Acesta este titulul editorialului meu de astazi din Jurnalul National.
Recent, am publicat, în Revista Română de Drept European (nr.2/2014, p.127-155), un studiu amplu, cu titlul „Imunitatea parlamentară în România și în Europa”.
Am dorit să fac o analiză – inclusiv sub aspectul dreptului comparat – a imunității parlamentare, pornind de la nevoia de a clarifica numeroasele confuzii pe care lideri politici sau formatori de opinie le fac în ceea ce privește această instituție de drept constituțional și de drept parlamentar.
Despre imunitatea parlamentarilor nu s-a scris foarte mult, în schimb s-a vorbit foarte mult despre ea. Adeseori, ea a fost confundată cu responsabilitatea ministerială (mai ales, în cazul miniștrilor sau foștilor miniștri care sunt și parlamentari).
Am prezentat, în studiul meu, natura juridică și formele imunității, originea ei, istoria reglementărilor constituționale românești, imunitatea pentru parlamentari fiind prevăzută în toate constituțiile României, începând cu cea din 1866. Am explicat cele două forme de imunități, punând accentul pe inviolabilitatea parlamentară, cea care are ca scop să împiedice ca parlamentarii să fie privați – din punct de vedere fizic – de posibilitatea de a-și exercita mandatul din cauza unor acțiuni judiciare, ce ar putea fi inspirate de puterea politică.
Înainte de revizuirea Constituției din 2003 (inițiată de guvernul pe care l-am condus), inclusiv trimiterea în judecată a parlamentarilor era condiționată de un vot de ridicare a imunității lor. După revizuirea din 2003, parlamentarii pot fi urmăriți penal și pot fi trimiși în judecată fără nici o condiție, la fel ca oricare alt cetățean. Singura restricție vizează reținerea, arestarea sau percheziționarea lor – similar cu reglementările europene.
Nici măcar aceste restricții nu sunt însă valabile în cazul unor infracțiuni flagrante.
În studiul meu, am evidențiat condițiile regulamentare pentru ridicarea imunității parlamentare dar și diferențele față de începerea urmăririi penale în cazul miniștrilor sau foștilor miniștri parlamentari.
Evident, am examinat asimilarea imunității președintelui României cu imunitatea parlamentarilor, subliniind controversele din doctrină și din jurisprudență.
Un ultim capitol al studiului vizează inviolabilitatea europarlamentarilor și jurisprudența – extrem de interesantă – a Curții de Justiție a Uniunii Europene în această materie. M-aș bucura dacă membrii Parlamentului nostru ar comanda și ar citi acest studiu pentru a înțelege mai bine în ce constă imunitatea lor și care este rațiunea acestei protecții. Vor înțelege și cum trebuie să procedeze în cazul inițiativei legislative a eurodeputatului Monica Macovei, trimisă, recent, în Parlament, prin intermediari.
Poate trimiteti articolul si lui Rares Bogdan,Turceascu,Cristoiu si alti „pitifelnici” sa priceapa si ei ceva.Ba ati putea sa-l trimiteti si lui Kovesi,Morar, fiindca si astia sint ca „lemnul”.
Sinteti profesorul de serviciu , insa elevilor ,le plac mai mult orele de sport.
În mitul arian, omul şi calul sunt foarte strâns legaţi întru civilizaţie. Scriitori români din secolul XIX surprind o mulţime de mituri şi vechi arhetipuri culturale pe care le inserează în discursul modern despre noi. Unul dintre aceste mituri, prins de Ion Creangă, este incorporat în povestea sa din anul 1877 intitulată ‚Făt Frumos, fiul iepei’. Poate cu mult mai mult decât în Amintiri din copilărie, în Făt Frumos fiul iepei este prezentă intuiţia despre sine (exprimată ca Erinnerung în Fenomenologia hegeliană a Spiritului). Toată critica literară bună despre opera lui Ion Creangă pregăteşte instrumentarul logic pentru abordarea acestui basm ca mit incluzând adevăr. Fără să-i dea vreun nume. Îndrăznim să identificăm în miracolul din ‚Făt Frumos, fiul iepei’ una dintre ipostazele în care se prezintă pentru istoria noastră, arheologică, monetară şi culturală, mitul arian civilizator prin pârghia pentru accelerarea istoriei pregătită de două specii de pe Pământ. Seamănă mai mult a Gérard Klein ceea ce spunem noi. Dar în nici un caz nu este Erich von Däniken (pseudo-discurs cerut totuşi de cultura populară). Mai întâlnim acelaşi mit fondator al civilizaţiei ariene în basmul Harap Alb, precum şi în basmul Ileana Simziana de Petre Ispirescu. Putem spune că basmele acestea ariene consemnate de Ion Creangă şi Petre Ispirescu se racordează la un timp care depăşeşte chiar şi vechimea pe care focalizează tratatul lui Nicolae Densuşianu, Dacia Preistorică.
Inspectia judiciar iese si spune ca ,,declaratiile lui Bercea lezeaza independenta justitiei”.
