreptului internaţional, nul şi neavenit încă din momentul semnării sale. De aici decurge caracterul ilegal al tuturor consecinţelor sale, inclusiv în ceea ce priveşte Basarabia şi celelalte teritorii româneşti încorporate cu forţa în URSS, în baza prevederilor lui.

Din păcate, înstrăinarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţei a devenit una din realităţile Europei postbelice, consacrată prin Tratatul de pace încheiat între România şi puterile aliate în 1947. Această realitate a fost agravată de politica stalinistă de deznaţionalizare şi de utilizare a elementului etnic pentru consolidarea imperiului, care a creat la rândul ei noi realităţi. Una dintre ele este aceea că teritoriile româneşti dezlipite prin ultimatumurile din iunie 1940 din trupul ţării au intrat în componenţa unor republici diferite din teritoriul Uniunii Sovietice. O altă realitate este politica stalinistă deliberată de alterare a compoziţiei demografice a acestor teritorii, care a făcut astăzi ca ponderea elementului românesc să scadă – potrivit statisticilor de care dispunem – până la 65% în actualul teritoriu al Republicii Moldova şi până la 20% în teritoriul Bucovinei de Nord. Noi, ca guvern şi ca ţară, nu putem ignora toate aceste realităţi şi de la ele pornim atunci când ne definim poziţia şi politica faţă de soluţionarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov.

Cuvântul de ordine este înţelepciunea. Desigur că simpla evocare a Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi a Herţei ne provoacă tuturor o emoţie dintre cele mai fireşti. Dar dacă este vorba de politică la nivel de stat, emoţia trebuie să cedeze locul lucidităţii, răspunderii şi inteligenţei.

Realitatea europeană postbelică stabilită la Yalta şi prin acordurile ulterioare este în plină evoluţie. Cele mai remarcabile schimbări în această realitate sunt unificarea Germaniei şi revoluţiile din estul Europei, care au pus capăt Războiului Rece şi diviziunii continentului în ţări cu „sisteme social-politice diferite“, inaugurând tranziţia la democraţie şi la economia de piaţă în aceste ţări. Uniunea Sovietică însăşi cunoaşte schimbări profunde. Republica Moldova a adoptat în urmă cu un an o declaraţie de suveranitate în cadrul URSS şi şi-a propus ca obiectiv strategic dobândirea suveranităţii depline şi a independenţei politice[2]. Trebuie să respectăm această opţiune.

Înţelepciunea politicii noastre legată de repararea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov va fi dată de măsura în care ea ţine seama de realităţile geopolitice şi istorico-politice în care şi cu care trăim. Astăzi este o altă realitate decât cu cinci decenii în urmă şi ceea ce s-a întâmplat în aceste decenii pentru a se ajunge la această realitate – fie că ne place, fie că nu – nu putem ignora. Politica noastră trebuie să fie aceea de a înţelege limitele în care trebuie să acţionăm şi, în acelaşi timp, de a nu le accepta şi de a face ceea ce este posibil pentru un viitor mai bun.

Repararea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov nu este astăzi de conceput decât în cadrul principiilor dreptului internaţional şi al evoluţiilor generale pe plan european. Principiile dreptului internaţional sunt consacrate în Carta ONU, în Declaraţia Adunării Generale a ONU privind principiile de drept internaţional referitoare la relaţiile prieteneşti între state, precum şi în Actul final de la Helsinki din 1975 şi în Carta de la Paris din 1990. Aceste principii sunt obligatorii pentru România, ca şi pentru celelalte state europene. Ele ne dau cadrul şi măsura în care putem acţiona. Putem înţelege abordările emoţionale ale unor forţe politice de la noi, dar nu le împărtăşim, deoarece implicaţia lor imediată este aceea de a emite pretenţii teritoriale asupra Basarabiei şi a celorlalte teritorii româneşti, considerate la timpul anului 1940. O asemenea abordare nu este în spiritul principiilor pe care le-am amintit şi, mai mult decât atât, este şi utopică şi contraproductivă, atât sub aspect politic, cât şi sub aspect concret. Nimeni în rândul ţărilor participante la CSCE nu susţine o asemenea abordare, nici chiar pentru ţările baltice, care au fost state independente şi a căror încorporare în teritoriul URSS nu a fost recunoscută de o serie de state, între care Statele Unite, ceea ce nu este cazul Basarabiei.

Opţiunea noastră, a guvernului, este abordarea pragmatică, ce ni se pare mai eficientă în planul istoriei viitoare. Lamentărilor în jurul trecutului, le-am preferat organizarea cât mai bună a prezentului, fără a introduce servituţi faţă de eventualele opţiuni viitoare.

Trebuie să acceptăm ideea a două state româneşti, evoluând fiecare pe propria sa traiectorie, în contextul geopolitic dat. Acceptând această realitate, să construim în jurul ei, cu speranţa că drumul pe care cele două state îl vor face împreună, realizând o interferenţă economică şi culturală din ce în ce mai strânsă, va putea să întreţină prezentul în perspectiva unui viitor care să ne permită să ne gândim la un asemenea grad de spiritualizare a frontierelor în care România şi teritoriile Basarabiei, ale Bucovinei de Nord şi ale Herţei să nu se mai simtă înstrăinate. Tratatul de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie semnat la 5 aprilie cu URSS permite stabilirea unor relaţii directe cu republicile sovietice şi implicit cu românii din teritoriile încorporate în 1940 în Uniunea Sovietică. Să folosim această posibilitate printr-o politică înţeleaptă a paşilor mici, care ni se pare infinit preferabilă unei acţiuni brutale şi lipsite de perspectivă, făcând o distincţie netă între politică şi sentimente. Exprimându-ne, fireşte, sentimentele, să trecem efectiv la construirea interferenţei economice şi culturale pe care am evocat-o mai sus, la stabilirea unor legături durabile cu populaţia din teritoriile româneşti înstrăinate ca urmare a înţelegerilor prilejuite de Pactul Ribbentrop-Molotov. Guvernul nostru pe această cale s-a angajat, preferând poziţiei radicale şi violente – la care unii ne îndeamnă – cu efecte imprevizibile, în contextul general al normelor europene şi al raportului de forţe pe continent, o politică de asigurare a premiselor necesare pentru ca legăturile populaţiei din teritoriile româneşti cu Ţara să se desfăşoare în mod fructuos. Acesta este mesajul pe care, în numele guvernului, îl aduc astăzi în faţa dumneavoastră, a forului legislativ al ţării.

Aş mai sublinia, în încheiere, importanţa unei acţiuni concertate a forţelor politice din ţară şi a armonizării poziţiilor lor atunci când – aşa cum este cazul în chestiunea pe care o discutăm astăzi – este vorba de interese supreme ale ţării şi ale poporului nostru. Nimic nu mi s-a părut mai potrivit pentru a-mi sprijini acest apel decât cuvintele lui Iuliu Maniu, rostite în şedinţa Adunării Deputaţilor Parlamentului român din 4 aprilie 1934, într-o dezbatere consacrată poziţiei României faţă de revizuirea frontierelor: „Dacă în atâtea şi atâtea chestiuni interne ne desparte, unii de alţii, o lume întreagă, doresc măcar în chestiunile externe să ne unim cu toţii în gând şi hotărâre, de a păstra ceea ce este al nostru, de a nu ataca pe nimeni, dar a nu lăsa ca nimeni să ne atace patrimoniul naţional“.

