„Revoluțiile Valahiei”

Un prieten, de la Mănăstirea Radu Vodă, mi-a trimis o carte minunată – „Revoluțiile Valahiei”, scrisă, în urmă cu 300 de ani, de italianul Anton Maria Del Chiaro, secretar al cancelariei domnești la Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat.

Monografia sa, „Istoria Delle Moderne Rivoluzioni Della Valacchia”, a fost publicată în 1718, la Veneția și a fost tradusă, prima dată, în română, în 1929, cu o introducere de Nicolae Iorga.

Ediția din 2012, publicată sub auspiciile Patriarhiei Române, beneficiază de un studiu introductiv semnat de Arhimandritul Mihail Stanciu și de academicianul Gabriel Ștrempel.

Lucrarea lui Del Chiaro prezintă, cu multă simpatie și inteligență, geografia și administrația Valahiei, mediul citadin (prea puțin dezvoltat), limba vorbită („o directă și curată derivație din idiomul latin”), sistemul de educație, credința ortodoxă, tiparul religios și contribuția lui Antim Ivireanul, viața economică și politică, viața cotidiană, obiceiurile culinare și de îmbrăcăminte, muzica, albinăritul, ritualurile de nuntă sau de înmormântare, jocul de table.

Așa cum scria Iorga, în introducerea de la 1929, cartea este, în realitate, „o istorie a țării”, asemănătoare lucrării lui Cantemir, „Descrierea Moldovei”.

După cum arată Del Chiaro, în acea vreme, pentru delicte garve, Principele îi trimitea pe condamnați la saline, unde unii, mureau fără a se mai cerceta cauza. Era, dacă înțeleg bine, un fel de arest preventiv. Exista și un fel de grațiere individuală, atunci când printr-un act de clemență, Domnitorul schimba această pedeapsă cu ocna, dar, mai întăi, tăia urechile condamnatului(p.54). Cărturarul italian observa, cu surprindere, că „în popor, părinții înșiși deprind copiii cu înjurături și se delectează când aceștia descurcă primele silabe din expresii triviale, măgulindu-se chiar când combină noi înjurături”(p.59). Dacă Del Chiaro ar fi trăit în zilele noastre și ar fi trecut pe la penitenciarul Jilava, ar fi fost uimit de felul în care a evoluat acest obicei.

Mi s-a părut corectă și o altă observație a lui Del Chiaro. El arata că o istorie a domnitorilor valahi era greu de realizat, deoarece „fiecare Boier posedă câte o cronică făcută după placul său, în care laudă sau ponegrește voievozii trecutului”(p.69).

Concluziile sale referitoare la valahi sunt, în opinia mea, valabile și astăzi: „Nestatornicia și discordiile lor interne au fost cauza nenorocirilor și au ațâțat pofta vecinilor de a-i stăpâni”(p.99). Del Chiaro citează și din scrisoarea lui Michel Bocignoli din Ragusi către Gerardo Planio (secretarul Împăratului), de la 1524 (deci cu 200 de ani înainte), care spunea despre valahi: „națiune primitivă și incultă…, necunoscând arta militară, nici afacerile publice, iubitori de gâlceavă și de discordie, nu șovăiesc de a-și asasina domnitorii, iar urmarea acestor apucături este căderea lor sub jugul otoman din simpli tributari ai ungurilor”. El dă exemplul lui Vlad Țepeș (Dracul), „măcelărit”, în final de boierii complotiști.

Del Chiaro povestește, pe larg, despre uneltirile boierilor în Valahia și la Constantinopol, terminate cu decapitări sau spânzurarea unor domnitori și supralicitarea în mărirea tributului către Poartă.

Martor al acelor vremuri, el descrie chemarea lui Brâncoveanu la Constantinopol, pe baza celor nouă capete de acuzare trimise Porții de către boierii valahi și decapitarea sa și a fiilor săi, în 1714, anul în care Brâncoveanu împlinea 60 de ani și 26 de ani de domnie.

Finalul rămăne deschis: „Iar eu, la sfârșitul anului 1717 – scria Del Chiaro – termin „Istoria nesfârșitelor revoluții ale Valahiei”, căci această nefericită țară nu știe încă pe cine să-l dorească de stăpân, pe turcul sau pe Augustul Împărat”.