Trec peste ridicolul unui astfel de comunicat, fie si daca luam in calcul nenumaratele puneri la indoiala ale integritatii magistratilor (care sunt si ei oameni), de care abunda atat spatiul public, cat si vitualul difuz al anonimatului. La urma urmei, am vazut judecatori si procurori anchetati si arestati, preventiv, sau definitiv. Justitia nu este ceva abstract, ea este gestionata de oameni in carne, oase si…diferite interese si/sau subiectivitati. Ca tot omul, de altfel. Toata lumea vorbeste ditirambic ca ,,nimeni nu este mai presus de lege”, dar unii vor exceptii care sa intareasca regula. Regula basista, bineinteles. (Z)
Pai atunci, inainte de a te ofusca ca ti-e onoarea nereperata, nu ar trebui ca Inspectia Judiciara si, de ce nu, in prealabil, un procuror, sa investigheze daca nu este si ceva adevar in spusele lui Bercea ? Daca i-ai admis probele audio si vizuale (cu greu contestabile), de ce nu admiti ca acest om chiar ar putea sa spuna adevarul ? Doar ,,martorii” rasariti ca din pamant, exact la timp, care pretind ca Voiculescu i-a santajat, sunt credibili, nu-i asa, mai basistilor, mari (cica, virgula) campioni ai dreptatii ? Bercea este un infractor si, evident, minte, din punctul vostru (matematic-adica adimensional) de vedere. (Z)
In fine, nu asta e problema, ci, iesirea de astazi a Maicii Tereza a Justitiei (Livia Stanciu n.r.) care ne spune ca in spatele concluziei Inspectiei Judiciare se afla documentatii..ample (sic!). Ce anume ? L-or fi testat pe Bercea cu detectorul de minciuni ? L-or fi filat atunci cand doarme sa se inregistreze (eventual) ce spune in somn ? 😉
Cel mai amuzant moment a fost atunci cand procuroarea Livia Stanciu (cocotata in functie de duplexul toxic Basescu-Macovei), spune presei ca ,,ar trebui schimbata legislatia si…prevazute sanctiuni (TINETI-VA!) administrative. ” Pai doamna Livia Stanciu, de ce nu PENALE, daca se dovedeste ca respectivii CALOMNIAZA SI LEZEAZA DEMNITATEA UNOR PERSOANE, INDIFERENT CE FUNCTII DETIN ACESTEA ? Ca despre asta e vorba, nu despre ,,afectarea independentei justitiei” asa cum in mod absolut ridicol ne spun justitiabilii ostili libertatii de opinie. ,,scoliti” la facultatile private ale statului de drept.
Ce sanctiune administrativa sa-i dai lui Bercea ? Sa-i injumatatesti ratia de hrana din puscarie ? 😉
De fapt, eu mai intreb, daca nu cumva promptitudinea doamnei Stanciu in a sari ca arsa si lipsa ei de logica elementara, ascund niscaiva temeri ca s-ar putea afla adevaruri ce trebuie sa ramana ascunse. Cel putin, pana la alegeri. (Z)
Inspectia judiciar iese si spune ca ,,declaratiile lui Bercea lezeaza independenta justitiei”.
Trec peste ridicolul unui astfel de comunicat, fie si daca luam in calcul nenumaratele puneri la indoiala ale integritatii magistratilor (care sunt si ei oameni), de care abunda atat spatiul public, cat si vitualul difuz al anonimatului. La urma urmei, am vazut judecatori si procurori anchetati si arestati, preventiv, sau definitiv. Justitia nu este ceva abstract, ea este gestionata de oameni in carne, oase si…diferite interese si/sau subiectivitati. Ca tot omul, de altfel. Toata lumea vorbeste ditirambic ca ,,nimeni nu este mai presus de lege”, dar unii vor exceptii care sa intareasca regula. Regula basista, bineinteles. (Z)
Pai atunci, inainte de a te ofusca ca ti-e onoarea nereperata, nu ar trebui ca Inspectia Judiciara si, de ce nu, in prealabil, un procuror, sa investigheze daca nu este si ceva adevar in spusele lui Bercea ? Daca i-ai admis probele audio si vizuale (cu greu contestabile), de ce nu admiti ca acest om chiar ar putea sa spuna adevarul ? Doar ,,martorii” rasariti ca din pamant, exact la timp, care pretind ca Voiculescu i-a santajat, sunt credibili, nu-i asa, mai basistilor, mari (cica, virgula) campioni ai dreptatii ? Bercea este un infractor si, evident, minte, din punctul vostru (matematic-adica adimensional) de vedere. (Z)
In fine, nu asta e problema, ci, iesirea de astazi a Maicii Tereza a Justitiei (Livia Stanciu n.r.) care ne spune ca in spatele concluziei Inspectiei Judiciare se afla documentatii..ample (sic!). Ce anume ? L-or fi testat pe Bercea cu detectorul de minciuni ? L-or fi filat atunci cand doarme sa se inregistreze (eventual) ce spune in somn ? 😉
Cel mai amuzant moment a fost atunci cand procuroarea Livia Stanciu (cocotata in functie de duplexul toxic Basescu-Macovei), spune presei ca ,,ar trebui schimbata legislatia si…prevazute sanctiuni (TINETI-VA!) administrative. ” Pai doamna Livia Stanciu, de ce nu PENALE, daca se dovedeste ca respectivii CALOMNIAZA SI LEZEAZA DEMNITATEA UNOR PERSOANE, INDIFERENT CE FUNCTII DETIN ACESTEA ? Ca despre asta e vorba, nu despre ,,afectarea independentei justitiei” asa cum in mod absolut ridicol ne spun justitiabilii ostili libertatii de opinie. ,,scoliti” la facultatile private ale statului de drept.
Ce sanctiune administrativa sa-i dai lui Bercea ? Sa-i injumatatesti ratia de hrana din puscarie ? 😉
De fapt, eu mai intreb, daca nu cumva promptitudinea doamnei Stanciu in a sari ca arsa si lipsa ei de logica elementara, ascund niscaiva temeri ca s-ar putea afla adevaruri ce trebuie sa ramana ascunse. Cel putin, pana la alegeri. (Z)
Foarte interesant ! Era de asteptat ca dvs sa concepeti un astfel de studiu, sunteti cel mai competent politician in materie.
