Unul dintre foștii mei studenți a citit interviul pe care l-a dat, în 28 mai 2014, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, pentru gândul.info, și mi-a semnalat una dintre afirmații: „La momentul în care a fost adoptat Codul Penal din 1969, în expunerea de motive s-a arătat că filosofia era aceea că în principal să se dea prevalență caracterului represiv al pedepselor. Acest fapt s-a concretizat prin limite de pedeapsă mari pentru multe din infracțiuni. Unele de la 10 la 20 de ani, 5 la 15 ani. Să ne amintim că pentru infracțiunea de furt calificat aveam limita minimă la 3 ani și 15 limita maximă”.
În realitate – îmi scrie studentul meu – Codul penal adoptat în 1968, în forma sa inițială, prevedea, pentru furtul calificat, pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.
Interesant este că și Codul penal de la 1936 soluționa furtul calificat cu închisoarea doar între 2 și 7 ani.
Pedepsele mai mari – îmi atrage atenția studentul meu – au fost introduse mai târziu, după Revoluție, prin Legea 140/1996 și OUG 207/2000 – în cazul furtului calificat, prin Codul adoptat în 1968, pedeapsa era între 1 și 5 ani.
El era mirat de aceste confuzii, în condițiile în care Livia Stanciu a fost procuror, timp de 14 ani (1980-1994).
În aceste condiții, argumentația pentru aplicarea globală a legii mai favorabile, crede el, nu este foarte convingătoare.
Diferentele mari intre minim si maxim pot fi considerate ca fiind marja de represiune si santaj
Dl.A.Nastase nu codurile sunt problema,doar mentalitatea/instructia in interpretarea acestora….
@Marian Nicolae iunie 1, 2014 la 7:59 pm
Cred ca nu ati citit atent ceea ce am scris ; era raspunsul pentru un alt comentator , care afirma ca domnul Adrian Nastase , cu o atitudine marcata de moralitate , nu a avut nimic de castigat ci numai de pierdut . In acest context , eu am inteles ca ACEL COMANTATOR il considera un perdant si ma intrebam de ce oare respectivul a ales sa scrie constant TOCMAI pe acest blog , daca moralitatea , care nu aduce vreun castig , intr-adevar , nu mai are nici o importanta .
Din punctul MEU de vedere, insa, chiar daca mareata justitie romana il mai condamna pe domnul Adrian Nastase de 100 de ori , domnia-sa tot un invingator ramane . Am scris asta in nenumarate postari si nu m-am razgandit nici o clipa .
Chiar lovit de atragatoarul cistig ilicit un judecator bun nu poate fi decit unul devenit din lunga practica a avocaturii.
De fapt practica a dovedit ca romanul procuror sau judecator ramane tot asa de usor coruptibil precum mai tot romanul ajuns la „caraman gerie”!.
Mai mult ,procurorul ajuns politician poate fi mai parsiv decit chiar un militian ajuns politician. Exemplele daca vreti intro ordine nu neaparat a non valorii ar fi doamna Macovei si sau dl.Ponta…..
De multe ori aparent abila procuroare Macovei miinte cu o nerusinare chiar mai mare decit decit inconsistenta inconstienta, a pacatosului care adevar graieste!!
Am auzito ieri la iRealitatea , un post flatulat de basism.Inconstienta fosta procuror si Ministru al Justitie ne explica efectele coruptiei la zi asupra nivelului de train al nostru al populatiei adica de fapt sincer si inconstient ne explica cit de mare a ajuns coruptia in vremea in care dansa facea pe justitiara deoarece saracia , taierile din salarii , pensii , medicamente … erau pricinuite , dupa propria explicatie a doamnei tocmai din acest motiv!
Baronul Oprisan a incercat o replica subtire ,partial convingatoare asta pe fondul in care un Bogdan Theodoresu, Un Ciuvica sau alte personalitati care ar fi putut sa o ingroape sub propria minciuna pe dmna Macovei , erau toti ocupati sa-mi explice mie si romanului cum a inselat Antonescu poporul deoarece poporul a votat pentru alde si nu cu liberalii romani.
Alta mare prostie vehiculata de oameni aparent inteligenti!
Luminita A.
Ar trebui sa fim nitel mai logici in exprimari ! Dl. Nastase este o victimas a unui sistem la care si dansul a pus umarul , deci pe planul implinirilor de politician este un perdant.
Adrian Nastase nu a ajuns un „Cezar” dar a ajuns sa fie doborit de un Brutus!
Luminita Arhire
Si eu ma mir ca domnul Marian Nicolae nu a inteles ca dvs ati raspuns unui alt coleg, extrem de exigent cu el insusi si cu altii (cel putin, pana recent) care sustine , aiuritor, ca scopul scuza mijloacele in politica de partid.
Ma mir, mai ales daca ma raportez la commenturile kilometrice reproduse de distinsul coleg Marian din diverse publicatii/saituri, pe care, presupuneam eu, le citeste, in prealabil, de la cap la coada, in totalitate.
Acum, incep sa am indoieli.
😉
Dintr-o declaratie de azi a lui antonescu:
” … si partidul lui basescu, un partid de 6% pe care nu-l primeste nimeni, DEOCAMDATA …”
Ooooops!
@Cris
,,M-ar deranja la culme acceptarea lui Băsescu și Udrea.”
Nu, nu cred ca veti pleca din PNL. Nu cred ca partidul mai poate face ceva ca sa plecati din randurile membrilor sai.