 

 

Adaug si Declaratia Parlamentului, adoptata in aceeasi zi:

Declaraţia Parlamentului României privind Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pentru ţara noastră.[3]

 

Evocăm în aceste zile momentele tragice trăite de România în iunie şi august 1940, la numai două decenii după împlinirea aspiraţiei de veacuri a poporului român – reîntregirea neamului prin Marea Unire din 1918 şi crearea Statului naţional unitar român în hotarele lui fireşti, din punct de vedere istoric, etnic, social, politic, juridic şi cultural.

Evocăm acele dureroase evenimente, când părţi importante din trupul ţării au fost rupte cu forţa şi anexate samavolnic prin implicarea directă sau complicitatea puterilor semnatare ale pactului, a politicii lor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii politice europene instaurate după Primul Război Mondial.

În contextul acestor evoluţii din Europa, de la sfârşitul deceniului al patrulea, nu doar sistemul de tratate şi alianţe ale României, construit cu migală şi inteligenţă de diplomaţia românească şi ilustrul său exponent, Nicolae Titulescu, dar şi sistemul general al Societăţii Naţiunilor s-au dovedit fragile.

În faţa forţei brutale, a politicii agresive din Est şi din Vest, încercarea de înţelegere şi de preîntâmpinare a conflictelor s-a dovedit inoperantă sau fără efect.

Atitudinea de cedare a unor ţări în faţa politicii statelor agresive a făcut posibile Pactul Ribbentrop-Molotov şi Dictatul de la Viena. În baza lor, Uniunea Sovietică anexa Basarabia, Ţinutul Herţei şi Nordul Bucovinei, iar Ungaria horthystă anexa o treime din Transilvania – sfinte pământuri româneşti.

Prin jertfa de sânge a poporului român, unul din aceste odioase aranjamente – Dictatul de la Viena – a fost abolit. Celelalte teritorii româneşti continuă să fie înstrăinate.

Niciun fel de politică, nici chiar cea stalinistă de înstrăinare a populaţiilor din aceste teritorii, nu a putut anihila conştiinţa apartenenţei Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţei la România.

Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care URSS şi Germania îşi stabileau „sferele de interese“, de la Marea Baltică la Marea Neagră – hotărând, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România –, contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional.

În consecinţă, în numele poporului român, Parlamentul condamnă acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit. Tot astfel trebuie să fie

[1] Publicată sub titlul „Pactul Ribbentrop-Molotov – un act de încălcare flagrantă a principiilor dreptului internaţional“, în Adrian Năstase, România şi noua arhitectură mondială. Studii, alocuţiuni, interviuri 1990–1996, Bucureşti, 1996, pp. 53–59.

[2] Republica Moldova şi-a declarat independenţa în august 1991.

[3] Publicată în „Monitorul Oficial“, an. III, nr. 136, 27 iunie 1991.

42 de gânduri despre “Tentatia schimbarii frontierelor in Europa

  1. Cine nu simte ca afara a inceput sa bata vantul schimbarii dupa 25 de ani de la revolutia anti-comunista din 1989,traieste intr-o lume paralela.
    Ieri am fost cateva zeci de mii de oameni in strada iar de maine vom fi cu sutele de mii ,la fel ca la revolutie.
    NIMENI NU MAI POATE OPRI ACEST TAVALUG IMPOTRIVA CLASEI POLITICE.

  2. Profilul votantului Basescu – Udrea – Macovei – Johannis

    Basescu il prefera si pe Keo , probabil pentru felul in care a inselat-o pe Andreea Balan : in casa Andreei Balan , in patul Andreei Balan si pe muzica Andreei Balan 🙂

  3. Cred ca este foarte bine sa tinem calde amintirile despre evinimentele din acei ani negri. Cum scriati, am fost atacati din est, vest si sud.
    Astazi ar trebui sa fim pregatiti pentru evenimente asemanatoare.

  4. FELICITARI!profesionalism, patriotism,logica impecabila!
    România va plati mereu geopolitic!A fost si ramâne o monedă de schimb pt cei mari. Daca Titulescu era ascultat si incheiam cu Litvinov si URSS pactul de neagresiune din 1935, in 1940 trebuia sa tragem un singur glont!Carol II lea , Franta si Anglia au povara trecutului, ascensiunii celor 2 extreme, comunismul si hitlerismul!

  5. Am citit cu mare placere articolul Dvs si teama ma cuprinde.In politica externa actuala a Romaniei mi se pare ca parca cu intentie vadita sau cu frica nejustificata se acccentueaza foarte rar aceste principii de independenta si suveranitate teritoriala! Mai mult, reactiile forurilor in drept sa apere orice incalcare a cestor principii sunt palide si usor tardive….Ce i drept domnul ministru Corlatean a schimbat in ultima vreme felul de a vorbi de Romania in ceea ce priveste incalcarea acestor principii! Poate e un semn de bine dar ma ingrijoreaza toleranta parlamentului la anumite fapte care sunt comise cu scopul vadit de a destrama teritoriul national. Frontierele Romaniei trebuiesc pastrate cu riscul suprem! Miile de ostasi cazuti la datorie, eroi nationali si diplomatia romaneasca interbelica si cea care a urmat dupa ea au fost si raman stalpii apararii acetor frontiere de granit! Imi doresc sa citeasca acet articol cati mai multi cititori, poate asa vor intelege de ce Adrian Nastase ramane in istorie ca unul din cei mai renumiti prim-ministrii ai statului roman!

  6. @ sadicu

    Ai dreptate ! Lumea s-a saturat de toti jegosii astia portocalii ( cu tenta de maro ) si saptamana viitoare o sa-i arunce la lada de gunoi a istoriei . Sper sa nu mai auzim niciodata de escroci , de sekuristi jegosi , de slugoi si de activisti spalati pe creier ca : Basescu , Macovei , Plesu , Tismaneanu , Neamtu , Vicleanu , Berceanu , Anastase , Kovesi , Papa Hagi , Boc , Falca Duta , etc.

    Cat despre tine , tu vei disparea in mod natural de pe acest blog pentru ca n-o sa mai ai obiectul muncii …

    Jos CIUMA PORTOCALIE !

  7. Oameni buni si mai putin buni ,nu va lasati provocati de „agenturili vecine si pretine ” , care-i antreneaza si pe multi prosti si rau perdanti !!!

    Au mai incercat javrele si in ’89 , si in ’90-’92 si nu le-a iesit , dar astia VOR CONTINUA .

