Alegerile prezidentiale din 2004 (IV)

După alegerile din 2004, PSD a rămas cel mai puternic partid din România; scorul său fiind superior Alianţei PNL-PD. Dincolo de victoria statistică din alegerile din 28 noiembrie, PSD a pierdut însă bătălia politică, lucru demonstrat de rezultatele din turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale. Este adevărat procentajul obţinut în alegerile parlamentare a situat PSD pe primul loc. Este adevărat, alegerile parlamentare din 2004 NU au însemnat un declin al PSD, chiar dacă rezultatul lor a constatat în pierderea de către PSD a guvernării. Rezultatul obţinut de PSD în 2004 se încadrează într-o evoluţie normală a PSD. În 1992, pentru PSD au fost 3 milioane de voturi, în 1996, când a pierdut alegerile, 2,6 milioane de voturi, în 2000 au fost 3,9 milioane de voturi, în 2004, 3,7 milioane de voturi. La alegerile din 2008 au fost 2.352.968 Senat 2.279.499 Camera Deputatilor. În 2012 a fost pentru USL 4.457.526 la Senat și 4.344.288 la Camera Deputatilor. Cu alte cuvinte, PSD este un partid al cărui sprijin electoral a oscilat între 2,6 şi circa 4 milioane de voturi, într-o perioadă de douăzeci de ani. Performanţa PSD din alegerile parlamentare 2004 – comparabilă cu performanţa sa din alegerile locale 2004 – se situează în partea superioară a mobilizării electoratului său.

În turul I al alegerilor prezidenţiale din 2004, în calitate de candidat la preşedinţie al PSD, eu am obţinut aproape 4,3 milioane de voturi, mai mult cu 700.000 de voturi decât candidatul Alianţei PNL-PD. Victoria lui Traian Băsescu în turul al ll-lea al alegerilor prezidenţiale, cu doar 240.000 de voturi în plus, a schimbat raporturile   dintre   partide,   generând o situaţie în care Uniunea PSD+PUR nu a putut forma guvernul. Traian Băsescu a folosit şantajul alegerilor anticipate asupra partidelor mici pentru a obţine votul de încredere în favoarea unui guvern având ca pivot Alianţa DA. Noul Preşedinte al României a profitat astfel de prerogativa sa formală de a desemna un prim ministru, transformând-o într-o prerogativă politică prin refuzul numirii unei persoane din blocul care putea forma majoritatea, conform rezultatelor la parlamentare. Din păcate, victoria PSD în alegerile parlamentare nu a putut neutraliza efectul victoriei lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale.

Alegerile din 2004 s-au desfăşurat în condiţiile în care, pentru prima dată în România, partidul aflat la guvernare finaliza un mandat cu majoritatea obiectivelor îndeplinite şi cu o situaţie economică radical îmbunătăţită. Contextul economic, social şi politic era unul de stabilitate şi pace socială. Scena politică fusese cea mai echilibrată din istoria post-decembristă a României. În anul 2004, după alegerile locale din iunie, a apărut însă cu evidență faptul că scena politică a României, se îndreaptă către formula 2+2 (plus un partid etnic) respectiv două blocuri politice – unul de centru-dreapta şi unul de centru stânga. Aceste două blocuri deţineau peste 90% din mandatele eligibile la alegerile locale. O concluzie a alegerilor parlamentare din 2004 a confirmat consolidarea acelor două mari blocuri politice. PSD şi Alianţa PNL-PD au acumulat aproximativ 70% din opţiunile de vot ale electoratului, aproximativ 11 milioane de cetăţeni. Practic, ea a acoperit majoritatea electoratul activ politic. Menţinerea pragului electoral de 5% a dus la conservarea situaţiei din 2000, când nu au mai intrat în Parlament decât forţele politice reprezentative. Acest număr redus de forţe parlamentare a mărit şansele unei formaţiuni mici, cum era PUR, să joace un rol decisiv, disproporţionat faţă de forţa sa electorală, în dezechilibrarea raporturilor de forţă.