Daca n-ati facut-o pentru un motiv mult mai serios (dizolvarea siglei, blazonului, principiilor si istoriei partidului intr-un conglomerat amorf cu iz basisto-pepeist evident), ma indoiesc ca merita sa plecati pentru un impediment pueril ca acela al asocierii cu Elena Udrea.
Se ,,moa moa” cu Antonescu si neamtul sibian pe amandoi obrajii, mai apoi, si pe fata si pe dos, si gata…..cu parasuta, inainte, sa aveti succesuri multe.
Pam pam (vorba amicului – diaconul Eusebiu)
(Z)
Daca stau, totusi, si ma gandesc, ar mai putea exista un argument pentru ca sa parasiti partidul:
Daca Congresul va decide ramanerea in A.L.D.E., intoarcerea la conducere a lui Calin Popescu Tariceanu si revenirea PNL in USL.
Ar fi mult prea mult pentru adevaratele dvs printipuri, pe care, in sfarsit, ni le-ati devoalat , dupa atatea luni de abila mistificare.
(Z)
@Cris
Stimata doamna!
Nu mi-am permis sa va abordez pana acum din aceleasi considerente pentru care nu mi-am permis sa-i abordez nici pe ceilalti colegi care scriu pe blogul domnului Nastase.
Va deranjez acum pentru a va felicita,(si nu neaparat pe dumneavoastra personal ci pe majoritatea liberalilor,fie ca sunt simpli membri,parlamentari,primari,consilieri locali,presedinti de organizatii,s.a.m.d),din mai multe motive.
In primul rand pentru faptul ca PNL a demonstrat in aceste luni ca este un partid democrat,(in care deciziile se iau de jos in sus si nu invers),bine organizat,determinat,matur si mai ales unit.
Ati depasit cu bine,cel mai critic moment,(cu pierderi apropiate de zero) si anume iesirea de la guvernare
Ati fost un partener loial al PSD pe care l-ati sprijinit fara rezerve la alegerile prezidentiale din 2009 si de asemenea l-ati sprijinit cu buna credinta pe Victor Viorel Ponta sa devina Premier.
Drept rasplata,imediat dupa alegerile generale,PSD prin satelitii sai,(PC si UNPR),au recurs la cumpararea angro de parlamentari ai opozitiei formand o majortatea paralela care nu a avut nici o legatura cu vointa populara exprimata la alegeri.
De asemenea,incepand cu luna ianuarie 2013,postul de casa al PSD,(Romania TV),au inceput sa-i ia la tinta pe liberali si in special pe Crin Antonescu.In parallel,lideri importanti ai PSD,(in special tata socru’),sugerau zi de zi ca PSD va avea candidat propriu la prezidentiale.
PNL i-a promovat in functii ministeriale pe Stroe,Chitoiu,Gerea,David,M.Campreanu si drept rasplata,acestia au gasit de cuviinta sa tradeze partidul si sa-l lucreze pe la spate pe Crin Antonescu in vederea debarcarii din fruntea partidului in favoarea lui Calin Popescu Tariceanu.
Slava domnului ca v-ati trezit la timp,inainte ca partidul sa fie confiscat de ”rezidurile pesediste” din cadrul PNL si sa-l predea pe tava lui Ponta.
Ati fost calcati sistematic in picioare de fostul aliat iar refuzul Premierului de al accepta pe Klaus Iohanis in guvern la un minister care apartinea de drept PNL-ului,precum si functia de vice-premier a fost picatura care a umput paharul.Dupa ruperea aliantei ,Ponta nu a avut nici o problema sa ofere celor din UDMR tot ceea ce si-au dorit,inclusiv o functie de vice-premier.
Va felicit pentru renuntarea la retorica paguboasa impotriva institutiilor principale ale statului de drept si a partenerilor nostril treditionali externi.
Va felicit pentru ca nu ati facut si nu faceti scut in favoarea liberalilor care au problem cu justitia.
Va felicit pentru ca ati facut pasul spre cea mai prestigioasa familie europeana si anume PPE.
Un partid nu evolueaza pe scena politica ,doar asa,ca sa se afle in treaba.Politica se face cu pragmatism si mai putin cu sentimente.Nu poti sta la nesfarsit intr-o familie,(vezi cazul PSD),care pierde tot timpul alegerile.
Va felicit ca ati lasat orgolile si resentimentele la o parte in vederea unitatii dreptei al carei candidat va spulbera fara probleme candidatul PSD.
Aduceti-va aminte ca PSD a castigat alegerile prezidentiale doar de doua ori:in 1992 cand opozitia de dreapta nu era inca coapta si in 2000 cand s-a partidele de dreapta s-au prezentat in alegeri ,divizate.
Sa nu uitam ca ultima data cand PSD a castigat alegerile prezidentiale,candidatul sau a fost sprijinit de toate partidele si presa de dreapta,societatea civila,servicii,etc,etc.
In 2009,candidatul PSD a pierdut alegerile chiar daca a fost sprijinit de PNL.
Cine-si imagineaza ca PSD va putea castiga de unul singur alegerile prezidentale vreodata?
In momentul de fata,este izolat pe scena politica iar incercarea de simula tot felul de chinezarii de tipul ”USL traieste” nu prinde la un electorat cizelat si informat precum este cel de dreapta.
Nu vedeti doamna cat de disperati sunt? Nu le-a iesit faza cu ”Tariceanu traieste”,au obtinut la euro-parlamentare un scor ,mult sub asteptari,iar acum dau din colt in colt.
Azi am aflat ca au semnat o alianta cu Dan Diaconescu respective PPDD.