    Jandarmi , oameni buni si mai putin buni ,nu fiti violenti , chiar daca sunteti provocati , javrele si slugile lor au nevoie de martiri cu „borshu’ pe mecle” pe la tv. si-n ziare . .
    Eu inteleg ca va mananca pumnii , dar nu le oferiti asemenea cadouri gratuite .
    Basismul rezidual e greu de starpit !

  8. Reincalzirea fricii: Volodea si lupul. Se pare ca aceasta ultima saptamana electorala este una a discursurilor fara limite, iesite parca din cotloanele mintii. Cand un discurs public nu se mai multumeste cu tinte individuale, ci escaladeaza, atacand state si guverne, involuntar se pozitioneaza, defularile subconstientului rup orice autocenzura. Matricea gandirii devine si mai stravezie cand din deversarile freudiene razbat mesaje amestecate, panicarde, deprimante si nevrozante, cum graita-ti intr-un articol anterior, dar si rezolutive si ultimative, cum sustineti in cel de fata. Unde ar putea fi plasat acest tip de discurs? Cineva aserta, ieri, ca s-ar incadra la extrema dreapta. S-ar putea spune insa la fel de bine ca la extrema stanga, faptul in sine nu are prea multa importanta, oricum extremele se ating. Cel mult ar putea fi vorba, in al doilea caz, de mai multa precizie, ca origine sau punct de plecare, daca se are in vedere o anumita ascendenta, desi nici acest lucru nu ar avea relevanta. Extremismul este extremism, o iesire din linia echilibrului, iar hranirea discursurilor din asa ceva nu aduce beneficii, ci pierderi, in primul rand de credibilitate. Povestea hotului care striga “hotul!” este binecunoscuta si in politica, nu ar trebui ignorata nici in acest epilog de campanie electorala. Incepeti cu “Ceausescu nu fi trist, Victor Ponta-i comunist”, dar nu este oare acest slogan o reincalzire a fricii din patania cu “Sariti, vine lupul!“, mai nou “Sariti, vin comunistii!”, “Sariti, vin rusii!”, “Sariti, vin chinezii!”, cu toate consecintele falselor avertismente, profitocratice pentru unii, nefaste pentru altii? Nu au strigat activistii dreptei in 2004 si in 2009 ca vine lupu’, iar romanii s-au procopsit zece ani cu Basescu?!… Vreti ca, acum, exersand aceleasi tipete abuzive, sa-l inlocuiti pe lupul Basescu cu lupul Iohannis? Cat de lipsit de intelepciune ar trebui sa fie un electorat pentru a cadea a treia oara in capcana aceleiasi strategii electorale a pierzaniei? Nu va numiti Petrica si nu strigati ca vine lupu’ din plictiseala sau din amuzament, cu siguranta sunt interese foarte mari la mijloc. Insa renuntarea la orice precautiune sau aparenta de moderatie in mesaje de tipul “Opriti-l pe Victor Ponta din cursa prezidentiala, barati-i calea spre Cotroceni!” nu seamana deloc cu un semnal de incredere, ci cu unul de disperare. http://www.contributors.ro/politica-doctrine/pentru-fericirea-poporului-reflectiii-despre-tavalugul-pontocratic-si-posibilitatea-de-a-l-opri/

  9. Negoita , doar nu crezi ca Stalin si Beria ar fi respectat tratatul cu Romania ?
    Nu crezi ca URSS ar fi renuntat la Basarabia in schimbul unui tratat cu ce considerau ei burghezi decadenti ? URSS nu a ratificat , nici ea , tratatul Titulescu – Litvinov .
    Sarpele Putin a stat relativ cuminte doua luni , crezand ca Hollande ii va livra port-elicopterele intre timp .Acum Isi pierde rabdarea si isi trimite tancurile , artileria , rachetele sol aer si soldatii si consilieri sinistri de imagine pentru militiile finantate de el . Pana cand sau i se blocheaza orice afacere in Uniunea Europeana , Japonia si America de Nord sau nu i se ard 50 de tancuri sub loviturile armatelor Vestului sarpele nu se va opri … Atentie , face camaraderie deschisa cu Orban iar demonstratiile cu ” Banatul liber ” etc sunt ce vreti voi , numai spontane nu .

  10. Va multumesc pentru cunostinetele dobindite prin relatarea evenimentelor istorice din perioada interbelica,tara noastra a fost greu incercata nu numai atunci, ci si dupa al doilea razboi mondial. Felicitari , toata consideratia si admiratia mea domnule Adrian Nastase !

  11. sadicu
    ..Iar noi vom fi cu milioanele la vot si, la mitingurile noastre pasnice (cum a fost cel de la Brasov), va vom aplauda chiar si atunci cand ne agresati, sau, va luptati cu jandarmii.
    Stiam, de altfel, ca nu vreti dialog, voi vreti violenta. Noi fiind crestini ortodocsi, va vom zambi si ne vom ruga pentru sufletele voastre chinuite de diavol. Iar diavolul chiar are un nume…sau, daca luam in calcul clonele, are mai multe nume. Unele, se regasesc si in dosarul romano-german E.A.D.S. si al unei anume banci britanice prin care s-au spalat vreo 200 milioane de euro.
    (Z)
    ps
    Totusi, nu inteleg de ce nu protestati (la Timisoara n.r.) pe gratis…chiar nu puteti face nimic fara bani ? De fapt, n-ar trebui sa ma mir…asta e capitalismul in acceptiunea voastra: banul si puterea, nimic altceva. Restul, e demagogie. Dar nici macar de asta nu este in stare candidatul vostru, de aceea va isterizati si va bateti cu jandarmii. Cat despre dezbateri, este ultimul lucru pe care vi-l doriti. Voi vreti sa impuneti, nu sa discutati, sa impuneti chiar si cu cei 4,5% ai procuroarei comuniste Monica Luiza Macovei. Iata cat de nuzi va etalati societati romanesti..CONTINUATI !
    (Z)

    NOTA:
    Cred ca domnului Nastase I-a scapat off topicul tau de propagandist basist de duzina, care incita cu nesimtire la violenta si nesupunere civica, in lipsa evidenta de argumente. Eu l-as fi tinut in moderare.

  12. ps-Sadicu
    ..Sotia mea a votat cu Victor Ponta in turul I si va vota la fel si in turul II. Evident ca sunt mandru de ea.
    (Z)

  13. sadicu se insinuează pe acest blog ca un individ obiectiv, care cică respectă pe gazda noastră și chiar pe noi. Dar ne vorbește de calitățile Monicăi Macovei! Iar azi, cică bate un vânt! Vântul schimbării! 25 de ani vor fi aruncați la gunoi pentru că se adună câțiva disperați în stradă. De unde vânt al schimbării? E doar un vânt de-al lui Băsescu…

  14. @sadicu
    Esti vestitorul unei pereistroika de tip Garbaciov-Soros? Atunci se cinta la Moscova Wind of change. Intre timp s-a trezit China si corecteaza erorile si execesele secolului XX care nu a fost atit de american pe cat se spune.