77 de gânduri despre “„Revoluțiile Valahiei”

  1. Da, se poate vorbi despre punerea în aplicare a unui program politic, a politicilor unui partid, în absența „moralității” în comportamentul partidului.
    Așa e în toate țările democratice. Partidele caută cu orice preț să ajungă la putere ca să-și aplice politicile elaborate.
    Partidul care nu apelează la orice metodă pentru a-și atinge acest scop dispare.
    Una dintre metode e unirea, chiar și cu partide cu care te-ai „certat”. Cearta politică nu e totuna cu cearta între indivizi. Altă metodă e discreditarea adversarului, alta – specularea greșelilor (inerente)…
    Găsiți că partidele franceze, italiene, spaniole… sunt morale?
    Din informațiile pe care le am de la posturi serioase, nu comerciale private, NU.
    Dar electoratului român îi place să creadă că în politică „la noi e ca la nimeni”.
    Ba, și la noi e ca la toată lumea.
    Să urmărim „moralitatea” PSD-ului în continuare! Să vedem ce poate face pentru a-și menține majoritatea parlamentară și a câștiga președinția!
    Credeți că pentru a lua o hotărâre care ar putea duce la victorie se va gândi dacă e morală sau nu?

    Eu cred că tocmai ideile pe care le-am expus în ultimele comentarii demonstrează că sunt lucidă, nu idealistă. Îmi pare rău dacă am dezamăgit pe cineva (chiar pe mai mulți), dar nu pot să nu scriu ce gândesc. Voi primi dezaprobările așa cum am primit laudele.

    Continui să apreciez comentariile d-nei Arhire care are un mare talent gazetăresc dublat de o instruire solidă. Continui să nu fiu de acord cu toate ideile sale, dar asta nu mă împiedică s-o citesc, la fel ca și pe alți comentatori „consacrați” pe acest blog.

    Numai bine și doar bine!

  2. Da, se poate vorbi despre punerea în aplicare a unui program politic, a politicilor unui partid, în absența „moralității” în comportamentul partidului.
    Așa e în toate țările democratice. Partidele caută cu orice preț să ajungă la putere ca să-și aplice politicile elaborate.
    Partidul care nu apelează la orice metodă pentru a-și atinge acest scop dispare.
    Una dintre metode e unirea, chiar și cu partide cu care te-ai „certat”. Cearta politică nu e totuna cu cearta între indivizi. Altă metodă e discreditarea adversarului, alta – specularea greșelilor (inerente)…
    Găsiți că partidele franceze, italiene, spaniole… sunt morale?
    Din informațiile pe care le am de la posturi serioase, nu comerciale private, NU.
    Dar electoratului român îi place să creadă că în politică „la noi e ca la nimeni”.
    Ba, și la noi e ca la toată lumea.
    Să urmărim „moralitatea” PSD-ului în continuare! Să vedem ce poate face pentru a-și menține majoritatea parlamentară și a câștiga președinția!
    Credeți că pentru a lua o hotărâre care ar putea duce la victorie se va gândi dacă e morală sau nu?

    Eu cred că tocmai ideile pe care le-am expus în ultimele comentarii demonstrează că sunt lucidă, nu idealistă. Îmi pare rău dacă am dezamăgit pe cineva (chiar pe mai mulți), dar nu pot să nu scriu ce gândesc. Voi primi dezaprobările așa cum am primit laudele.

    Continui să apreciez comentariile d-nei Arhire care are un mare talent gazetăresc dublat de o instruire solidă. Continui să nu fiu de acord cu toate ideile sale, dar asta nu mă împiedică s-o citesc, la fel ca și pe alți comentatori „consacrați” pe acest blog.

    Numai bine și doar bine!