Unde putem gasi textul integral ? Multumesc.
Scuze, am remarcat abia acum ca poate fi gasit in Revista Romana de Drept European. Il voi cauta acolo. O zi buna !
DACII au platit scump pentru ORTODOXIE !
Schisma crestina, istoricii o impart oficial in doua, cea mica la ruperea Imperiului Roman si cea mare de la 1.054.
Dar realitatea e ca… schisme religioase au fost mai multe si mai precoce, aparute odata cu separarea imparatilor romani, de rasarit si de apus, cu capitale si sisteme administrative separate care a implicat si ierarhii bisericesti separate, mitropoliti si episcopi locali intrati in gratiile celor doi imparati.
Dupa retragerea Imparatului Aurelian, in 271 dHr, Dacii au ales tutela religioasa a Bizantului (viitorul Constantinopol), a ierarhilor crestini rasariteni – ortodocsi si nu papalitatea Romei.
Drept rasplata, Roma i-a “binecuvantat” pe Daci cu cenzura si defaimarea, iar puterea latinilor era uriasa, aceea de imperiu suprem in Europa:
– toti marii istorici latini si greci care au scris despre Daci au fost interzisi (peste 200 de istorici),
– lucrarile lor au fost arse in public,
– au avut voie sa scrie lucrari doar istoricii agreati de regim cu conditia ca oriunde aparea o remarca de bine la adresa Geto-Dacilor (un popor eminamente Spiritual, Bun si Demn), cuvantul Get sa fi inlocuit cu Got. Asa au devenit Gotii, din barbarii Europei… neam ales si bun prin cartile de propaganda ale marilor istorici.
Daca binecuvantarile latine se opreau in vremurile acelea era de bine.
Dar azi e plin de lupoaice alaptand copii, pietrificate in statui prin toata tara, pana in cele mai mici orase dar nici urma de statuie de mare rege Dac in capitala sau in orasele mari.
DE CE OARE ???
Latinii s-au rupt de fratii lor Daci, binecuvantandu-i cu uitarea, cu stigmatizarea si defaimarea. Dar nu au dorit si nu au putut sa ai lichideze.
DE CE OARE ???
Pentru ca limba e mereu in schimbare iar raspandirea credintei se face prin si cu… limba, rostind Cuvantul lui Dumnezeu, inclusiv printre latini.
Apostolii lui Hristos au scris Evangheliile, NU in latina ci in Greaca veche ! Astfel latinii au depins, depind si vor depinde in veci de rasariteni.
Un calugar adevarat, trebuie sa imbrace trei calitati desavarsite: bun teolog, bun cunoscator de greaca veche pentru manuscrisele evangheliilor si foarte bun astronom pentru calcularea pascaliei (Pastilor).
Astfel, periodic in istorie, papalitatea a avut mereu nevoie de carturarii teologi desvarsiti ai rasaritului ortodox pentru a le aduce textele sfinte in limba la zi… printre occidentali.
Asa stand lucrurile….
– pe la anul 300 si un pic dupa Hristos, papa de atunci il cere si mitropolitii rasariteni ortodocsi il dau, pe Sf Ioan Casian – Dacul Dobrogean din Scitia Minor, calugar ortodox, hirotonit diacon de insusi Sf Ioan Gura de Aur – Patriarh de Constantinopol ! – cel care a scris Liturghia pe care o auzim azi Duminica in bisericile crestine, si ortodoxe si catolice ! Sf Ioan Casian ajunge in vest, unde ei nu stiau ce e aia manastire…. si infiinteaza pentru catolici Prima Manastire de Maici si Prima Manastire de Calugari si scrie primele randuieli monahale ale vietii stricte, canonice, de manastire, inspirate din invataturile intemeietorului vietii monahale Sf Antonie cel Mare al rasaritului ortodox.
Sf Ioan Casian ajunge intemeietorul vietii de obste, al manastirilor la catolici, fiind cel din care se vor inspira mai tarziu Sf Benedict si Sf Francisc de Asisi, care ai recunosc Dacului nostru meritele in scris.
Atat de cinstit a ramas Dacul Dobrogean – Sf Ioan Casian in vest, incat in Franta si-a gasit sfaristul, iar acolo este cinstit ca cel mai important sfant national, un fel de Sfantul Andrei al nostru, iar racla cu moastele sale se afla in Marsilia, sudul Frantei.
– pe la anul 500 si un pic dupa Hristos, papa de atunci il cere si mitropolitii rasariteni ortodocsi il dau, pe Sf Dionisie cel Mic (sau Smeritul, sau Exigul) – Dac Dobrogean din Scitia Minor, calugar ortodox, cel care este primul in istorie care va revolutiona calendarul crestin propunandu-i papei ca inceputul erei noastre sa nu mai fie ca pana atunci sarbatorit anul de intemeiere al Romei… ci anul Nasterii lui Hristos. Asa se naste Era Noastra Crestina (in locul Erei pagane de pana atunci, in care toata lumea crestina a trait 500 de ani, dupa Hristos !) socotita de la anul zero care sa coincida cu anul nasterii lui Hristos. Practic, Papa… de dragul Iubirii lui Hristos era pus de catre Dionisie al nostru, in situatia de a alege intre paganismul imperiului si credinta. A ales credinta si a trebuit sa zdruncine omenirea prin reforma calendarului, anul intemeierii Romei 753 iHr sa devina anul 0… zero !!!