  15. @sadicu noiembrie 9, 2014 la 1:54 pm

    Prietene, declarat admirator al lui Băsescu Traian , cel care nu te-a dezamăgit niciodată, după propriile-ţi declaraţii , despre ce REVOLUŢIE vorbeşti dumneata aici ? Vrei REVOLUŢIE , dragă? Nu mai spune !

    Am auzit ieri “democraţii ” dumitale strigând din rărunchi “JOS PONTA! ”. Până să mă lămureşti dumneata c-o puneţi de-o REVOLUŢIE , voiam să întreb cum veţi face asta . Pentru că “JOS PONTA” în democraţia pe care o clamaţi pe străzile patriei înseamnă pur şi simplu succesul unei moţiuni de cenzură , dacă împricinatul nu îşi dă demisia aşa , că i-a trecut lui prin cap. Şi nu cred ca Victor Ponta , candidat cu şanse peste 70% să fie peste o săptămână preşedintele României, să aibă în proiect de lunea până sâmbăta asta vreo demisie. Aveţi vreo moţiune de cenzură în plan în următoarele zile? Nu , pentru că nici nu aţi putea – instrumentul moţiunii de cenzură l-aţi risipit deja într-o stupiditate de acţiune , în cadrul căreia toţi spuneau că SE DEPUNE şi nimeni nu ştia PENTRU CE se depune . Dacă-l întrebaţi pe Iohannis astăzi , nici nu cred că mai ştie dacă s-a depus sau nu .
    Atunci ce vreţi ? Voi nu vreţi nimic . Băsescu vrea ; nu vouă , ci lui i se apropie funia de par şi VA APRINDE FITILUL TROTILULUI , dacă va putea , aruncând fără scrupule ţara în aer , folosindu-se de voi toţi , activişti şi propagandişti mărunţi , ca “focare minore ”.

    E un joc periculos şi vă bănuiesc pe mulţi dintre voi , cei care umblaţi pe bâjbâite la trotil , de o uriaşă inconştienţă .

  16. Astept continuarea postarii – infierarea cu manie proletara a lui Iohannis, ca fura Ardealul, noroc cu Ponta si ai lui etc…
    Intru apararea candidatului dvs. nu pot decat sa fac trimitere la afirmatiile unui nou (dar vechi) aliat – Vadim, care intr-un pamflet recent (nicio luna), MR. PÎRȚ ȘI CURVA POPII, spune ce stie el mai bine despre Ponta. Se pare ca nu va deranjeaza. Ma rog, asta-i nivelul PSD de intelegere a politicii…
    Nu va deranjeaza nici ca PSD-istii considera ca romanii sunt categoria I (ei) si a doua (restul)?

  17. Ma tem ca vom avea conflicte violente de strada!
    N-am nicio indoiala ca radicalizarea brusca a sustinatorilor lui Iohanis nu e nici spontana, nici intimplatoare! Ea se explica prin scorul mult sub asteptari obtinut de candidatul ACL la primul tur. Mai mult, sustinerea pe care au anuntat-o mai multi (fosti) candidati la presedintie pentru Victor Ponta face ca recuperarea handicapului in turul 2 sa devina, pentru Iohanis si cel din spatele lui, imposibila prin mijloacele „traditionale” (!)
    Alternativa este provocarea unor miscari de strada violente, pe fondul carora s-ar putea broda tot soiul de cereri dintre cele mai nastrusnice (de ex. aminarea / anularea alegerilor). Ideea nu e noua, banuiesc ca isi are sorgintea in perioada „revolutiei portocalii” si sint convins ca Adrian Nastase ne-ar putea deslusi mai multe, daca n-ar fi atit de ocupat cu recolta de toamna!
    Cit despre creierul acestor miscari, el trebuie cautat, logic, acolo unde ar fi deranjul cel mai mare in cazul unei victorii a lui Ponta.
    Guvernul va avea nevoie, in zilele ce vin, de nervi tari si cap limpede, dar si cetateanul de rind va trebui sa se abtina de la orice tentatie de a raspunde provocarilor ordinare ce, sint convins, vor veni!
    Un rol decisiv il va avea comunicarea, capitol la care, pina acum, guvernul Ponta mi se pare corigent!

  18. Alegerile prezidentiale 2014: Dreapta politica vrea sa castige turul doi calarind un cal mort. Dupa intrarea competitiei prezidentiale in linie dreapta, stupoare!, candidatul Iohannis si sustinatorii sai au ales sa schimbe calul in galop, incalecand calul mort al comunismului. Anticomunismul nu mai este o idée, cum a fost comunismul pana in 1917, ci o stare tot atat de reala si de palpabila, dupa 1989, cum a fost comunismul est-european, dupa 1945. Comunismul nu a fost dorit sau adus de romani, a fost un experiment strain, impus manu militari, cu consecintele dezastruoase cunoscute, motiv pentru care nu cred sa existe fie si macar un simplu cetatean care sa-i duca dorul, nemaivorbind de un politician, care are intelesul profund al cuvantelor „perimat” si „ireversibil”. Fie si numai pentru ca a putit de la inceput si de la o posta a alogenitate dusmanoasa, care ne-a transformat in sclavi aproape o jumatate de secol, fapt pentru care recomand impartasirea fara rezerve a indemnului presedintelui Emil Constantinescu de a nu avea „suflete de sclavi”, comunismul nu mai este nici posibil, nici acceptabil. Nu spun ceva nou, decomunizarea partidistica, politica, ideologica si institutionala a inceput in 1989, apoi a fost desavarsita, economic si militar, de catre UE si NATO. Cei care sustin contrariul sau incearca obtinerea de foloase politicianiste unilaterale o fac pe propria raspundere, dar i-as indemna sa priveasca cu luare aminte la aniversarea a 25 de ani de la daramarea zidului Berlinului, din aceste zile, cand angajamentul anti-razboi rece, anticomunist si pentru casa comuna europeana a fost reafirmat de fosti si actuali lideri europeni, intr-o solidaritate impresionanta.

  19. ” Frumoasa din Pădurea adormită ” și-a consumat în fine somnul de câteva luni , timp în care toată lumea se întreba ce i s-a întâmplat , și dă un interviu la PS NEWS . La întrebarea reporterului , Crin Antonescu răspunde că nu îl va susține pe Klaus ; argumentația domniei-sale este întărită de paralela între 2014 și 2004 . Adică și în 2004 el a spus că ar fi rău pentru România să se aleagă Adrian Năstase , dar nici nu l-a însoțit în campania electorală pe Băsescu , fapt din care noi trebuia să înțelegem că el-era-și-nu-prea de acord cu candidatul Alianței DA.

    Nu ne spune Crin Antonescu dacă astăzi mai crede, așa cum credea în 2004, că Băsescu Traian a fost opțiunea MAI BUNĂ ; pentru că , dacă nu mai crede la fel , și paralela domniei-sale cade în desuetudine .