Pai PPDD a obtinut impresionantul scor de 15% la alegerile generale din 2012,tocmai pentru ca s-a prezentat in campanie cu mesaje anti-sistem,anti-partide,anti-Ponta,anti-ciocoi …anti,in general.
In momentul in care parlamentarii PPDD au trecut cu arme si bagaje la PSD iar ce a mai ramas din partid s-a aliat la guvernare cu PSD,atat Dan Diaconescu cat si patidul OTV,s-au dus in cap,(vezi rezultatul obtinut la euro-parlamentare).
In loc sa-i preocupe guvernarea ,alianta din care fac parte,electoratul care le-a mai ramas de aproximativ 2 milioane,nu mai pot de grija PNL caruia,chipurile,ii doresc tot binele din lume,(sic!).
Va sugerez sa acceptati critici din partea oricui dar nu din partea pesedistilor care in 25 de ani a epuizat toata aria de compromisuri posibila.
Nu in ultimul rand ,va felicit pentru scorul rezonabil pe care l-ati obtinut la euro-parlamentare,(tinand cond de atacurile mizerabile la care a fost supus partidul,atat din interior cat si din exterior).
Sa fim seriosi,nu a fost nici pe departe un dezastru.”Matca” partidului a fost si este intre 15% si 20%.
Am prieteni la organizatia PNL din Sebes care m-au informat ca majoritatea covarsitoare a tuturor organizatiilor partidului din tara,il sustin pe Klaus Iohanis la sefia partidului,(puteti sa confirmati sau sa infirmati).
Este de departe cea mai buna alegere comparabila cu preluarea sefiei,in trecut de Teodor Stolojan.
Cunoscandu-i modul in care conduce Primaria Sibiului,am certitudinea ca va fi ordine,armonie,disciplina,(intradevar,mai putina paravrageala),ceea ce va genera incredere din partea electoratului.
Pasul in spate facut de Crin Antonescu va fi urmat si de alti protagonisti ai loviturii de stat din vara anului 2012 ceea ce va scoate in totalitate partidul din izolarea externa.
Este drumul cel bun stimata doamna si de asemenea in concordanta cu strategiile concepute la Bruxeles si Casa Alba in legatura cu sud-estul Europei.
@ZeV
Cum spuneam,ma bucur ca esti in continuare optimist cu toate ca unii ar putea concluziona ca postezi mesaje scrasnind din dinti.
Iti multumesc ca-mi prezinti date oficiale care confirma,(ceea ce am spus), faptul ca alianta de dreapta,(neunita la momentul scrutinului),a castigat alegerile in ”parohia” mea si imprejurimi.
Drept compensare,daca o sa am timp,o sa-ti prezint date din fiefurile traditionale ale PSD,unde dreapta a castigat de asemenea alegerile.
Nu inteleg in numele caror milioane de romani vorbesti,(care in toamna vor face si vor drege),atata timp cat…”multi ati fost,putin ati mai ramas” 🙂
-In vara lui 2012-7,4 milioane
-in toamna lui 2012-4,5 milioane
-in primavara lui 2014-2 milioane.
Intradevar,cand mai sunt 2 milioane,poti folosi termenul ”milioanele” dar e putin cam tras de par.
Dupa cum se stie,alegerile prezidentiale sunt atipice in sensul ca se prezinta la urme in jur de 11 milioane alegatori.
Tare curios sunt sa-mi spui de unde va aduna PSD cel putin inca 3 milioane de voturi pe langa cele 2 milioane pe care le are?
Mai am o curiozitate:
In scrisorile de incurajare pe care ti le trimiti,scri cumva ca doamna Merkel,(care va conduce in continuare Europa si in urmatorii 5 ani),va sustine candidatul stangii pe motiv ca euro-parlamentarii PSD vor vota in favoarea candidatului PPE?
De asemenea,Deparatamentul de Stat va sustine acelasi candidat iar in caz de egalitate,(sau pe aproape),vom avea parte in Bucuresti de euro-maidan in favoarea lui Victor Ponta si impotriva opozitiei de dreapta care a fraudat alegerile chiar daca nu le-a organizat? 🙂
Domnule Nastase nu stiu ce face acum fostul dvs. student dar cred ca pe vremuri,adica inainte de 1990 nu lua nici un examen.Furtul era intradevar(calificat) de la 1-5 ani dar se urmarea de catre instante marimea prejudiciului.La sume mari pedeapsa era 15-20 de ani sau capitala cu prejudiciu de peste 1 milion de lei. Astept sa ma contrazica cineva.
@ Edward
🙂
Se putea si mai rau ! De la 50 lei amenda la condamnare la moarte !
Ma distreaza rangul pompos al d-nei 🙂 Lidia Stanciu ( presedintele bla bla bla … ) când ea este de fapt vai mama ei !
@ Luminita Arhire iunie 2, 2014 la 11:53 am
Imi cer scuze.
Cred ca am inteles gresit, in acest caz.
Un articol interesant aici:
––––––––––––––
Pragmatism versus rusofobie. Încotro, România?