  3. „O parte dintre membrii PNL” care a votat la congres e formată din delegați trimiși de filiale cu un anumit mandat. Delegații nu se reprezintă pe ei, ci reprezintă filiala care i-a trimis la congres să voteze într-un anumit fel propunerile de pe ordinea de zi.
    Cum se iau hotărârile majore în PSD, PC…? Nu la congrese unde votează delegații filialelor, adică „o parte” dintre membrii PSD, PC…? Sau în aceste partide votează toate sutele de mii de membri toate hotărârile? Partidele astea n-au și ele organe de conducere colectivă unde se votează? Nu fac congrese unde se votează? De la partidele astea nu pleacă oameni care nu sunt de acord cu hotărârile majorității reprezentanților?
    Dacă felul în care s-a votat la congresul PNL nu e pe placul unora, sorry!
    Ce trebuiau să facă filialele și delegații? Să-i întrebe pe PSD-iști cum să voteze?

  4. „O parte dintre membrii PNL” care a votat la congres e formată din delegați trimiși de filiale cu un anumit mandat. Delegații nu se reprezintă pe ei, ci reprezintă filiala care i-a trimis la congres să voteze într-un anumit fel propunerile de pe ordinea de zi.
    Cum se iau hotărârile majore în PSD, PC…? Nu la congrese unde votează delegații filialelor, adică „o parte” dintre membrii PSD, PC…? Sau în aceste partide votează toate sutele de mii de membri toate hotărârile? Partidele astea n-au și ele organe de conducere colectivă unde se votează? Nu fac congrese unde se votează? De la partidele astea nu pleacă oameni care nu sunt de acord cu hotărârile majorității reprezentanților?
    Dacă felul în care s-a votat la congresul PNL nu e pe placul unora, sorry!
    Ce trebuiau să facă filialele și delegații? Să-i întrebe pe PSD-iști cum să voteze?

  5. Un lucru mă supără nespus: că SUA s-au insinuat prin slugi extrem de supuse în ţara mea, România. Şi că o pregăteşte, conform planului său, într-o colonie bună de muls până la ultima picătură de materie şi de energie. Şi într-o bază de atac împotriva Federaţiei Ruse. Pentru interese ce ne sunt total străine, noi, românii, ne punem pe tavă ultimele resurse energetice şi de materii prime către ”marele licurici”, ne punem la dispoziţie tineretul plin de vigoare pe post de carne de tun în conflicte la dracu-n praznic, tot pentru interese americane
    Facind parte din clasa politica dle Nastase si in contextul de mai sus am o intrebare: cam cit a luat matusa Tamara de la Bechtel ? Timpul meditatiei a sosit pt dvs. asa cum il prezisesei acu prin 2004…mai sint ceilalti inalti preacurviti functionari politici care trebuie sa se pregateasca sa va inlocuiasca aci unde stati acuma iar primu dintre ei va fi presedintele Romaniei pentru ca nu-i asa, zicala dupa fapta si rasplata trebuie sa o mentionam in rugaciunile noastre catre Domnu.
    Meditati, meditati si iar meditati, domnilor politicieni…Dumnezeu nu doarme !

  6. Un lucru mă supără nespus: că SUA s-au insinuat prin slugi extrem de supuse în ţara mea, România. Şi că o pregăteşte, conform planului său, într-o colonie bună de muls până la ultima picătură de materie şi de energie. Şi într-o bază de atac împotriva Federaţiei Ruse. Pentru interese ce ne sunt total străine, noi, românii, ne punem pe tavă ultimele resurse energetice şi de materii prime către ”marele licurici”, ne punem la dispoziţie tineretul plin de vigoare pe post de carne de tun în conflicte la dracu-n praznic, tot pentru interese americane
    Facind parte din clasa politica dle Nastase si in contextul de mai sus am o intrebare: cam cit a luat matusa Tamara de la Bechtel ? Timpul meditatiei a sosit pt dvs. asa cum il prezisesei acu prin 2004…mai sint ceilalti inalti preacurviti functionari politici care trebuie sa se pregateasca sa va inlocuiasca aci unde stati acuma iar primu dintre ei va fi presedintele Romaniei pentru ca nu-i asa, zicala dupa fapta si rasplata trebuie sa o mentionam in rugaciunile noastre catre Domnu.
    Meditati, meditati si iar meditati, domnilor politicieni…Dumnezeu nu doarme !

  7. Harta terenurilor agricole deținute de străini

    Autor: Simona Tapalagă | miercuri, 23 aprilie 2014 |
    http://www.evz.ro/harta-terenurilor-agricole-detinute-de-straini-.html

    În prezent, aproximativ un milion de hectare de teren agricol se află în proprietatea unor companii românești cu acționariat străin.