    Am scris despre fostul președinte liberal că pentru mine el este imaginea de netăgădit a eșecului . Dar nu a eșecului splendid din Zorba Grecul , descris de acesta , atât de plastic prin : ” Vino , boss, să vezi o prăbușire cum nu ai mai văzut … Dar ce prăbușire frumoasă ! ” ci a celui brut , neartistic , care nu mai lasă loc de solidalitate sau de păreri de rău pentru protagonist .
    Pe surse , unii spun că , între prieteni , atâtia câti i-au mai rămas , Crin recunoaște că a greșit ; inteligent fiind, cred că înțelege și că nu există posibilitate de a repara eroarea . Vede partidul pe care l-a condus la cele mai bune performanțe din 1990 până acum zbătându-se rușinos de captiv în plasa de păianjen împletită de Blaga și acoliții lui și observă cum în urma acestei ” arahniade ”prolifice din PNL nu a mai rămas decât coaja – adică NUMELE . Iar țopăiala veselă pe ”VERDE-NROURAT ” îi zgârie urechile ca o manea cu Florin Salam pusă-n scenă la Opera Română.

    Dacă nu ar fi atât de vanitos, singur în cabina de vot , Antonescu Crin nu ar trebui să răsucească mult ștampila pentru a o aplica pe primul nume de pe buletin , având grijă să nu murdărească de tuș cei trei trandafiri .

    Însă Crin este vanitos … așa că buletinul de vot cu ștampila aplicată în afara celor două patrulatere , dar ușor spre strânga , cred că va fi al lui .

  20. @Che Sadicu, preferi o revolutie votului de duminica? Si il impuscati pe dictatorul Basescu? Eu zic sa ramai in strada. Acolo ti-e locul. In rigola. La canalizare.

  21. SADICU- Ati iesit in strada sau iesiti cu zecile de mii asa ai spus nu ? Bun dar sa FACETI CE ? Sa instaurati haosul sau alta clasa politica,daca se poate sa faci si tu parte din clasa politica noua.Ce-mi place,adica dupa tine Iohanis face parte din clasa politica noua inconjurat si condus de cretinii de PDL-isti. Ce gindire ciudata ai !

  22. Despre ostensiv în DEX şi în Merriam Webster. Iarăşi constat diferenţe supărătoare între definiţiile din DEX şi din Merriam Webster. Ca întotdeauna, voi lua drept referinţă corectă definiţia din Merriam Webster. Bine, un dicţionar este în Limba Română, celălalt în limba engleză. Ceea ce este “ostensiv” în DEX şi cu funcţie de adjectiv, se scrie “ostensive” în Merriam Webster, tot cu aceeaşi funcţie. Să traduc pe româneşte referinţa din Merriam Webster : Constituirea definiţiei prin exemplificarea lucrului sau calităţii care se cer definite. Sinonime : “evident” şi “prima facie”. Să le păstrăm şi pentru Limba Română. În vreme ce DEX se limitează la valoarea de adjectiv, Merriam Webster merge şi la valoarea de adverb, pe care îl scrie “ostensively”. Să introducem pentru “ostensiv” şi valoarea de adverb în Limba Română, pe care îl scriem însă tot “ostensiv”.

  23. Fac un apel catre toti romanii: Nu va lasati provocati.
    Bande similare fostelor Hitlerjugend instigate din afara, de stafful lui Yoahhnis si de la palatul Cotroceni, sau, mobilizate pe Facebook, vor incerca sa genereze haos in Romania, iar politicienii ne-romani din spatele lor sa arunce vina tot pe guvernul Ponta.
    Iesiti in strada, daca nu se poate altfel, dar zambiti si aplaudati, orice s-ar intampla. Trebuie sa le aratam extremistilor fara repere ca Romania inca nu a murit si ca noi, chiar credem in statul de drept, in valorile nationale si, nu in ultimul rand, in ordinea constitutionala de drept.
    Jigodia macovista care nu a primit voturi importante nici la alegerile interne din PDL si nici in tara, o ordinara misecuvenista, va incerca sa confiste societatea civila si sa se erijeze, tot ea, in aparatoarea…justitiei, desi, incompatibiliatea lui Yohannis o trece cu vederea cu imensa ipocrizie. Iata cine da lectii de democratie, stat de drept si justitie independenta, in Romania: o nemernica tradatoare de neam finantata de George Soros. Sper ca procurorii onesti sa reactioneze si sa aplice legea !
    Macar dupa alegeri.

  24. Andreea Pora : „Dreapta culege ce-a semănat / Dacă Băsescu nu va ieși să dea un mesaj clar pro-Iohannis, va fi direct responsabil de alegerea lui Ponta. Nimeni și nimic nu-l va mai putea spăla de acuza de blat. Optimiștii pot spune că se putea și mai rău, pesimiștii că vine apocalipsa pontistă și asta e. Lăsând la o parte utopiile și entuziasmele de conjunctură, adevărul e că scorurile erau previzibile. La halul în care arată dreapta, la vărsarea de sânge din ultimul an – cu apogeu în campania electorală -, la atacurile veninoase și iraționale împotriva lui Iohannis, totul cuplat cu revărsarea de pomeni, nesimțire, agresivitate și sacii cu milioane de euro azvârliți în joc de PSD, cu greu s-ar fi putut întâmpla altceva. Iohannis a făcut ce a putut, a fost, inclusiv el, în cotele de așteptare. Prea multe în plus nici nu poți să-i ceri pentru turul doi. Nu e genul care să poată ieși din propriul tipar. Singura dezmăgire reală este scorul obținut de Macovei, se demonstrează încă o dată ceea ce mulți știam și intuiam – anticorupția nu interesează decât o minoritate, mereu aceeași. Nici măcar în condițiile în care ultimele anchete ale procurorilor au arătat viermuiala hulpavă a hoților aspirându-ne firfiricii din portofel, nu s-a schimbat nimic. Masele somnolează cu mațele ghiorțăind și ochii ațintiți invidios la buget, conturi și off-shore-uri. Cele 4,5 procente ale lui Macovei au mai arătat și că, fără structuri de partid, organizare și bani, doar cu entuziasm, onestitate, bun-simt și Facebook, șansele de a te impune în politica românească sunt mici. Reversul medaliei, forța de sens opus care o anulează pe prima, este eșecul, previzibil și el, al Elenei Udrea. Ia­tă că nici cu bani, structuri, tupeu și sus­ținerea unuia dintre cei mai puternici politicieni – Băsescu – nu reușești să faci nimic atunci când ești percepută drept o parvenită și o coruptă.” SURSA http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/%C5%9Eansele-lui-iohannis–dreapta-culege-ce-a-semanat-355975