A existat tendinţa de a aprecia că o serie de greşeli de strategie au fost cauzele principale ale pierderii alegerilor, mai ales în contextul existenţei unei guvernări performante din multe puncte de vedere.402 A existat o contradicţie evidentă între calitatea guvernării şi rezultatul alegerilor. Guvernarea a asigurat o creştere fără precedent şi, în ciuda unor dificultăţi sectoriale, starea de mai bine a condus la situaţia în care se putea vorbi despre finalul tranziţiei în România.

Cu toate acestea, acest succes de guvernare nu a fost însoţit şi de o victorie detaşată în alegeri. Nu se pot invoca doar cauze punctuale și nu se poate limita discuţia doar la momentul campaniei electorale. Nu se pot elabora concluzii pertinente analizând doar anul electoral 2004. Este necesar ca un demers analitic, realizat după zece ani, să vizeze la rece întregul mandat, evoluţia partidului, a clasei politice şi a societăţii româneşti în acea perioadă.

Cauzele eşecului PSD de la finalul anului 2004 sunt mult mai profunde şi ţin de întreaga noastră evoluţie de-a lungul anilor de guvernare.

În 2004, seria gafelor/stângăciilor PSD debutase cu declaraţia lui Mircea Geoană, candidatul Uniunii PSD+PUR pentru funcţia de premier, făcută a doua zi după primul tur, în care anunţa că Uniunea nu va negocia cu alte partide pentru susţinerea lui Adrian Năstase în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. „Această ieşire i-a fost fatală lui Adrian Năstase care, în acest fel, şi-a redus considerabil bazinul electoral pentru turul doi. Fără îndoială că această ieşire a lui Mircea Geoană condiţionată, ce-i drept, de presiunea opiniei publice la adresa unui pact cu PRM, a fost justificată de dorinţa de a transmite un mesaj politic corect. Confruntarea politică (în speţă cea electorală) este, însă, una eminamente incorectă, iar orice mijloc este scuzabil cu condiţia ca acesta să conducă la un scor electoral favorabil. Prin respingerea PRM (ne referim aici nu neapărat la o colaborare politică cu PRM ci doar la un apel la electoratul acestei formaţiuni), candidatul PSD şi-a redus considerabil aria de manevră electorală, privându-se de şansa atragerii unui segment important de alegători. În plus, apropierea PSD de UDMR a barat definitiv calea către inimile electoratului PRM”.403

Din păcate, în 8 decembrie, deci în ziua în care avea loc dezbaterea mea televizată cu Traian Băsescu, președintele Ion Iliescu declara că „nu este obligatoriu” ca Mircea Geoană să fie viitorul premier. Evident, această afirmație a creat o anumită preocupare la nivelul liderilor de partid, care, în loc să se ocupe de mobilizarea pentru al doilea tur de la prezidențiale, se ocupau de formarea diferitelor guverne…

Și câte alte evenimente, mărunte sau importante, nu au influențat rezultatul final…

 

       402 Campania parlamentară şi prezidenţială a PSD s-a axat pe argumente raţionale şi pe demonstraţia competenţei la guvernare ca argument suprem al continuităţii. Mesajul politic al PSD s-a fundamentat pe dimensiunea doctrinară social-democrată, mai precis pe modul în care a fost pusă în practică în timpul mandatului: guvernarea asistenţială. Campania Opoziţiei, cea parlamentară, dar mai cu seamă cea prezidenţială a ignorat orice formă de motivare raţională a acordării votului. Opoziţia a valorizat exclusiv strategii şi instrumente emoţionale de seducţie şi manipulare a electoratului. De la campania negativă, la jocul schimbării de candidat şi până la tema falsă a fraudării alegerilor, strategia electorala a opoziției a maximizat riscurile, mizând exclusiv pe formula „totul sau nimic”. Mesajul politic al Alianţei a constat într-un discurs de tip revoluţionar-contestatar al sistemului reprezentat de PSD. Abordarea raţională a campaniei electorale a determinat rezultate pozitive în cazul alegerilor parlamentare câştigate de PSD prin intermediul unui mesaj pragmatic, deloc retoric, susţinut de fapte şi justificat prin rezultate. Practic, aceasta a fost unica abordare eficientă a electoratului nostru. În schimb, la nivelul campaniei prezidenţiale, comunicarea prin intermediul simbolurilor şi a imaginilor de forţă, precum şi utilizarea mecanismelor emoţionale – trebuie să recunosc, cu regret – au favorizat candidatul Alianţei. (vezi despre „răul cel mai micși Caius Dobrescu, Împotriva interpretării rezultatelor ultimelor alegeri, în vol. „Provincia 2000. Antologie”, Ed.Pro Europa, 2001, p.320)