    Terenurile agricole din România devin din ce în ce mai atractive pentru investitorii străini. Din suprafața arabilă a României, de 9,4 milioane de hectare, 77.100 de hectare sunt deținute de numai zece companii cu capital străin, potrivit datelor furnizate EVZ de compania de consultanță imobiliară DTZ Echinox. În total, investitorii străini au în proprietate un milion de hectare și alte aproximativ două milioane de hectare în arendă, astfel că aceștia controlează o treime din suprafața arabilă.

    De la sud la nord

    În fruntea topului companiilor cu capital străin care dețin teren agricol în România se situează grupul britanic Spearhead International. La începutul lunii, acesta a preluat trei companii românești, dobândind alte 1.680 de hectare de teren. În total, grupul deține aproximativ 17.700 de hectare.

    De altfel, britanicii nu sunt singurii care au făcut achiziții luna aceasta. Fondul american de investiții Anholt Investment a preluat circa 6.000 de hectare de teren agricol, în județul Botoșani.

    CITESTE SI:

    +Blaga și Iohannis, doi iobagi pe moșia arendașului Voiculescu

    +UNGARIA are strategie de CUMPĂRARE a terenurilor agricole din TRANSILVANIA

    +Vinovații din afacerea cu terenurile de la Nana și Fundulea. Jaful de 2.000 de hectare din Călărași

    De ce sunt atractive terenurile

    Investitorii străini sunt atrași atât de calitatea terenurilor din România, cât și de prețurile mult mai mici față de cele din alte țări europene. Un hectar de teren arabil fertil în România poate fi cumpărat cu până la 5.000 de euro, în vreme ce, în Germania sau Italia, prețul este şi de patru ori mai mare.

    Însă, prețurile au crescut constant în ultimii ani. Numai din 2008 încoace, acestea s-au dublat, cele mai mari fiind înregistrate în zonele curtate de clienții străini. „Cumpărătorii de terenuri agricole sunt interesați în special de zonele sud-vestice, sudice și estice, unde și prețurile sunt mai mari în raport cu alte regiuni cu teren arabil”, arată Flavius Pop, consultant în cadrul DTZ Echinox.

    Spre exemplu, cele mai mari prețuri s-au înregistrat în județul Timiș, unde suprafețe compacte de peste 100 de hectare s-au vândut cu 3.000-3.500 de euro/hectar.

    CELE MAI COMENTATE:

    +Udrea: PNL și PDL au decis să NU semneze în favoarea unei comisii parlamentare care să verifice cum a pus Felix mâna pe 2.600 de hectare de teren agricol

    +Maria Grapini: Străinii pot cumpăra terenuri fără RESTRICȚII pentru că există UN VID LEGISLATIV

    +Imagini suprarealiste cu fermele agricole. Cum arată legumele cultivate sub plastic și sticlă | GALERIE FOTO

    Mai mult decât atât, străinii investesc în terenurile agricole din România și pentru a accesa fonduri europene, apreciază președintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli (LAPAR), Laurențiu Baciu. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală vor putea fi acordate finanțări de circa opt miliarde de euro în perioada 2014-2020, iar investitorii străini au resursele necesare pentru a derula proiecte cu fonduri europene.

    „Străinii vin cu bani, fiind susținuți de propriile guverne și de bănci.
    Mulți vin în România pentru a accesa fonduri europene.”
    LAURENȚIU BACIU, președinte LAPAR

    Tag-uri: teren agricol, terenuri agricole, lapar, laurentiu baciu, spearhead international,anholt investment, investitori straini, teren arabil, hectar de teren

  8. Harta terenurilor agricole deținute de străini

    Autor: Simona Tapalagă | miercuri, 23 aprilie 2014 |
    http://www.evz.ro/harta-terenurilor-agricole-detinute-de-straini-.html

    În prezent, aproximativ un milion de hectare de teren agricol se află în proprietatea unor companii românești cu acționariat străin.