  25. Liberali La Loc Comanda, Ca Dracu’-i Al Vostru!

    Pe mine personal nu ma deranjeaza nici Klaus Yohanis cu toate minciunile lui in legatura cu modul dobandirii atator imobile, nici cu alergarile lui de bolid de formula unu din fata vreunei posibile confruntari cu Victor Ponta, nici activitatea lui imediat postrevolutionara de samsar de prunci si nici muclesul cu care s-a blindat acum, cand vine vorba de acest subiect, nici faptul ca a retrocedat sedii de partid unor formatiui dovedite in lege cu trecut fascist, nici multumirile cu care i-a coplesit pe nazistii unguri pentru sustinerea promisa in turul doi, nici tacerile lui intru escamotarea prostiei pe care o slobozeste pe gura ori de cate ori graieste ceva mai profund si mai mult de cinci secunde nici si nici nimicuta care tine de candidatul Yohanis.
    Pentru ca este dreptul lui sa fie asa, este dreptul lui sa ceara sa fie ales.
    Este o vorba care spune ca nu este prost ala care cere supraevaluat, ci cel care raspunde la aceasta cerere.
    Nu, eu sunt trist si hai s-o zic p-a dreapta profund scarbit si dezgustat de atitudinea unor conationali de-ai mei cu drept de vot care probabil sunt tarati rau de tot genetic, masochismul devenind la ei dupa 10 ani de tortura basista un modus vivendi atins de cronicitate.
    Si poate ca i-as intelege pe nazistii unguri care-l voteaza pe Blandu’ Sas, sau pe resturile de manelisti pupinbasisti care striga intr-o campanie prezidentiala de alegeri “Jos Antena 3″, sau pe votacii lu’ Udrea care voteaza ca sa nu-l voteze pe Ponta, sau pe Cacavrei cu catusele ei cu tot, sau pe sinecuristiii cu pretentii de ‘telectuali ai neamului care si in regimul lui chiombu’ si-au facut din pielea obrazului hartie igienica prezidentiala, sau pe orice astfel de rebuturi carora doua mandate de miniciuni si manipulari chiombiste nu le-au fost de ajuns.
    Nu, cu astia eu nu am nimic, dimpotriva ii compatimesc crestineste si ma rog la Dumnezeu sa-i ierte ca le-a luat copitatu’ mintile.
    Eu sunt de-a dreptul dezamagit in uimirea mea prosteasca de modul in care liberali cu staif vagoane, glagorie idem si reputatie beton, pentru care am avut un deosebit respect, si-o voi nominaliza aici ca lider pe doamna Renate Weber, au ajuns sa se descalifice prin prestatia lor publica sustinandu-l pe acest rebut maroniu la presedintia Romaniei.
    Nu este destul ca apar langa Blaga, Videanu, Boagiu etc pe post de pulpana saseasaca mai vin si la diferite tocsoaie si fac zarva zarvelor cum ca Iophanis musai presedinte ca altfel romanii au imbulinat-o. Hai, sa fim seriosi!
    Cel putin basescu si-a facut mendrele si ne-a calcat in picioare cum a vrut muschiuletul lui de bou de Kobe, Yohanis presedeinte nu va fi altceva decat unul din personajele Muppet show butonat de sleahta lui Blaga cu basescu maestru de ceremonii in umbra.
    Asa ca iubiti liberali tineti-va bre, caii in grajduri, nu-i scoatei sa arati campul lui Yohanis ca de la buf-ul pe care-l va face el cand va cadea la alegeri s-ar putea sa faceti leziuni la timpane. Si asta va mai trebuie dupa orbirea de care ati dat dovada cand ati achiesat la gogomania Crinului de a rupe USL-ul si de a-l scoate pe sas la inaintare.

  26. Am tot vorbit de Iviria, despre legătura cu noi. Vorbesc din nou : +În 1989, Eduard Şevardnadze a refuzat invitaţia Washington-lui de a invada România / Înainte de distrugerea Iugoslaviei, în cărţile lor figura România. Ar trebui ca numele lui Eduard Şevardnadze să fie dat unui bulevard din Bucureşti sau unei instituţii de pace, pentru că el a refuzat invitaţia Washington-lui de a invada România, altfel am fi fost o Bosnie sau un Kosovo. Secretarul de stat american de la vremea loviturii de stat din ţara noastră, James Baker, îi ceruse lui Şevardnadze (pe atunci ministru de externe al U.R.S.S.) să invadeze România. Acesta a replicat: „Ce, aţi înnebunit, aţi preluat voi doctrina Brejnev?”. După lovitura de stat din decembrie 1989, cînd Baker a venit la Bucureşti, pe cine credeţi că a pupat întîiaşi dată? Pe agentul în sutană Laslo Tökes, licenţiat în ştiinţa trădării, azi, eminent instigator şi duşman al unităţii de neam. Cam aceştia ar fi prietenii omenirii, specializaţi în subjugarea statelor, prin acumularea de resurse cît mai egoist şi războinic cu putinţă. Prietenia lor e o reacţie sinceră la adresa nepăsării prin care omenirea a lăsat de prea multă vreme scara valorilor răsturnată. Ei au hotărît aprig şi intempestiv destinul unor popoare, îngenuncheate cu aberaţii gen libertate, terorism, dictatori, capitalism, privatizare, investitori, economie de piaţă, liberalizări… încît au devenit sclavii celor care au inventat şi au umflat sistemul bancar, inducînd idea că fără bănci şi fără sistemul financiar ticălos din care se hrănesc bogaţii lumii, omenirea se prăbuşeşte. Sistemul acesta clădit pe bani virtuali şi pe împrumuturi cu dobînzi de tip caritas la scară planetară este un imperialism mai periculos decît cele din istoria trecută, un imperialism care a impus statelor anumite guverne dispuse să-şi vîndă poporul. Dacă Hitler a invadat Polonia cu tancurile, astăzi, caracatiţele financiare de putere mondială cotropesc şi ucid.+ SURSA http://www.art-emis.ro/editoriale/2558-putin-le-face-vant-pe-poarta.html , prin bunăvoinţa jurnalistei Maria Diana Popescu.