Scris de Marian Rãdulescu, Publicat: 31 Mai 2014
http://www.acs-rss.ro/index.php/8-articole-pagina-1/137-pragmatism-versus-rusofobie-incotro-romania
De multă vreme, mass-media din România torturează populaţia acestei ţări cu imaginea falsă a ”ruşilor răi şi primitivi”, cu scopul de a sădi în subconştientul colectiv fantasma „visului european”, dar mai ales a ”visului american”. Nu numai mass-media acţionează în România în acest scop. Cultele şi sectele neoprotestante, veritabilă ”coloană a 5-a” a Washingtonului, trimit pe străzile localităţilor româneşti cohorte întregi de „misionari” care, sub masca ”vestirii Evangheliei” şi, ulterior, prin nişte avantaje materiale, caută să aducă ”visul american” mai aproape, în noile ”biserici” fastuoase ce au răsărit la oraşe şi sate, precum ciupercile după ploaie.
Scopul acestui ”avânt misionar” este de a face ca populaţia României să creadă necondiţionat că viitorul său înseamnă numai „marşul sub mantia ocrotitoare cu dungi şi stele a marelui licurici de la Washington”. Şi „sub mantia albastră încununată cu douăsprezece stele a Bruxelles-ului”, dar pe planul doi. Foarte important: subordonarea totală,necondiţionată; a nu se uita acest mic amănunt. Este interzis a se privi spre alte puncte cardinale, este strict interzis a avea alte opinii. Cine încalcă acest principiu fundamental, este etichetat imediat „putoare comunistă”, ”slugă a Moscovei” şi alte asemenea epitete aruncate de propagandiştii de serviciu, permanent vigilenţi în mediul online.
Bombardamentul mediatic al zilelor noastre, plus propaganda fals patriotică existentă de aproximativ un secol şi jumătate au făcut ca o mare parte din populaţia României să aibă în subconştient sentimentele de antipatie şi de teamă faţă de Rusia şi de poporul său. Aceasta este rusofobia, fenomen extrem de păgubos pentru România, dar benefic pentru Occident. Deoarece Occidentul a urmărit încă din sec XIX blocarea ascensiunii Rusiei, pentru ca, în zilele noastre, sub conducerea SUA, să treacă la ofensivă, pentru a îngenunchea Rusia şi pentru a pune mâna pe ultimele mari resurse energetice şi de materii prime ale planetei.
Propaganda rusofobă are la bază două elemente: problema Basarabiei şi Bucovinei de Nord şi problema tezaurului. Pe această temă s-a scris mult pe site-ul Vocii Rusiei: recomand analizele temeinice şi bine documentate ale d-lui Vasile Andreescu, întrucât acestea oferă răspunsurile necesare. Eu pun două întrebări ce nu-mi dau pace:
Întrebarea nr.1: De ce, în iunie 1940, când a venit ultimatumul sovietic privind cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conducerea României nu a ordonat apărarea cu arma în mână a teritoriului naţional şi a cedat fără luptă aceste provincii?
Răspuns: Deoarece clasa politică, în frunte cu camarila regelui Carol al II-lea, fiind prea ocupaţi de înavuţirea proprie, au lăsat pe ultimul plan organizarea şi înzestrarea armatei, afectând serios capacitatea de luptă. Mai ales, teama intrării într-un război în urma căruia riscau să-şi piardă averile i-a determinat pe marii dregători ca la consiliul de coroană să voteze pentru cedarea fără luptă. Nu a mai contat că onoarea României a fost terfelită pentru decenii, că nu suntem priviţi precum Polonia şi Finlanda.
Întrebarea nr.2: De ce, în 1916, odată cu intrarea României în război de partea Antantei, nu s-au luat măsurile necesare pentru punerea la adăpost a tezaurului ţării pe teritoriul naţional? Munţii Carpaţi ofereau nenumărate posibilităţi în acest sens. De ce s-a luat în ultimul moment măsura transportării acestuia în Rusia, în mare grabă?
Răspuns: Aceiaşi politicieni români, interesaţi doar averile proprii, nu s-au gândit o clipă la siguranţa avuţiei naţionale. Nu au gândit din vreme un plan de salvare al tezaurului. Presaţi de ofensiva germană, au decis în grabă scoaterea acestui tezaur şi păstrarea sa în Rusia, uitând că acolo începuseră frământările ce au dus la revoluţia din 1917.
Ce mai, pe tema rusofobiei se pot purta discuţii nesfârşite, fără nici un rezultat concret. Rog vajnicii rusofobi să dea răspuns la următoarea întrebare: de ce nu există la noi şi o turcofobie? Doar Imperiul Otoman ne-a subjugat timp de aproape cinci secole! De asemenea: de ce Finlanda, care a fost multă vreme integral în componenţa Rusiei ţariste, nu are asemenea resentimente la nivel de stat ci, mai mult, are relaţii normale cu Federaţia Rusă?
Răspunsul la această ultimă întrebare este simplu: pragmatism. Adică punerea intereselor naţionale înaintea sentimentelor păguboase. O lecţie pentru poporul român, care pune sentimentele înainte de toate. Iar credulitatea sa excesivă îl face să fie pradă uşoară pentru cei care vor să-l domine. Care, de fapt, vor să domine lumea întreagă.
Aşadar, mai bine să vedem care ar fi interesele României. Interesul numărul unu ar fi ca aceasta să fie o ţară independentă, prosperă, care să asigure un bun nivel de trai cetăţenilor săi. Pentru aceasta, România trebuie ca, printr-o bună politică externă, să clădească un sistem de relaţii de colaborare mai întâi cu ţările vecine, după care să dezvolte, din aproape în aproape, acest sistem.Trebuie pus cu precădere accentul pe latura economica, deoarece economia susţine toate celelalte domenii, viaţa ţării însăşi.