    Terenurile agricole din România devin din ce în ce mai atractive pentru investitorii străini. Din suprafața arabilă a României, de 9,4 milioane de hectare, 77.100 de hectare sunt deținute de numai zece companii cu capital străin, potrivit datelor furnizate EVZ de compania de consultanță imobiliară DTZ Echinox. În total, investitorii străini au în proprietate un milion de hectare și alte aproximativ două milioane de hectare în arendă, astfel că aceștia controlează o treime din suprafața arabilă.

    De la sud la nord

    În fruntea topului companiilor cu capital străin care dețin teren agricol în România se situează grupul britanic Spearhead International. La începutul lunii, acesta a preluat trei companii românești, dobândind alte 1.680 de hectare de teren. În total, grupul deține aproximativ 17.700 de hectare.

    De altfel, britanicii nu sunt singurii care au făcut achiziții luna aceasta. Fondul american de investiții Anholt Investment a preluat circa 6.000 de hectare de teren agricol, în județul Botoșani.

    CITESTE SI:

    +Blaga și Iohannis, doi iobagi pe moșia arendașului Voiculescu

    +UNGARIA are strategie de CUMPĂRARE a terenurilor agricole din TRANSILVANIA

    +Vinovații din afacerea cu terenurile de la Nana și Fundulea. Jaful de 2.000 de hectare din Călărași

    De ce sunt atractive terenurile

    Investitorii străini sunt atrași atât de calitatea terenurilor din România, cât și de prețurile mult mai mici față de cele din alte țări europene. Un hectar de teren arabil fertil în România poate fi cumpărat cu până la 5.000 de euro, în vreme ce, în Germania sau Italia, prețul este şi de patru ori mai mare.

    Însă, prețurile au crescut constant în ultimii ani. Numai din 2008 încoace, acestea s-au dublat, cele mai mari fiind înregistrate în zonele curtate de clienții străini. „Cumpărătorii de terenuri agricole sunt interesați în special de zonele sud-vestice, sudice și estice, unde și prețurile sunt mai mari în raport cu alte regiuni cu teren arabil”, arată Flavius Pop, consultant în cadrul DTZ Echinox.

    Spre exemplu, cele mai mari prețuri s-au înregistrat în județul Timiș, unde suprafețe compacte de peste 100 de hectare s-au vândut cu 3.000-3.500 de euro/hectar.

    CELE MAI COMENTATE:

    +Udrea: PNL și PDL au decis să NU semneze în favoarea unei comisii parlamentare care să verifice cum a pus Felix mâna pe 2.600 de hectare de teren agricol

    +Maria Grapini: Străinii pot cumpăra terenuri fără RESTRICȚII pentru că există UN VID LEGISLATIV

    +Imagini suprarealiste cu fermele agricole. Cum arată legumele cultivate sub plastic și sticlă | GALERIE FOTO

    Mai mult decât atât, străinii investesc în terenurile agricole din România și pentru a accesa fonduri europene, apreciază președintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli (LAPAR), Laurențiu Baciu. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală vor putea fi acordate finanțări de circa opt miliarde de euro în perioada 2014-2020, iar investitorii străini au resursele necesare pentru a derula proiecte cu fonduri europene.

    „Străinii vin cu bani, fiind susținuți de propriile guverne și de bănci.
    Mulți vin în România pentru a accesa fonduri europene.”
    LAURENȚIU BACIU, președinte LAPAR

    Tag-uri: teren agricol, terenuri agricole, lapar, laurentiu baciu, spearhead international,anholt investment, investitori straini, teren arabil, hectar de teren

  9. Cum a apărut realmente fenomenul BIG DATA ? În acord cu istoricul tehnologiilor IT, domnul George Dyson, din două motive : 1/ În primul rând din uşurinţa de a face nenumărate copii ale materialului informaţional. Astfel că 60 % din cantitatea BIG DATA reprezintă în realitate copii, după copii, după copii. Ceea ce nu-i de prea mare folos, 2/ Costul păstrării datelor informaţionale a devenit mai mic decât costul debarasării de ele.

  10. Cum a apărut realmente fenomenul BIG DATA ? În acord cu istoricul tehnologiilor IT, domnul George Dyson, din două motive : 1/ În primul rând din uşurinţa de a face nenumărate copii ale materialului informaţional. Astfel că 60 % din cantitatea BIG DATA reprezintă în realitate copii, după copii, după copii. Ceea ce nu-i de prea mare folos, 2/ Costul păstrării datelor informaţionale a devenit mai mic decât costul debarasării de ele.