„De la întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, iar nu de la împăratul Diocleţian, ca până atunci, pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut începutul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai clară cauza răscumpărării neamului omenesc, adică Patimile Mântuitorului nostru”
(Sf Dionisie cel Mic)
Mai sunt si altii in istorie, dar acestia sunt doi dintre cei mai importanti carturari teologi, ortodocsi rasariteni pentru ca au fost printre primii, iar pe invatatura lor dusa in vest, occidentul si intreaga papalitate au construit temelia randuielii crestine catolice.
Multumesc, Valentin Roman si Andrei George Croitoru, pentru sprijin si demersul comun in alcatuirea articolului.
Dumnezeu sa apere tara, neamul si pamantul acesta.
Gandul bun.
(Dan Luca)
–––––––––-
Un fragment edificator in acest sens, din cartea
“Pe urmele geto-dacilor”, de Valentin Roman
Dezvaluiri.
Romanii au cenzurat informatiile despre Daci.
Dacă avem în vedere că parte importantă a teoriei oficiale a etnogenezei poporului român este construită pe baza cercetării și interpretării unor texte antice atribuite unor autori latini, dar și faptul că o serie întreagă de istorici italieni recunosc astăzi că romanii antici și-au falsificat părți însemnate ale istoriei, atunci avem tot dreptul să punem sub semnul îndoielii unele concluzii trase de anumiţi istorici de-ai noștri, în urma analizei textelor care aparțin unora dintre respectivii autori.
În Imperiul Roman, funcționând cenzura, mare parte dintre informațiile care nu serveau interesului propagandistic și orgoliului roman au fost eliminate din tratatele de istorie, mai ales când vorbim de cronicile redactate de autori care îi însoțeau pe împărații sau generalii romani în expedițiile militare.
Este mai mult decât evident că într-o cultură în care persoana împăratului era una asociată cu divinitatea o cronică biografică sau a unor lupte purtate de acesta nu putea conține elemente care să știrbească imaginea monarhului sau referiri prea elogioase la adresa inamicilor.
Evident, nu punem la îndoială orice scriere latină sau orice autor roman, însă îndemnăm la o analiză mai atentă a ceea ce aceștia ne-au lăsat scris, privind lucrurile mai ales prin prisma momentului și contextului în care respectivii și-au redactat lucrările.
Un alt motiv care ar sta la baza cenzurii cu privire la informațiile despre daci pare să își aibă originea în plan religios. Astfel, se pare că Roma, după ce devine creștină, îi acuză pe cei din Constantinopol de preluarea unor elemente de dogmă care aparțineau religiei geto-dacilor. Teologul alexandrin Origene (185 – 254 d.Hr.), într-un discurs de justificare a propriilor convingeri, adresat mai ales criticului său, Cletus, afirmă „Apoi, fiindcă noi, creștinii, cinstim pe cel prins și mort, el crede că noi am făcut la fel ca geții, care îl cinstesc pe Zamolxe”.
De altfel, persecuțiile religioase la care au fost supuși geții din Dobrogea (după anul 300), de pildă, au dus la o apropiere a acestora de scaunul patriarhal de la Constantinopol și la o îndepărtare de papalitatea romană. După anul 325, încercările Romei de a crea niște legături mai strânse cu dacii de la Dunăre se lovesc de refuzul acestora, reprezentanții săi ecleziastici și politici fiind alungați, dacii rămânând apropiați Constantinopolului, fapt care a adâncit ura romanilor împotriva lor.
Ca urmare a acestei situații, dar și a unor întâmplări ulterioare, odată cu domnia împăratului Iulian Apostatul se interzice cu desăvârșire până și pronunțarea cuvintelor „dac” sau „Dacia”. Acest împărat se pare că se face vinovat și de înlocuirea termenului de „get” cu cel de „got”. Măsura instituită de Iulian a condus la ascunderea lucrărilor anterioare care făceau referire la daci și Dacia în termeni elogioși sau neagreați de autorități, peste 200 de autori latini și greci fiind practic „interziși” în Imperiu, cel puțin lucrările lor care fac referire la strămoșii noștri.
Dintre acești autori îi amintim pe:
Lucius Ampelinus, Apianus, Caniniu, Arian, Aristotel, Cassiodorus, Dio Cassius Coceianus, Cezar, Dio Crisostomos, Cicero, Clemens din Alexandria, Criton, Demostene, Dio din Prusia, Diodor din Sicilia, Eusebius din Cesareea, Iosephus Flavius, Frontius, Herodot, Hesychios din Alexandria, Hieronimus, Horaţiu, Iordanes, Lactantius, Titus Livius, Lucan, Lucian din Samosata, Meandru, Trogus Pompeius, Pomponius Mela, Ovidius, Platon, Pliniu cel Bătrân, Plutarh, Prophyrios, Prosper, Ptolemeu, Rufinus, Sofocle, Strabon, Suetoniu, Tacitus, Traian, Tucidide, Valerius Maximus, Virgilius, Xenophon.
Totuși, șansa a făcut ca unele lucrări să supraviețuiască integral sau parțial peste veacuri şi mesajele lor să ajungă până la noi.
Unul dintre autorii care semnalează, poate fără să vrea, cenzura clară căreia i-au fost supuși dacii este Eutropius, care în 364 scrie că dacii nici nu mai există, ei dispărând din istorie după ce au fost învinși și cuceriți de Traian, afirmație complet falsă dacă avem în vedere seria întreagă de lupte purtate de geto-daci cu romanii începând cu 117 și mult după retragerea Imperiului din nordul Dunării, prezența soldaților geto-daci în unele unități ale armatei romane, așa cum am arătat într-un capitol anterior, dar și descoperirile arheologice care atestă o revigorare a culturii autohtone geto-dace după momentul 271.