 

       403 Multimedia Political Communication, 2004 – Anul despărțirii de Ion Iliescu, vol.cit., p.376″O altă gafă a PSD (care, la limită, poate fi inclusă în categoria sabotajului politic) a fost abandonarea propriului candidat în faţa campaniei electorale a Alianţei D.A.. În unele judeţe, adversitatea politică a liderilor locali faţă de Adrian Năstase s-a transformat într-o atitudine non-combat a respectivelor organizaţii. În condiţiile în care, în mod tradiţional, punctul forte al PSD nu l-a constituit publicitatea electorală, ci capacitatea organizatorică, retragerea unor lideri locali din campania de susţinere a lui Adrian Năstase a fost un factor important al înfrângerii acestuia”. (ibidem)

10 gânduri despre “Alegerile prezidentiale din 2004 (IV)

  1. Draga bun si vechi prieten , te-oi supara , nu te-oi supara , asta este , trebuie s-o spun , ce sa mai tot analizam super stiintific si analitic ce-a fost la alegerile trecute , cand in numai cateva cuvinte , se poate explica totul !

    1.Curve de politicieni uzurpatori si tradatori de aliante
    2.Unde-i prea multa inteligenta si diplomatie , este si o doza de „naivitate” ( sa nu-i zic prostie ), dar si de lipsa instinctului de terminator de mahala ( cand esti cu piciorul pe gatul dusmanului de moarte , i-ai lumina , asa cum a procedat javra ordinara )
    3.De imixtiunea licuricilor externi si a „agenturilor” interne .
    4.Un pic prea multa obedienta fata de nea Nelu ( respectul e respect , dar obedienta e altceva ! )
    5.Si in primul si in primul rand , de prostia uluitoare a unei mari parti a electoratului , care pt.o ciosvarta aruncata in sictir , este gata s-o vanda si pe masa !

    PONTA CANDIDAT A PROMIS DREPTATE PANA LA CAPAT !

    CARE DREPTATE , CARE CAPAT ?

    PONTA-I PRESEDINTE CLAR !

    E OARE EL IN STARE SA DISTRUGA TOT BASISMUL REZIDUAL AL METASTAZEI CARE RAMANE DUPA EXTIRPAREA INFECTIEI ?

    CE NE FACEM CU CANCERUL DE PENALI SANTAJABILI DIN PARLAMENT , CARE SUNT INCREMENITI DE FRICA BASISMULUI REZIDUAL ?

    ‘OM TRAI SI ‘OM VEDEA .

  2. In urma cu vreo 10-15 ani, un ziar de impact /atunci/ titra aproape zilnic „Nastase, patru case”, o mizerie sustinuta de unul (DT, Dumnezeu sa-l ierte!) care, ce sa vezi?, avea 5 case (basca altele…).

    Zilele astea, Ponta isi pune lacheii sa-l atace pe Johannnis ca are 6 case.
    Pentru corectitudine, Ponta are 7 case (impreuna cu sotia, ca asa zice la lege).
    In toata aceasta campanie mediatica de „numar de case” /”programe pentru Romania” a la PSD, nu-I asa?/, A. Nastase nu are nicio reactie, ba ne indeamna (implicit) sa-l votam pe… Ponta. Deduc ca mizeriile la care a fost supus A. Nastase de ziarul cu pricina, cu cele 4 case, erau firesti. C-asa-i in democratie, n-asa? Mai si mintim, tovarasi, ca, deh!, scopul scuza mijloacele.
    Cand vad cum ii tratati pe preopinentii politici (mult mai rau ca pe adevaratii inamici) incepe sa nu ma mai intereseze daca sistemul v-a mai „deranjat”, pe ici , pe colo… O fi fost si atunci scopul nobil, asa ca…

  3. Dl. Nastase,

    In statistica ati uitat primarii , vechii si noii primari, asa este PSDeul a ramas partiidul cel mai mare ,”ce-i mana pe ei in lupta” de cealalta parte poporul se reazama de fiecare data pe sperate desarte ,

  4. Ai uitat Adriane un motiv destul de important si anume dorinta ta de a duce o campanie onesta. Ori in politica onestitatea este evaluata
    ca slabiciune.