Dacă privim în trecutul istoric, observăm că, datorită legăturilor terestre facile, ţările române au avut legături comerciale strânse cu centrul Europei (Germania, Austria, Ungaria) spre est şi nord (Ucraina, Rusia) şi spre sud (ţările balcanice şi Turcia). S-a ajuns astfel ca aceste ţări să aibă economii complementare, adică fiecare ţară are nevoie de produsele celeilalte şi invers.
În cele ce urmează, să privim în trecutul relaţiilor economice pe care Principatele Române le-au avut cu marii vecini de la răsărit: Ucraina şi Rusia, ce constituiau împreună Imperiul rus.
Din datele oficiale, existente în arhiva fostului consulat al Rusiei de la Iaşi, aflăm că la finele sec.XVIII exista o activitate comercială în continuă creştere între Principatele Române(Moldova şi Ţara Românească) pe de o parte şi Ucraina plus Rusia, pe de altă parte. Astfel,vinul moldovenesc a fost din ce în ce mai căutat de negustorii şi comisionarii ruşi, încât în anul 1796, valoarea exportului de vin a reprezentat 6% din veniturile Moldovei. Pentru că preţul bun de vânzare(mai ales pentru vinul de Odobeşti) permitea ca, in ciuda cheltuielilor mari de transport, câştigul net să fie situat între 25-50%
De asemenea, sarea extrasă din ocnele moldoveneşti şi munteneşti avea mare căutare în Ucraina şi în regiunile sudice ale Rusiei. Documentele vremii menţionau că din Moldova se extrăgeau 8 milioane ocale de sare. Din acestea, 3 milioane se exportau către Imperiul Otoman. Din restul de 5 milioane o parte mergea la consumul intern, iar grosul se exporta în Ucraina, Rusia şi Transilvania.
Foarte căutate la export erau mierea din Moldova şi Ţara Românească(mai ales în Ucraina,unde se folosea la prepararea miedului), vitele (mai ales boii moldoveneşti), fructele uscate, lâna (pentru confecţionarea renumiţilor pâslari), precum şi articolele din lemn (cofe, linguri, butoaie, dulapuri, poliţe)
Din Rusia şi Ucraina se importau în Principate:1) blănurile. Sursele vremii ne arată că blănurile erau principalul articol rusesc de export în Principate. Erau căutate blănurile de samur, hermină, vulpe neagră, vulpe albastră, vulpe albă, râs, nurcă, veveriţă de Yakuţia, blănuri de Kamciatka şi de Buhara, precum şi şube din vulpi şi samur.
2) fier brut şi produse din fier(lacăte, cuţite, cuie, foarfece, bricege, etc), plumb, aramă galbenă, vase de aramă, vase de cositor, cânepă, in, sticlărie şi faianţă, peşte afumat, icre, arme, praf de puşcă, etc. Foarte căutate erau pânza simplă din in şi cânepă, pânza de şervete, pânzeturi imprimate din Ivanovo.
Valoarea medie anuală a mărfurilor româneşti exportate şi a celor orientale tranzitate spre Ucraina şi Rusia era de aprox. 875. 000 piaştri, iar valoarea medie anuală a mărfurilor importate şi acelor tranzitate înspre regiunile balcanice era de aprox. 625. 000 piaştri. Rezulta un excedent de 250. 000 piaştri în favoarea Principatelor.
Din păcate, după anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus în 1812, activitatea comercială a cunoscut o scădere, accentuată la mijlocul sec XIX de pătrunderea în Principatele Unite a societăţilor britanice, interesate în primul rând de petrolul românesc, precum şi a celor franceze. Acestea au căutat să elimine influenţa rusească de pe această piaţă; una din metode a fost şi exacerbarea rusofobiei, pornind de la cedarea Basarabiei în 1812. Astfel se poate explica de ce în zona Munteniei(cu precădere în zona petroliferă) rusofobia şi simpatiile pro-britanice şi pro-americane au rădăcini adânci.
După primul război mondial, când Basarabia a fost alipită României Mari iar Rusia ţaristă a devenit URSS, relaţiile dintre cele două ţări au fost cât se poate de reci. Aproape că nu putea fi vorba de relaţii comerciale. Deşi România a fost racordată temeinic la piaţa occidentală, ca mare exportator de grâu şi petrol, absenţa marii pieţe din est s-a simţit în activitatea comercială a ţării. Singura punte de legătură, extrem de firavă, între cele două ţări a constituit-o activitatea asociaţiei”Amicii URSS”.
La finele celui de-al doilea război mondial, când ţările din estul Europei au intrat în sfera de influenţă a URSS, s-a format blocul socialist ce funcţiona în baza a două structuri: una economică(CAER) şi una militară(Tratatul de la Varşovia). Crearea CAER a însemnat formarea unei pieţe imense, de la frontiera vestică a RDG până la ţărmul Pacificului. Ce a însemnat asta pentru România? Reluarea schimburilor comerciale cu Estul, adică URSS plus R.P Chineză, Coreea, Vietnam. În timp, a urmat intrarea pe piaţa Indiei, Japoniei, Orientului Apropiat. Intrarea pe aceste pieţe a însemnat dezvoltarea industriei, agriculturii, crearea unor noi unităţi productive alăturate vechilor fabrici, implicit crearea a numeroase locuri de muncă.