(Valentin Roman)
http://www.vatra-daciei.ro/dezvaluiri-romanii-au-cenzurat-informatiile-despre-daci/
Dreapta contra dreapta: Al doilea pol si a doua unificare
Cu dreapta pre dreapta calcand, cam asa s-ar putea defini, imprumutand un joc de cuvinte, autocombustia de vara a dreptei. Nu este o constatare critica, ci una impartasita si impartasibila: cea mai credibila si constructiva critica este cea care vine din interior, din propriile randuri. Evident, pe caz, am in vedere blocul ideologic al dreptei.
Desi ar fi trebuit sa fi adus mai multa clarificare, evenimentele din ultimele zile par sa fi reconectat jocul calificarilor dreptei pentru prezidentiale la mai mult necunoscut, cu posibilitati crescute de rasturnari de situatie sau de asteptari.
Reconstituirea gruparii Antonescu, alaturi de cea a lui Iohannis, depaseste mizele personale sau de partid. Fostul sef al PNL a enumerat vreo trei motive ale revenirii in cursa pentru presedintie, impartirea parerilor privind candidatul, suprematia celor care-l vizeaza si santajul. Niciunul, cred, nu are suficienta forta explicativa, toate au existat si in momentul autoexcluziunii. Vom intelege adevarata motivatie a revenirii numai daca vom privi lucrurile de la nivelul intregului esichier al dreptei. Gruparea Antonescu are toate sansele de a nu ramane o simpla grupare de partid, ci de a deveni un al doilea pol al dreptei, polul Antonescu contra polul Basescu.
Reintoarcerea lui Crin Antonescu poate insemna reintoarcerea valorilor social-liberale, pentru care a militat, in care a investit prestigiu si pentru care a suportat costuri. Nu neaparat o reintoarcere la vechea constructie, ci la ideea de miscare, care ar fi si o excelenta platforma, aducatoare de voturi. Un liberalism national, autentic de centru-dreapta, nu poate rupe statul de drept de democratie, democratia este un factor de cogenerare si de confirmare a statului de drept.
Exista si o democratie de drept, cum foarte bine este inteles si general-acceptat, orice act individual sau de masa trebuie raportat la norma juridica. Dar la fel de bine inteles si acceptat este si faptul ca democratia, statul de drept si independenta justitiei nu trebuie sa devina ostatice unor interese personale, de grup sau straine, ostile intereselor populatiei sau statului.
Recenta si extrem de vocala “comemorare” de catre Elena Udrea si PMP, prin declaratii artagoase, simpozioane si marsuri, a doi ani de la referendumul de demitere a presedintelui Traian Basescu, in incercarea de a-l impune ca “lovitura de stat” in memoria colectiva si in manualele de istorie, este aroganta si lipsita de orice noima. Probabil ca suntem priviti ca adevaratii “degenerati”, pentru a prelua o expresie a lui Pascal Bruckner, de pe Contributors, din moment ce agitarea zgomotoasa a ereziei “loviturii de stat” pare a se baza pe faptul ca romanii nu disting intre adevar si formulele propagandistice si nu reactioneaza. Polemismul Elenei Udrea, care nici macar nu-i apartine, este vizibil de unde l-a preluat, este un fel de gicacontrism al sterilitatii, pentru a fi mai specific pe romaneste, probabil ca de aceea a si fost abandonat iar cand isi mai iteste capul o vorba populara il pune scurt la punct: cel mai destept cedeaza! Nimic durabil nu se intampla nu fara polemici, ci fara consens si compromis, dar pentru acestea este nevoie de mai multe argumente si mai putina ideologie, ceea ce, fireste, nu este cazul popularilor.
Aici ar trebui cautata adevarata motivatie a revenirii lui Antonescu, ducerea luptei pana la capat, dobandirea constiintei datoriei implinite, nu ambitia de a deveni presedinte. Importante cu adevarat vor fi nu castigurile ideologice ale alegerilor prezidentiale, ci capacitatea si determinarea celui care va fi ales de a pune capat sistemei Basescu si a repune statul de drept pe fagasul normalitatii. Am spus ca democratia de drept, o idée la care tin si care ar merita sa modeleze mai bine discursul politic, este o insotitoare-pereche a statului de drept. Daca este sa vorbim pe fond despre o lovitura de stat, si sper ca doamna Elena Udrea si Ambasada Americana, sub al carui tutoriat a trecut fara indoiala, o data cu asumarea loialitatii politice fata de “iluminatul” de la Cotroceni, sa citeasca ce scriu, aceasta s-a dat de catre sistema Basescu statului social, daca are dubii sa se uite in Constitutie, la articolul 3.
Perspectivele sunt cu atat mai de luat in serios cu cat injuriile pe care presedina PMP, Elena Udrea, si presedintele FC, Mihai Razvan Ungureanu, privind “toxicitatea” primeia si “oportunismul” celuilalt, tradeaza o pozitionare ca de competitori electorali. Cum ideologic nu ar avea cum, se poate presupune ca sacrificarea celei de-a doua unificari (sau micii unificari), dintre PMP si FC, reprezinta pretul intrarii celor doi in cursa prezidentiala. Pericolul unor schimbari de accente in campania electorala, dinspre Basescu spre Ponta, nu poate fi neglijat. Daca mai avem in vedere si ca presedintele PDL, Vasile Blaga, tinde sa-si duca prin fuziune mesajul “loviturii de stat”, din vara anului 2012, in noul PNL, asa cum a reiesit din schimbul taios de replici pe aceasta tema cu fostul presedinte PNL si copresedinte USL, nu cred ca lui Crin Antonescu i-ar mai trebui alte argumente pentru a iesi din imobilism.