  11. @Deescu, ba da, nu ati citit declaratia lui Blaga „Monica Macovei si-a facut datoria” care duce, cf. zicala, la „Monica Macovei poate sa plece”?

  12. @Deescu, ba da, nu ati citit declaratia lui Blaga „Monica Macovei si-a facut datoria” care duce, cf. zicala, la „Monica Macovei poate sa plece”?

  13. @santinela
    iulie 6, 2014 la 7:25 am
    T.Corlățean, mai la început de an, a mers în USA și-a avut câteva contacte prin care, îmi permit să cred, a convins că este cazul a se trece la „audiatur et altera pars”. De ce l-au invitat tocmai pe Geoană?! Poate din motive identice cu cele prin care au impus lui Emil Constantinescu ca Geoană să fie Ambasadorul României.
    Îmi permit să fac presupuneri de acest gen bazat strict pe ce-am înțeles eu din câteva lecturi mai curând beletristice (5 volume „Diplomați iluștrii” sau ”Principele” lui Machiaveli) – deci s-ar putea să greșesc.

  14. @santinela
    iulie 6, 2014 la 7:25 am
    T.Corlățean, mai la început de an, a mers în USA și-a avut câteva contacte prin care, îmi permit să cred, a convins că este cazul a se trece la „audiatur et altera pars”. De ce l-au invitat tocmai pe Geoană?! Poate din motive identice cu cele prin care au impus lui Emil Constantinescu ca Geoană să fie Ambasadorul României.
    Îmi permit să fac presupuneri de acest gen bazat strict pe ce-am înțeles eu din câteva lecturi mai curând beletristice (5 volume „Diplomați iluștrii” sau ”Principele” lui Machiaveli) – deci s-ar putea să greșesc.

  15. Cel mai mult şi mai mult pe lumea asta îmi plac intelectualii de tip Baconschi , Papahagi , Funeriu şi , cu voia dumneavoastră , nemuritorul MRU , care îşi agită uşurel lanţurile , cu speranţa că vom observa cum se eliberează ei ,ca nişte cărturari ce se află , din lesele în care au pretins până acum că nu sunt ţinuţi .
    Înteleg că , spre dezamăgirea lui Papahagi , cei din PMP au fost , în ciuda sfatului său atât de însufleţit încât era cât pe ce să dărâme tribuna , nişte (citez) : CĂCĂCIOŞI ! Că dacă nu erau , nu se despărţea Papahagi la perdeluţă de restul partidului . Să-ţi dai demisia de două ori în câteva luni din aceeaşi grămadă ordonată , nu-i de colea! Păi cum , nene , nu era ăla partidul „ altfel ”, nu era aia mişcarea „ cool ”, nu înghiţeai matale la mere verzi , de-ai umplut şedinţele de promovare a PMP de cotoare şi seminţe ?
    Dar curajul lui de a spune „ADIO ! ” este nimic pe o scară de 1 la 10 , faţă de cutezanţa revoltată cu care Baconchi declară că i s-au cerut 100 000 euroi pentru a i se asigura un locşor eligibil ( 10 000 de euro pe lună , diurne şi cazări , plimbări cu avionul şi felurite jacuzzi la discreţie , etc…etc…eu zic că merita ,totuşi, deranjul ) pe listele de la europarlamentare ; ca un bărbat adevărat , dimineaţă face dezvăluirea şi după prânz se înspâimântă de ce-a ieşit şi nuanţează la greu , că n-am înţeles noi , că nu-i chiar aşa , că el n-a zis , că noi am interpretat …
    MRU , alt bărbat la scară planetară , îşi caută viitorul politic pătruns de importanţa lui totală , negociind cu două partide , ca românul imparţial ; doar şi discursurile lui sunt năclăite de „principii ”, „ valori ” şi „ demnitate ”… atâta doar , că nu s-a decis dacă principiile , valorile şi demnitatea sunt ale PNL-ului sau ale PDL-ului . Pupături pe amândoi obrajii, deci , şi cu Blaga şi cu Iohannis … pentru orice eventualitate şi cu Antonescu …
    Numai despre Funeriu nu ştiu ce să spun … că dânsul este SAVANT şi depăşeşte mult orizontul meu ştiinţific ; mă îngrijorez pentru bunăstarea lui însă , pentru că nu ştiu din ce sinecură trăieşte în prezent . Sau poate că scrie noaptea articole pentru ADEVĂRUL , când nu se poate ocupa Oprea , purtătorul de cuvânt al lui Preş ; am auzit că se plătesc bine , vreo 7 500 de euroi bucata …