Voi da câteva exemple, pentru a putea vedea ce a însemnat această piaţă pentru România. În Ploieşti,două mari uzine:”1 Mai”(producătoare de utilaj petrolier) şi UZUC (producătoare de utilaj chimic complex) exportau masiv în URSS. Cererea era foarte mare(mai ales în anii’ 60-70) încât se lucra neîntrerupt. Utilajele complexe produse aici necesitau numeroase componente, produse în alte fabrici din ţară: IRUE Câmpina (echipamente electrice specifice sondelor), Electromotor Timişoara şi UMEB Bucureşti (motoare electrice), Electroaparataj Bucureşti, Electrocontact Botoşani (aparataj electric normal şi antiex), IAEM Timişoara (aparatură de măsură şi control), Uzina Mecanică Plopeni (aparataj hidraulic). Toate aceste fabrici făceau parte din aşa-numita „industrie orizontală”, iar producţia afectată celor doi coloşi ploieşteni constituia export indirect.
Trebuie menţionată în mod special industria mobilei (atât marile fabrici, cât şi micile unităţi de producţie din sectorul cooperatist), care abia prididea să facă faţă cererilor tot mai mari ale pieţei sovietice. Fabrica de mobilă ALFA din Oradea, plus fabricile din Şimleul Silvaniei, Zalău, Satu-Mare, Sf.Gheorghe şi nu numai aveau aproape întreaga capacitate de producţie ocupată cu exportul către URSS.
De asemenea, industria încălţămintei producea masiv pentru exportul în URSS. Guban Timişoara, Clujeana Cluj Napoca, Antilopa Bucureşti sunt trei nume şi acum cunoscute în spaţiul ex-sovietic pentru produsele lor de bună calitate.
Ce importa România din URSS? Multă lume ştie şi acum. Aparatura electrocasnică era pe primul loc: magnetofoanele„Maiak”, frigiderele”Zis”, aspiratoarele, plitele electrice, televizoarele”Rubin”şi „Temp”(în anii’50-60). Apoi aparatele foto ”Smena” şi „Zenit”, ceasurile ”Poliot”, autoturismele ”Moskvici” şi”Lada”. Apoi camioanele grele”Kraz”şi”Kamaz”, necesare industriei petroliere. Şi multe, multe alte produse…
În general, balanţa între exporturile şi importurile dintre România şi URSS a fost una echilibrată, cu diferenţe mici de o parte sau alta.
După 1990, odată cu căderea CAER şi cu renunţarea unilaterală din partea României la această piaţă, industria românească şi-a scăzut dramatic producţia, iar prin „restructurare” şi”privatizare” fie a fost distrusă, fie a fost înstrăinată pe câţiva firfirici multinaţionalelor occidentale. Politica criminală a celor aleşi să conducă România şi entuziasmul imbecil al majorităţii populaţiei pentru”luminile” Occidentului au adus România în situaţia actuală: de consumator al tuturor mărfurilor soldate şi funizor de braţe de muncă ieftine, cu precădere pentru muncile necalificate şi prost plătite. Pentru că un număr foarte mare de români, disponibilizaţi în urma dispariţiei a milioane de locuri de muncă, nu au altă alternativă.
Iată plata iluziilor deşarte pe care întreagă naţiune le-a nutrit pentru”democraţie” şi”economia de piaţă”! Pentru că românii sunt sentimentali şi naivi, nu pragmatici! Dacă ar fi fost pragmatici, şi-ar fi spus:”De ce să ne distrugem fabricile, când acestea însemnă locurile noastre de muncă? De ce să facem praf grajdurile, serele, sistemele de irigaţii, când putem să le folosim în continuare şi să le îmbunătăţim? De ce să desfiinţăm CAP când putem face un sistem cooperatist flexibil, cum este în Franţa sau în Spania?” Acest sentimentalism şi setea pentru ”pământul din strămoşi” i-a făcut să distrugă activele construite cu trudă şi mulţi bani, întorcându-se cu un secol în urmă, la agricultura primitivă bazată pe plugul tras de boi!
Iar naţionalismul exacerbat până la fanatism, bazat pe ura (indusă la ordin) faţă de naţiunea rusă a făcut jocul corporaţiilor occidentale: a făcut ca România să iasă, de bună voie, de pe o piaţă imensă, distrugându-şi astfel industria. Ce dacă TOŢI ambasadorii ruşi aflaţi la post după 1990 în România au făcut apel public la TVR pentru reluarea legăturilor comerciale, pentru continuarea livrarii unor produse româneşti necesare pe piaţa rusească? Zicem că vrem capitalism, ”pe pâine”dacă se poate. Păi orice capitalist cu capul pe umeri ştie că renunţarea la o piaţă de mare potenţial înseamnă sinucidere economică, înseamnă tâmpenie crasă!
În concluzie, pentru a ieşi dim marasmul economic în care se află, România trebuie să fie pragmatică, nu sentimentală. Trebuie să-şi urmărească interesul naţional cu maximă consecvenţă. Acest interes impune intrarea pe piaţa rusească, mai ales că există cerere in continuare. Trebuie urmat exemplul vecinilor noştri:Ungaria, Bulgaria, Serbia, Slovacia care pun interesul naţional înainte de toate şi dezvoltă legăturile economice cu Rusia. În ciuda ameninţărilor americane cu celebrele”sancţiuni”. Cum fac de altfel şi „granzii”Europei, ce merg pe principiul”zic ca tine şi fac ca mine” in relaţiile cu Washingtonul. Pentru că nu vor, de dragul americanilor, să-şi pună în pericol interesele economice.