Afirmatia lui Victor Ponta potrivit careia doar Crin Antonescu ar avea profil de prezidentiabil al dreptei nu a fost intamplatoare, nu i-a vizat pe politicieni, ci electoratul PSD si ex-USL. Avand in vedere proeminenta electorala a premierului, semnalul sau ar putea fi declicul care va schimba raportul intre liniile de atractie si respingere electorala in ceea ce-l priveste pe fostul candidat uselist la presedintie. Gruparea Iohannis, care s-a grabit sa-l scoata pe Antonescu din cursa pentru Cotroceni, optand pentru sondajul de opinie pentru stabilirea candidatului PNL, mizand pe pierderea increderii de catre fostul prezidentiabil al fostului USL, s-ar putea sa traiasca o crunta dezamagire.
Scurt și clar.
Toate țările UE au aceste prevederi, motivele sunt absolut logice și rezonabile.
S-a văzut că uneori Parlamentul a încuviințat cercetarea parlamentarilor în stare de arest, alteori – nu, deci nu e vorba de „acoperirea” lor.
De ce un procuror competent și cu experiență nu poate să facă ancheta cu împricinatul în stare de libertate? Oricum, până la cererea de arestare, bănuitul a fost urmărit și cercetat ani de zile fără ca el să știe, deci procurorul a adunat probe și indicii.
Domnule Adrian Nastase, daca va da Dumnezeu (si oamenii care cred in el) ca vreodata sa detineti o demnitate importanta in statul roman, mi-as dori sa aboliti ,,arestarea preventiva”. Aceasta este o mare mizerie de ,,ne-drept ne-constitutional”, care incalca legile fundamentale ale drepturilor omului.
Drepturile omului sunt consfintite, inclusiv in Declaratia de Independenta a pionierilor americani.
Chiar si dreptul ,,primului million netaxabil” a ramas , de facto si de iure, in legislatia americana, pana in ziua de azi, desigur, cu un lobby consistent. (Z)
Doar la noi, se vorbeste de ,,statul de drept”. Daca intrebi un american, iti va spune: ,,statul de drept este acela care imi apara drepturile”.
La noi, ,,stat de drept” inseamna delatiune ( ,,incurajata”, sau – uneori/rareori – nu) si vinovatie prezumata.
Trist, foarte trist.
Constat o redundanţă înspăimântătoare (adică o prisosinţă şi un prea-plin) în numărul mijloacelor pentru “protecţia reputaţiei magistraţilor”! Dar toate costă ! Magistraţii aceştia, care cer imperativ noi şi noi mijloace pentru a fi “protejaţi în reputaţie”, n-au măcar un minimum de noţiuni de economie politică ? Statul de drept trebuie să fie văduvit oare – la nivelul inteligenţei demnitarilor săi- de cunoaşterea unui minimum de noţiuni de economie politică ?
În fapt , ceea ce ştiu eu despre imunitatea parlamentară , ştiu de la dumneavoastră ; nu este prima dată cand vorbiţi despre raţiunea acestei reglementari şi o faceţi atât de explicit , încât ar întelege oricine . Pe scurt , ce-ar fi dacă un personaj politic , să zicem Băsescu Traian , ar avea nevoie să-şi „treacă ” o lege în Parlament şi ar considera interesant să-i umfle pe nişte ridicători de mâini din tabăra opusă , cât să-i iasă lui ” numărul de aur ”? Aşa cum atâţia nevinovaţi fac închisoare numai din raţiunile lui strict personale şi pragmatice , un număr potrivit de parlamentari băgaţi la răcoare n-ar fi pentru preşedintele nostru cine ştie ce ….
Dar eu sunt un cetăţean oarecare , nu sunt vector de opinie .
Cu totul altfel stau lucrurile cu Bogdan Chireac , de exemplu . Nu înţeleg de multe ori ce joc parşiv face domnia-sa , marele analist ! Pentru că , pe specialistul în politică externă , îl surprind adesea lansând opinii bizare despre politica internă iar uneori e limpede că nu citeşte nici măcar ziarul la care scrie ! Una dintre opiniile ciudate ale rotunjorului analist este chiar aceasta – că parlamentarii nu ar trebui să beneficieze de NICI UN TIP DE IMUNITATE , deoarece nici domnia-sa , cetăţeanul Chireac , nu beneficiază ! Cu acest text se victimizează şi se lamentează aproape obsesiv , de multă vreme … textual : „ pe mine , cetăţeanul obişnuit , cine mă apară , doamna Grecu ? ” … Ca să nu mai spun că şi doamna Grecu se simte fragilă şi neprotejată de vreo imunitate pe lumea asta !
Acesta cred că este un stil clasic de dezinformare iar opinia domniei-sale, insinuată sau clamată direct prea de multe ori , nu poate să fie un accident .
Vai de noi !
Un stat în care Justţia dă legi prin care se cere a fii respectată este cu un picior în groapă !
Respectul nu se cerşeşte, nu se impune şi nu se negociază !
Dar se pare că asta nu se învaţă la drept ( vorbind 😉 ).
Ne aflăm mai jos decât orice ţară islamică, ale cărei legi nescrise mai ţin încă loc de justiţie ! Chiar dacă, doar imanentă uneori 🙄
Doamna Aya, daca mai poti citi, da-ne un semn de viata. Mie, cel putin, imi lipsesc Montmartre si Sacre Coeur, dar nu numai.