  27. Maria Diana Popescu, Agero : +„Ori ne daţi Roşia Montană şi gazele de şist, ori vă izolăm ca pe vremea lui Ceauşescu şi vă paşte războiul”/ […] Potrivit emisiunii „După 20 de ani” de la ProTv, S.U.A. pune condiţii şi ameninţă România: „ori Roşia Montană şi gazele de şist, ori vă izolam ca pe vremea lui Ceauşescu şi vă paşte războiul”. Cuvintele aparţin politologului american George Friedman, Director Stratfor (agenţie de analiză apreciată în S.U.A.), unul dintre analiştii pe care liderii politici şi militari de la Washington îl iau întotdeauna în considerare. Un „oracol” titularizat! Nu trebuie să ne mire că luminăţia sa a revenit pe plaiurile mioritice, dar să nu neglijăm faptul că George Friedman s-a născut la Budapesta şi ca „bun prieten” îşi permite să ne ameninţe şi să ne şantajeze la noi, acasă: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul”. Inacceptabil! Care război! România nu vrea război cu nimeni! Prin portavocea lui Friedman S.U.A. şantajează România: „Ori lăsaţi americanii să extragă gaze de şist pentru a le vinde Europei dependente de gazul rusesc, ori vă vom izolăm ca pe vremea lui Ceauşescu şi vă lăsăm pradă războiului”. Oracolul George Friedman nu neagă „recunoştinţa” S.U.A. faţă de Ceauşescu, care le-a susţinut interesele şi a detensionat relaţiile pe axa Washington-Beijing-Moscova în anii 70. Abject nivel de abordare din partea unui politolog „american 100%”! […] România nu era izolată pe vremea lui Ceaşescu, aşa cum afirmă Friedman. Avea relaţii diplomatice şi economice cu state de pe întreaga planetă şi exporta în peste 144 de ţări ale lumii. Cînd vorbeşte despre izolare, Friedman face referire, probabil, la găştile de putere politică şi financiară ale lumii, la care, ca stat, poţi adera doar cedînd suveranitatea economică şi, implicit, pe cea teritorială. „Oracolul” ne ameninţă şi ne şantajează pe faţă, iar traducerea ar suna cam aşa: „ori puneţi ţara la bătaie şi ne daţi gazele de şist şi aurul de la Roşia Montană, ori veţi avea soarta lui Ceauşescu”, scrie site-ul CSIC. „Da, efectele asupra mediului sunt grave, dar ăsta e preţul pe care trebuie să îl plătiţi”. Ceea ce va să însemne că exploatarea gazelor de şist va da lovituri crunte mediului înconjurător, climei, solului şi apelor din Ţară. Dar Friedman nu se opreşte şi avansează cu aroganţă în miezul şantajului: „Americanii vin aici să facă bani. Sunt multe feluri de a face bani şi un mod sigur de a-i pierde: să nu cunoşti situaţia, adică impredictibilitatea. În ultimii ani, investitorii americani s-au săturat de România. Exemplul care îmi vine în minte e Roşia Montană. A devenit un simbol în comunitatea de investitori a ceea ce se poate întâmpla în România. Cred că guvernul a înţeles asta şi faptul că principalele voastre resurse sunt cele energetice şi minerale. Trebuie să vă târguiţi, dar odată încheiat târgul, să vă ţineţi de el.” Noi nu ne tîrguim resursele naţionale în acest capitalism de piaţă, ele aparţin poporului şi nu pot deveni un troc în războaiele made în de S.U.A.. „Dacă un guvern încheie un contract (guvernul MRU, n.n.), toate guvernele de după el trebuie să îl respecte. Dacă nu, viabilitatea României că ţară independentă este ameninţată. România are nevoie de investitori străini, nu are resursele să se dezvolte singură.” Aberaţii! Chiar şi după jaful naţional al clasei politice româneşti, Ţara are încă resursele necesare unei dezvoltări rapide şi de durată! […] Urmărind mai departe emisiunea, vedem cum Friedman face apel la orgoliu şi mîndrie: „Capacitatea europenilor de a învesti e limitată, chinezii au bani, dar îşi aduc propria forţă de muncă, ruşii au bani, dar nu au expertiză, americanii le au pe toate.” Sigur că le au pe toate şi toată lumea ştie că S.U.A. au propriile ogive nucleare care le oferă impunitatea şi curajul unui atac armat. Toată lumea a auzit că America fabrică şi vinde arme din greu şi că prin tradiţie se află mereu în război cu cineva. Mai departe, Friedman surprinde cu alte abjecte ameninţări: „Problema e acum domnia legii – un contract să rămână un contract, să nu se schimbe. Aşa că nu faceţi târguri proaste, ca să nu trebuiască să le schimbaţi. Companiile americane urmăresc acum cu atenţie România. Ştim de o companie care vrea să investească în energie şi are nevoie de informaţii. Din păcate, la voi aceste informaţii sunt secrete, ori nu poţi aduce investiţii cu informaţii ţinute în secret. Gazele de şist din România sunt o armă care poate fi folosită pentru a evita războiul. Rusia controlează Europa prin gaze. Aveţi nevoie de resurse alternative iar România e cea mai bogată în astfel de resurse. De aceea americanii sunt atât de interesaţi de resursele voastre. Dată fiind poziţia strategică a României, exploatarea gazelor de şist e o problemă strategică naţională (în favoarea S.U.A., desigur). Gazul de şist limitează influenţa rusească. Oricât de mult ar putea afecta mediul ele oferă o soluţie geopolitică.” […] „În situaţia actuală a României, ar fi iresponsabil să nu luaţi în considerare exploatarea gazelor de şist. Decizia trebuie luată acum!”, plusează analistul american, „fiindcă acum ruşii taie energia Europei. Totul presupune un risc. Gazele de şist ar putea polua mediul, dar Rusia… Nimic din ce am construit nu a rămas fără consecinţe asupra mediului. România vrea să fie sigură că restul Europei are suficient gaz ca să nu poată fi şantajată de ruşi. Cîtă grijă au americanii pentru Europa concurentă! „Câinele moare de bătrîn şi prostul de grija altuia”! „Altfel România va fi izolată, aşa cum a fost în timpul Războiului Rece”. Şantaj 100%! Oare cine a izolat România? Ghici ciupercă… din declaraţia de şantaj a lui Friedman: „Ori ne daţi Roşia Montană şi gazele de şist, ori vă izolăm ca pe vremea lui Ceauşescu şi vă paşte războiul”. Să folosească astfel de formule de ameninţare la un post naţional de televiziune e de-a dreptul revoltător! Mai departe, Friedman afirmă: „Riscul ecologic e real, riscul geopolitic e şi mai real. Pericolul că România să se întoarcă la perioada când era izolată de toată lumea, ca în timpul lui Ceauşescu, trebuie luat în considerare”. În concluzie, purtătorul de cuvînd al intereselor americane în detrimentul altor state, vorbeşte din postura de unealtă a vîrfului piramidei, care altfel nu l-ar menţine în funcţia de director al Stratfor. Pentru o remuneraţie consistentă, mesagerul-oracol încearcă la rîndul lui să manipuleze, utilizând arme din arsenalul său machiavelic: intimidări, ameninţări şi şantaj. Cu România nu-i va merge, deşi Washington-ul duce o politică globală agresivă a resurselor. Miza fiind şi susţinerea industriei sale de armament care ar falimenta în lipsa conflictelor şi războaielor. Mai mult, conflictele armate oferă posibilitatea testării unor arme performante. […] Pentru descreţirea frunţilor, priviţi cu atenţia fotografia de final a summitului Consiliului European! Veţi observa pe Preşedintele Traian Băsescu foarte emoţionat alături de nepoţii lui Herman Van Rompuy, care îşi încheie mandatul la 31 octombrie, şi veţi constata că micuţii par speriaţi de parcă îl văzuseră pe bau-bau. Unul dintre ei ridică un dos de mînuţă spre preşedintele nostru. Dar să-l iertăm, peste cîteva zile îşi încheie mandatul şi poate clopoţelul îl va chema la D.N.A.. Noi trebuie să ne adunăm, să punem piciorul în prag în aşa fel încît după prezidenţiale nici Ţarul, nici Obama să nu ne confişte zestrea strămoşească, iar clasa politică în frunte cu viitorul preşedinte să stea în poziţie de drepţi în faţa naţiunii.+ SURSA http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTA

    RII/SUA%20ameninta%20Romania%20de%20MDP.htm

  28. Adrian Nastase
    Dvs ati exemplificat, pentru ion Adrian, un caza extrem de sustinator yohannist, identificat sub nickul de T.
    Este irrelevant, vorba sadicului.
    Eu v-as propune sa lasati sa apara ce gandeste, cu adevarat, insusi Ion Adrian, asta, ca sa nu mai existe dubii cine este in realitate acest extremist iresponsabil cu grave probleme la mansarda, care se crede semizeu, dar se etaleaza gol pusca de la brau in jos. (Z)
    Culmea, avea chiar tupeul sa se compare cu domnul Bibliotecar (sic!).