Românii trebuie să mai ştie ceva: sentimentele adânci, durabile, se clădesc pe fapte concrete, nu pe lozinci. Sentimentele de prietenie, stimă şi respect reciproc faţă de altă naţiune se clădesc în timp prin colaborare economică, în plan social, cultural, sportiv etc. Toată rusofobia asta păguboasă este indusă artificial şi este în totală contradicţie cu adevăratele sentimente dintre popoarele rus şi român. De secole bune,ruşii asociază noţiunea de român cu produsele româneşti pe care le-au cumpărat de la noi: vinuri, fructe, mobilă, încălţăminte. Iar românii asociază noţiunea de rus cu produsele ruseşti: articole de blană, peşte şi produse de peşte, articole electrocasnice şi de uz gospodăresc, scule şi unelte diverse.
De asemenea, existenţa unor vechi relaţii de colaborare între universităţile din România şi Rusia, care continuă în ciuda situaţiei geopolitice actuale, constituie un factor catalizator al strângerii relaţiilor dintre cele diuă tări şi popoare.
Aşadar, în urma unei îndelungate colaborări pe multiple planuri, există de ambele părţi sentimente durabile de stimă şi respect reciproc. Bazate pe fapte cât se poate de concrete, in ciuda unei istorii zbuciumate. Aceste sentimente vor rezista oricărui tip de propagandă xenofobă şi vor ieşi la iveală la timpul potrivit, pentru a pune pe făgaşul normalităţii şi progresului relaţiile româno-ruse!
Pwntru Domnul Nastase:Ramaneti o mare somitate a Romaniei.Ambitia lui Basescu de a va vedea arestat demonstreaza,micimea gandirii unui excroc,hot.Nu a suportat si nu suporta realitatea.Cu mare respect.
Ati auzit-o vorbind pe dna in cauza. Eu am serioase probleme, in a-i urmari logica si sirul frazelor
Faptul ca Antonescu Crin ia niste pumni inmanusati in cap , urmati de niste suturi in fund , aplicate cu un varf de cizma pur-germana , de la nepretuitul sau prieten Klaus Iohannis , dupa ce acesta din urma l-a gratulat cu binecunoscutul „Ja, mein Crin , du bist der beste ! ”, nu ma emotioneaza deloc , dar chiar deloc . Antonescu Crin merita cu prisosinta ce i se intampla , ba chiar , daca as fi fost in locul neamtului providential , banuiesc ca as fi avut ceva mai multa imaginatie , si ar fi rezultat o tradare mai ornamentala …
Eu cred ca cetateanul roman n-a mai pupat o asemenea cacealma in ultimii 20 de ani ; a votat o alianta , formata dintr-un partid mare , un partid „potrivit” si doua partide mici , conducand-o spre scorul record de 70% , ca sa constate , dupa ce partidul „potrivit” a obtinut , prin bunavointa partidului mare , mai multe locuri prin consiliile judetene si locale decat ar fi fost indreptatit sa obtina , ca exista fenomenul „ cucul liberal ” , care-si arunca din cuib fostii parteneri cu un dezgustator cinism , botezat pompos „ pragmatism politic ”, si aduce in locul lor , ca sa cucaie impreuna, niste pasaroaice portocalii , adica tocmai acele aripate sinistre pe care le-au sanctionat la vot alegatorii .
Domnu’ Crin sper sa sfarseasca jalnic , din punct de vedere politic … pe masura susanelei al carei scenarist a dorit sa fie .
Nefiind membra a niciunui partid , in sirul lung de alegeri din cei 24 de ani de glorioasa democratie , au fost scrutinuri cand am votat cu social-democratii si au fost scutinuri cand am votat cu liberalii sau cu alianta in care se gaseau ei .
Cred insa ca daca „ evolutia ” Partidului National Liberal ( sau cum se va numi el dupa imperechere , pentru ca-si poate lua lesne numele miresei cu rochie portocalie ) va fi aceasta pe care o intrezarim , vor trece multi ani pana ii voi mai cauta macar sigla pe brosurica din cabina de vot .
Nu ca votul meu ar conta cine-stie-ce …. dar vorbesc cu o gramada de oameni care-mi spun acelasi lucru .
@ Luminita Arhire
Si pentru mine este un mare invingator. Prin el insusi.
Doua chestii „mute” dar pe asteptarile mele pe blogul domnului Adrian Nastase.
a) Romania a inceput sa depaseasca recordurile mizerabile din vremea guvernarii Traian Boc.
Astfel conform mediilor financiare externe Romania este in sfirsit pe primul loc DIN LUME la scumpirea carburantilor. Bineinteles ca s-a tinut cont de salariile enorme de care beneficiaza romanii!
Ca informatie suplimentara pentru dl. augustinradescu ar fi ca PSDeul doreste o alianta cu marele partid al lui Dan Diaconescu cum Danutz isi doreste o alianta cu PMPeul lui Basescu la o adica vorba lui antonescu
„DEOCAMDATA” totul este posibil!
@ ZeV iunie 2, 2014 la 2:39 pm
Indoielile vi le puteti pastra, cu tot respectul va spun acest lucru.
Exista si o alta posibilitate la care cu mirare observ ca nu v-ati gandit……
Asa cum stiti, din tainele gandirii noastre khazare, s-ar putea….ca eu sa fi observat clar contextul respectiv si sa fac pe niznai-ul….(sic…rusism….) tocmai pentru a aminti de ce gazda noastra domnul profesor Adrian Nastase sejurneaza cand pe la Rahova, cand pe la Jilava, in functie de cum bate vantul…schimbarii……
Bineinteles ca n-am sa va spun daca intr-adevar am citit sau nu tot comentariul respectiv al colegei Luminita Arhire, sau am procedat astfel in cunostinta de cauza…..dar numai pentru a sublinia cele de mai sus…..