Este posibilă disocierea „revoluţionarului” PETRE ROMAN de cazul BERCEA MONDIAL? Dar să ne întrebăm mai întâi când încep studiile de „culturanaliză” asupra Realului la noi ? Şi nu vorbesc aici despre implementarea psihanalizei lui Jacques Lacan în România. Probabil că odată cu prelegerile din 1926 ale profesorului Nae Ionescu. Pe data de 12 februarie, metafizicianul Nae Ionescu le spunea ceremonios studenţilor săi, la Universitatea din Bucureşti: „Vă aduceţi, desigur, aminte [de] Psihologia de Găvănescul”. Poate că nu era cea mai fericită alegere. „Psihologia lui Găvănescul” a introdus o mare eroare în cultura română: Interpretarea empirismului Locke-an ca “realitate directă”. Această abordare a Găvănescului a condus la ceea ce s -a chemat ulterior ‚legionarismul de stînga’. El are în comun cu marxismul asertarea doctrinară a “realităţii directe”. Numai că, în vreme ce la marxişti “realitatea directă” era dialectică, justificată prin lupta de clasă, ‚legionarii de stânga’ considerau sistemul construit pe baza “realităţii directe” ca pe un adevăr apodictic. El însuşi, Nae Ionescu, nu a susţinut vreodată “realitatea directă” legionară. Cu atât mai puţin pe aceea marxistă. Prelegerile lui Nae Ionescu au fost de o calitate intelectuală excepţională, neegalată până acum în cultura română. Către sfârşitul primăverii anului 1926, filosoful Nae Ionescu ţinea o prelegere lămuritoare despre realitate studenţilor Universităţii din Bucureşti. Din epistemologia kantiană se ştie că sistemul construit prin atribuirea de realitate obiectivă doar percepţiilor goale este falacios. Prelegerea lui Nae Ionescu stârneşte entuziasmul unei generaţii noi. Acea prelegere “kantiană” privind constituţia realităţii a format un Ego naţional într-o naţiune rămasă practic fără învăţători – morţi luptând în primul război mondial. Ideile din prelegere descend fără condescendenţă în cultura română, influenţând mai ales „dăscălimea” tînără, ce îşi va construi altfel lecţiile. A fost un exemplu superb de „top-down approach”, de abordare conceptuală descendentă ce ar trebui reînvăţată de naţiunea noastră, căci numai aşa poate fi continuat un Ego naţional românesc. Să mai observ că mijloacele ideologice, deviante pentru că non-epistemologice, folosite azi pentru a combate arhetipurile culturale dezvăluite în acea prelegere a marelui Nae Ionescu, o prelegere ideologică primară, bazată pe epistemologia intelectualistă, sunt tendenţioase si lamentabile. ‚In f(x) Venenum’, superba expresie post-modernă în latina scolastico-matematică ne dezvăluie că găsim doar venin fără o cale pentru descifrarea dependenţelor cauzale. Problema a fost pusă în Epoca Luminilor de filosoful scoţian David Hume. Are un ecou în gândirea matematicianului elveţian Leonhard Euler, singurul matematician sanctificat. Leonhard Euler propune, în „descrierea naturală a mişcării particulei”, legea de mişcare s= f(t) ca un surogat matematic pentru discursul de cauzalitate. Leonhard Euler şi discipolii săi dezvoltă fizica matematică. „Ecuaţiile fizicii matematice” sunt înlănţuiri lacaniane de categorii ontice: timpul şi spaţiul. În toate facultăţile din România unde se studiau pe vremea comunismului ecuaţiile fizicii matematice exista un perete pe care scria: “Loc de dat cu capul”. Pentru că în ‚realitatea directă’ marxist- leninistă nu se putea explica topologia lacaniană a categoriilor ontice. Cum se poate păstra unitatea lacaniană a spiritului în lumea post-modernă, aflată într-o atât de radicală şi rapidă schimbare? Prin revenirea la filonul reprezentărilor ontologice în Limba Română, unde se află şi prelegerile lui Nae Ionescu. ‚Realitatea este rezultatul căutarii şi găsirii cauzalităţii’, ideea pe care o extragem din metafizica lui Nae Ionescu este opusă ‚realităţii directe’. Există, fără îndoială, o participare la construirea Spiritului prin racordarea lecţiei de realitate Ex Cathedra în Limba Română cu nenumăratele abordări conceptuale ascendente. Prin acea racordare, manifestată ca Mişcare Naţională, prelegerile lui Nae Ionescu au fost punct pivotal în discursul verbal românesc. Care începe să construiască liber şi deliberat ‚reprezentări ontologice’ depăşind frontiera copilărească a limbajului matern. După cum caută, pe aiurea, reprezentări ontologice alternative pentru căile realităţii. Acest îndemn îl trimite pe Mircea Eliade în India. În filosofia hindică, felul în care fiecare individ uman desluşeşte calea de cauzalitate se cheamă Karma. Pentru gândirea „omului comun”, cum spune poetul Nicolae Labiş, calea de cauzalitate nedesluşită se cheamă „Destin”. Constatam surprins, că în secolul XX, înainte de venirea comuniştilor internaţionalişti la putere în România, chiar şi elitele ţărăneşti de la noi se interesau de asemenea probleme. Când venea faza comunismului naţionalist şi cenzura se relaxa, cumpăram într-un anticariat din Craiova lucrarea intitulată „Karma, sau lumina pe cărare”, publicată de o editură sătească din Oltenia. Deci nu doar Mircea Eliade se arăta interesat de filosofia hindică. După 1989, când eram “de permanenţă” la sediul Alianţei Civice din Craiova, a sosit un fost ţăran chiabur, în tinereţe chiar patronul acelei edituri. L-am întrebat mirat: “Domnule, cum îţi plăteai autorii?”. “Nu-i plăteam deloc”, mi- a răspuns. “Erau studenţi legionari, care scriau numai din dragoste pentru ţară. Carol al II-lea i-a împuşcat pe toţi”. Colegii mei de atunci din Alianţa Civică m-au convins pe moment că acele cărţi nu aveau valoare. L-am auzit astăzi pe domnul Codrin Ştefănescu de la PSD spunând asertoric : “Acum 25 de ani au murit oameni în stradă ca noi să putem vorbi liber acum.” Sigur, era pe fondul discuţiei despre Băsescu. Doamne, un lider PSD-ist precum acest Codrin Ştefănescu nu poate construi o măcar o minimă judecată de valoare ? Pentru că “Toate-s vechi şi nouă toate.” Se întreabă frecvent în ultimele zile : “De unde are bani interlopul BERCEA MONDIAL?” De la PETRE ROMAN şi de la “revoluţia din decembrie 1989”. Văd că „revoluţionarul” PETRE ROMAN a fost totalmente albit şi transformat în respectabil „politician liberal”. Păi avem mintea chiar atâta de scurtă ? Discursul metafizicianului Nae Ionescu despre cauzalitate este valabil şi acum. Petre Roman, Traian Băsescu şi Mihai Răzvan Ungureanu au fost urcaţi în ASCENSORUL SOCIAL de către “tovarăşa academician doctor inginer” ELENA CEAUŞESCU. La “revoluţia din decembrie 1989” s-a murit degeaba. Singurul efect a fost distrugerea României. Ne aflăm exact de zece ani într-un haos construit de Traian Băsescu. Trebuie să ieşim din acest haos pentru a putea reface România. Situaţia evoluează pozitiv în favoarea noastră. Dar nu vom putea profita de aceasta dacă nu vom construi şi judecăţile de valoare corecte.