    Iata ce scrie ,,domnul” ion Adrian, pe un blog al unui parlamentar ACL:

    ,,ion adrian says:

    November 9, 2014 at 12:30 pm

    Esti tare prostanac Eusebiule (diaconul Eusebiu n.r.) daca doar atat intelegi tu din ce fac eu ca vad ca ma urmaresti.Tu nu ai inteles ca eu nu am decat o marota: afara cu PSD de la Iliescu la ponta trecand prin pamfletele lui Vadim, nu numai de la putere ci si din tara. Adica poate ca daca am fi mai bogati i-as pastra in puscarii.
    In rest mi se rupe si ne orientam conjunctural.”

    NO COMMENT
    Totusi, le spun romanilor normali, doar atati: luati aminte, cu maxima concentrare si fara frica, la vot. Vreti basism in continuare, votati Yohannis. E cat se poate de simplu.

  29. Schimbarile frontierelor nu ca un act de drepate si compensare a samavolnicului tratat Molotov-Ribentro , ci o noua reimpartire a lumii in scopul acapararii spatiului economic ocupat alta data de tarile comuniste din Europa!.

    Secvential s-a mers pe o strategie generala , inhibarea si distrugerea economiilor din tarile satelit ale URSS, Atragerea lor in sistemul european, eliberarea de forta de munca ieftina si folosirea acesteia pentru a produce si exporta in piata europeana si nu numai produse competitive ca pret!

    In zadar chitatie politicul din Franta,Anglia,Germania,Franta, Italia, produsele lor nu ar putea fi competitive ca pret in zona estica europeana daca milioanele de romani,albanezi, sarbi,bulgari , nu ar lucra acolo pentru salarii sub standardul european , salarii care aduc pe piata un produs ieftin!

  30. Ca si Victor Ponta si a unei mari parti dintre actori, si eu ma solidarizez cu domnul Radu Beligan, acuzat de mentalitati comuniste de fostul consilier al lui Traian Basescu, Andrei Plesu.
    Acestui din urma individ cu apartenenta nationala difuza, din acest moment, nu-i voi mai spune ,,domn”.
    Va rog sa ma scuzati, domnule Radul Beligan si va rog sa ne iertati, pe toti, fara deosebire, asa cum ne invata invataturile marilor duhovnici ai neamului romanesc. Dumnezeu sa ajute Romania.

  31. 1. Ponta , mai baiete , ce dracu-ti vorbeste gura aia fara tine ? Pai inseamna ca prietenul si consilierul tau , licuriciu’ general , ori te-a mintit , ori e prost , ori tu ne minti azi pe noi , si in toate cele trei cazuri , tu iesi ala fraier si papagal , ca nu stii cu cine te-aduni si nici nu stii ce vorbesti .

    http://www.cotidianul.ro/ponta-se-pare-ca-nu-avem-gaze-de-sist-ne-am-batut-foarte-tare-pe-ceva-ce-nu-avem-250858/

    http://www.cotidianul.ro/o-gaselnita-de-ultima-ora-a-lui-victor-viorel-tonta-250875/

    2. Ce-ati vrut bai papagalilor sa aratati cand a demisionat Corlatean ? Ca sunteti democrati ?
    Sectiile de votare nu se pot suplimenta unilateral de catre MAE , bai boilor ! Fi-v-ar BECul al dracu!
    Ati cazut in plasa cancerului bashit , pt. ca nu aveti sange-n instalatii , sa-i confruntati si sa dati de pereti cu BEC-u’ si alte slugi bashite !
    Ponta , fiti-ar COABITATEA A DRACU’ !

  32. Felicitari Victor Ponta pentru decizia de a-l propune pe Melescanu. Deocanmda este sah la Basescu. Sa vedem cine si cand va da matul. (Z)
    In acelasi timp, il felicit pe domnul Corlatean pentru prestatia de pana acum, pentru echilibru si respect fata de lege.
    Pe basisti nu-i intereseaza cati voteaza in Diaspora, nu i-a interesat niciodata (decat in 2009, cand la Paris, s-a prelungit programul de vot in mod ilegal).
    Este o tema de campanie PREMEDITATA care vizeaza sa se creeze deruta si confuzie in electoratul DIN ROMANIA, pentru care se ,,bate”,.cu adevarat, tandemul Basescu-Yohannis.
    Eu, fiind imun la basism, inteleg substratul basistilor:
    – le este frica ca pierd alegerile in Romania si doresc, cel putin, ca plan de rezerva, sa micsosere ecartul dintre cei doi candidati, IN TARA , pentru ca grupurile bine organizate din afara sa poata inclina balanta, daca va fi cazul. Ei stiu ca in 2014 NU SE VA MAI PUTEA FRAUDA VOTUL si de aceea inventeaza, prin consilierii lor bine platiti, scenariI de destabilizare si turmentare a electoratului. Foarte ,,democratic”, stimabililor, foarte ,,democratic”. (Z)
    Din pacate pentru voi, noi, romanii, nu punem botul. Nu ne sperie violenta, ne vom apara tinandu-ne de maini si scandand pentru unitate a tuturor romanilor, atat cat va fi nevoie.

  33. errata la
    ZeV
    noiembrie 10, 2014 la 2:56 pm

    Deocamdata este…
    scuze, ma grabesc, ca de obicei, gandurile o iau inaintea degetelor.
    😉

  34. Marcus,

    Cit de jos te cobori!

    Ce ai spune daca te-as acuza ca stai intr-un apartament ocupat samavolnic in detrimentul adevaratului proprietar.
    Ce ai spune daca te-as acuza ca pe sinecuri oferite de primarul Constantei slujesti cu abnegatie partidul?
    Ce ai spune daca te-as acuza ca frustrat de marile realizari ale colegului Traian Bas ataci orbeste si irational fantasmagoric adversarii politici ai PSDeului?
    Cum ai raspunde la asemenea acuzatii?

    Dumneata ai vazut casele lui Johannis, te-ai intrebat de ce casele nu au fost filmate si ras-filmate de mizeriile de televiziuni care pe rand si la rand linge puterea ?

    Te-ai intrebat de ce casa din Zambaccian sau ferma de la Cornu a domnului A. Nastase a fost filmata si rasfilmata pe cind a lui Johannis nu,desi acesta nu neaga proprietatea lor?

    Din pacate din tot scenariul va lipsi elementele surpriza Ion Hannis ales si dezales de Curtea Superioara.

Dă-i un răspuns lui blogideologicAnulează răspunsul