  16. Cel mai mult şi mai mult pe lumea asta îmi plac intelectualii de tip Baconschi , Papahagi , Funeriu şi , cu voia dumneavoastră , nemuritorul MRU , care îşi agită uşurel lanţurile , cu speranţa că vom observa cum se eliberează ei ,ca nişte cărturari ce se află , din lesele în care au pretins până acum că nu sunt ţinuţi .
    Înteleg că , spre dezamăgirea lui Papahagi , cei din PMP au fost , în ciuda sfatului său atât de însufleţit încât era cât pe ce să dărâme tribuna , nişte (citez) : CĂCĂCIOŞI ! Că dacă nu erau , nu se despărţea Papahagi la perdeluţă de restul partidului . Să-ţi dai demisia de două ori în câteva luni din aceeaşi grămadă ordonată , nu-i de colea! Păi cum , nene , nu era ăla partidul „ altfel ”, nu era aia mişcarea „ cool ”, nu înghiţeai matale la mere verzi , de-ai umplut şedinţele de promovare a PMP de cotoare şi seminţe ?
    Dar curajul lui de a spune „ADIO ! ” este nimic pe o scară de 1 la 10 , faţă de cutezanţa revoltată cu care Baconchi declară că i s-au cerut 100 000 euroi pentru a i se asigura un locşor eligibil ( 10 000 de euro pe lună , diurne şi cazări , plimbări cu avionul şi felurite jacuzzi la discreţie , etc…etc…eu zic că merita ,totuşi, deranjul ) pe listele de la europarlamentare ; ca un bărbat adevărat , dimineaţă face dezvăluirea şi după prânz se înspâimântă de ce-a ieşit şi nuanţează la greu , că n-am înţeles noi , că nu-i chiar aşa , că el n-a zis , că noi am interpretat …
    MRU , alt bărbat la scară planetară , îşi caută viitorul politic pătruns de importanţa lui totală , negociind cu două partide , ca românul imparţial ; doar şi discursurile lui sunt năclăite de „principii ”, „ valori ” şi „ demnitate ”… atâta doar , că nu s-a decis dacă principiile , valorile şi demnitatea sunt ale PNL-ului sau ale PDL-ului . Pupături pe amândoi obrajii, deci , şi cu Blaga şi cu Iohannis … pentru orice eventualitate şi cu Antonescu …
    Numai despre Funeriu nu ştiu ce să spun … că dânsul este SAVANT şi depăşeşte mult orizontul meu ştiinţific ; mă îngrijorez pentru bunăstarea lui însă , pentru că nu ştiu din ce sinecură trăieşte în prezent . Sau poate că scrie noaptea articole pentru ADEVĂRUL , când nu se poate ocupa Oprea , purtătorul de cuvânt al lui Preş ; am auzit că se plătesc bine , vreo 7 500 de euroi bucata …

  17. Procurorii s-au suparat pe mine si mi-au dat niste minusuri anul trecut cand le-am spus ca vor trebui si vor putea, cu experienta dobandita prin satele in care au facut anchete dupa referendum, sa recupereze …elementele(pamant, lemn, metal, apa, aer s.a.) ajunse in mana strainilor. Iata ca acum au ajuns la vorba mea si au anulat ‘restituirea’ cu acte false a satului aradean Nadăş.

  18. Procurorii s-au suparat pe mine si mi-au dat niste minusuri anul trecut cand le-am spus ca vor trebui si vor putea, cu experienta dobandita prin satele in care au facut anchete dupa referendum, sa recupereze …elementele(pamant, lemn, metal, apa, aer s.a.) ajunse in mana strainilor. Iata ca acum au ajuns la vorba mea si au anulat ‘restituirea’ cu acte false a satului aradean Nadăş.

Lasă un răspuns