Zev,
Adevarul lezeaza pe toata lumea de la insitutiiile gresit concepute ,gresit coordonate la politicieni sau oameni de rand!
Multi confunda si pe aici adevarul cu denigrarea de fapt diferenta fundamentala intre unele natii care au o rata mult mai ridicata de perceptie a adevarului decit noi!
@ vioricabuda, iulie 9, 2014 la 11:48 am
Mai sunt si alti elevi pe aici carora le place sa mai invete si altceva pe langa .sport….
@ blogi,
care sunt cele doua specii acceleratoare, sau care au trebuit accelerate?
blogideologic eu sper ca macar tu sa intelegi ceva din ce a ce scrii, si daca continutul articolului tau are legatura cu titlul domnului NASTASE ,sa auzim de ” sanatate,,
Stelian Tataru
Blogi este o personalitate extrem de complexa. Ceea ce vrea sa spuna de fapt domnul blogideologic, este ca se poate identifica o conexiune, directa sau indirecta, intre orice si oricine, din Universul cunoscut si/sau necunoscut (paralel, oblic, sau perpendicular), din trecut, prezent si viitor.
In fond are dreptate. La inceput, totul (inclusiv spatiul, timpul, materia, antimateria si energia) era concentrat intr-o singularitate, adica, intr-un punct matematic.
Dupa nspe miliarde de ani , lucrurile s-au schimbat, dar nu fundamental: totul este concentrat si in prezent intr-un singur punct, acesta fiind punctul de vedere a domnului blogideologic.
(Z)
erata
al domnului blogideologic
scuze
Luminita Arhire
Au ajuns analistii sa se victimizeze….mai sa fie. Dar pe mine cine ma apara de Bogdan Chireac ? A,da…telecomanda. Mama ei…trebuie sa-i schimb bateriile de atata butonat, ca unde dai, imediat crapa : BREAKING NEWS din minut in minut.
😉 😉
Fragmentarium
ca sa fiu din nou „apodictic” .. Antonescu „revine” de PROST!!!!
Iar Nutica stie ea de ce face mars si parastas ptr „lovitura de stat” …. asta ca sa aduca aminte electioratului de drepata ca Antoescu este „tradator al valorilor dreptei” (alea ptr care si Ogoranu si Marian Munteanu si pta cui gloani .. adivca uniti sub Traian)….
Apropos mai tii minte cand ai mai folosit vorba aia mare apodictic?
Stelian,
E pur si muove! De la Roman la Bercea de la phisanaliza la metafizica sau de la psihologie de la comunistii internationalisti la legionari totul este doar o plimbare pseudo-alegorica prin carul de lupta al noului Cezar , Mazare , politicianul de azi sau in cazul lui Filipas alt nume similar Codrin Stefanescu , o plimbare prin zoaiele politicului romanesc in care baronii au rasarit si s-au raspandit mai puternic decit cultura sociala de baza!
O chestie deranjanta si nu singura la Filipas , abundenta informatiei care copleseste cititorul in lecturarea textului sau informatia,informatiile strecurate cu carecter inexact tendentioas ca idei personale la adnotarea corecta a evenimentului istoric.
Dl.Filipas traind in propria lume revine totusi rar si succint si printre muritorii de rand ,adica scrie pe threadul articolului editat de Adrian Nastase,vezi scurta adnotare despre magistrati!.
„Cu toată dragostea și cu subiect și predicat”, cum ar zice colesterolicul hiperlipidoid Bogdan Chireac…
Mă-nnebunesc după analizilii lui (medicale)…
@ Doru Coarna:
Cele două specii sunt: acceleratul și accelerația…
Legatura intre denigrare-adevar-Zev …telecomanda ! Halal de asa primitor de informatie si discernamant!
G. B., fainosag!
Eu am o singura întrebare pe care as vrea sa o explice cineva:
Daca Băsescu nu a avut imunitate înseamna ca a fost protejat în mod ilegal? As vrea sa știu cine o sa răspundă de chestia asta?