  5. Istoricul Marius Teja (armân de origine): Primul țarat bulgar a fost proclamat în anul 917 ; structura lui statală a fost metodic distrusă între anii 971 şi 1018 de împăratul macedonean Vasile al II-lea (care a domnit de la anul 958, şi până la anul 1025).

  6. Din păcate putem acum să facem teoria băţului de chibrit, analize, para-analize, cum a zâmbit Băsescu, cum n-a zâmbit Năstase şamd.
    Părerea mea este însă că în 2004 nu Băsescu a câştigat, ci dumneavoastră aţi pierdut. Aspect care trebuia studiat şi analizat înaintea turului unu actual.
    Şi-n 2004 Adrian Năstase avea avans acoperitor după turul unu, iar azi, în aceeaşi situaţie se află şi Victor Ponta.
    Este adevărat că matematic, azi se pare că sasu’ nu mai are de unde să primească voturi cu care să-l întreacă pe Ponta, dar, dacă domnul Ponta ţine să piardă, e liber s-o facă.
    N-aţi analizat deloc trădarea şi nu văd ca Victor Ponta să ia măsuri pentru a evita repetarea ei.
    Se pare că nimeni de la PSD nu consideră ca importantă activitatea SRP (Serviciul Român de Propagandă), un alt parametru care-a determinat pierderea alegerilor în 2004.
    Interesantă analiza „fonfleurilor” lui Traian Băsescu în 2004, cu şmecheriile lui, dar fără relevanţă. Dac-aţi fi făcut ce trebuia, azi poate am fi aniversat 10 ani de preşedinţie Năstase. Da’ aţi vrut să boxaţi în… taxido, cu papionul de rigoare, cu un golan din port! De neiertat. A spune că-mi pare rău, e un eufemism exemplar.

  7. PAPASHA
    Nu, nu va reusi, daca obiectivul sau principal, cel de a ne uni (adica, cei care credem in suveranitatea Romaniei), va esua.
    Dar, merita incercat.
    Oricum, nu avem alternativa, daca ne pretindem oameni cu IQ-ul cel putin mediu.
    Spun asta, deoarece cei care au votat in turul I sunt , in proportie semnificativa, oameni cu studii superioare. Deci, mai sunt inca reserve de electorat pro-normalitate.
    (Z)

  8. In 2004 Alianta DA era mai putin populara decat tabara lui Iohannis de astazi .
    Amintirea parjolului CDR , stramosul Aliantei DA , era prezenta in memoria oamenilor in 2004 ,Basescu – Stolojan – Tariceanu erau asociati dezastrului de atunci , la 4 ani de la ” scuzele ” lui Severin date Germaniei care nu ceruse nimic si a raspuns ” scuzelor ” cu un dispret antologic , la 4 ani de la intreruperea programului TVR pentru conferinta de presa a unui popular olandez ( ostil Romaniei ) care il Lauda pe Ciorbea , la 4 ani de la incercarea de schimb ” sau 800 milioane de dolari sau Portile de Fier in schimbul datoriei suedeze ” a raposatului Ciumara ( concernul ABB a dat un comision in epoca in Romania ) , la 4 ani de la asasinarea sefului de sindicat de la TEPRO , la 4 ani de la evacuarea pe sus a calugaritelor romance de la un orfelinat in secuime etc etc etc .
    Cum a putut castiga Basescu in turul 2 altfel decat prin fals , nu pot sa-mi explic .

  9. Îmi pare rău și astăzi că n-ați câștigat în 2004.
    Aproape toată lumea se lamentează că în campanii nu se dezbat programe și idei, dar aproape toată lumea vrea cancanuri, „dezvăluiri” despre candidați și bârfe.
    Așa a fost și în 2004. Dv. expuneați principii, idei, arătați ce fel de președinte vroiați să fiți, iar ielectoratu voia breaking news. Erați un candidat plicticos din punctul lui de vedere. Băsescu era „viu” cum spunea cu încântare Hurezeanu.

Dă-i un răspuns lui SpiridusAnulează răspunsul