Sincer nu stiu daca Politica sau cealalta meserie este cea mai veche indeletnicire din lume……trebuie analizat si acest aspect……
Scuzele mele la adresa colegei Luminita Arhire raman in picioare.
A vous maintenant M. ZeV…….
Imi pun doua intrebari. 1. Poate fi pastrat PNL printre partidele active? 2. Merita pastrat PNL? Si o a treia. 3. Este avantajoasa pentru PSD colaborarea, poate asocierea, cu un partid popular (si populist) nascut sub semnul lui Basescu?
Fuziunea, ca si formula de comasare a partidelor, are un avantaj ( si cam singurul, de altfel), acela al trecerii peste etapa strangerii de adeziuni. Are si un mare dezavantaj si anume acela ca, odata ce un partid decide, cu majoritate, o fuziune, minoritatii ii este interzisa posibilitatea de a urma calea ideologica si programatica a vechiului partid, care va fi desfiintat ca efect al fuziunii. PNL poate fi pastrat ca partid daca adunarea generala in scopul deciderii fuziunii aproba, mai inainte, divizarea partidului, conform legii partidelor politice.In mod normal, daca se ajunge la deciderea fuziunii, atunci o divizare prealabila ar trebui aprobata prin firescul lucrurilor, ce rost ar avea pentru majoritatea dorind desfiintareapartidului sa nu lase minoritatea sa – si continue activitatea politica asa cum doreste? Privind un partid ca fiind organizatia politica a unui grup de oameni cu conceptii politice, ideologice si interese sociale comune, o decizie de reorganizare prin fuziune inseamna nu doar modificarea conceptiilor sau/si intereselor ci si dorinta de a intra intr-o comunitate de conceptii si interese cu un alt grup politic, care la randul sau isi modifica interesele sau/si conceptiile. Ambele grupuri renuntand la conceptiile si interesele vechi. In particular, dorinta PNL de a se reorganiza prin fuziune inseamna ca membrii PNL, in majoritatea lor, nu mai considera calea politica nationala si liberala ca fiind conforma conceptiilor si intereselor lor si ca au gasit elemente ideologice si programatice care pot fi comune cu ale actualilor democrat-libereali. De aici intrebarea: este in adevar calea nationala si liberala epuizata sau majoritatea actuala a membrilor PNL este incapabila de a o dezvolta, urma si exploata? Raspunsul instinctiv este cel de al doilea sugerat mai sus.
Pe plan european, liberalismul nu se afla intr-o situatie electorala de invidiat. Odata ce principalele sale idei fie ca si le-a impus si au devenit in aplicare curenta, fie ca au fost clonate si absorbite de catre alte doctrine politice sau ideologii, liberalismului i-a fost greu sa raspunda cu noi idei noilor provocari. De abia cu scrierile lui Rawls a fost recunoscuta o innoire a liberalismului modern. Cu atat mai mult liberalismului de tip national, intr-o lume dominata, de mai mult de o jumatate de secol, de diverse formule de internationalism. Ceea ce, per global, a adus liberalismul european la o cota electorala situata in jurul a 10 procente si la paradoxul (aparent!) ca national liberalismul romanesc s-a situat aproape in permanenta desupra scorului liberal european. Ceea ce arata ca intr-un mediu economic in dezvoltare si intr-o perioada de acumulare de capital, de opozitie locala fata de monopolul marilor transnationale, interesul electoral pentru liberalism este unul crescut. Dupa parerea mea, calea nationala si liberala este departe de a fi epuizata. Dar sa ii lasam pe cei care o sustin oficial, ca membri de partid, sa faca tot ceea ce cred ei de cuviinta. Iar noi sa facem ceea ce noi credem de cuviinta.
La a treia intrebare nu am nici un rapuns, dar asta nu inseamna ca intrebarea nu trebuie pusa.
@ Vsile, iunie 3, 2014 la 7:57 am
Pentru dezvoltarea unui stat este nevoie de energie.
In functie de sursa de unde isi extrage orice stat energia, putem sa vedem cat de dezvoltat este acel stat.
Un alt factor determinant este PRETUL energiei…..
Exemplu pozitiv:
Norvegia
––––––
Acest stat european care a facut bine ca nu a aderat la UE, dispune de rezerve valutare cu care nu mai are ce face……..
De unde acest boom financiar?
Petrolul si resursa hidrografica foarte bine utilizata pentru a produce energie electrica.. Surplusul de energie elctrica se exporta…….
Nu va dau exemple din Arabia Saudita sau Emiratele Arabe Unite…….
–––––––––––––––––––––––––––––
Exemplu negativ:
ROMANIA
––––––
O tara distrusa SISTEMATIC in 25 de ani de zisa democratie……
Acest stat BENEFICIAZA” acum de cel mai mare pret la litrul de benzina si motorina de pe planeta…..raportat la venitul mediu al unui roman……
Cu toate ca Romania are resurse hidrografice care sunt relativ bine exploatate pentru a produce energie electrica, companiile care produc aceasta energie electrica sunt sistematic SABOTATE si FALIMENTATE….si vandute…..
Resursa energetica extrasa de Nuclearelectrica prin centrala sa nucleara era cat pe aici sa devina…nebandabila din cauza lipsei clientilor care sa cumpere surplusul de enrgie electrica – A se vedea distrugerea a mai bine de 80% a capacitatilor de productie romanesti in cei 25 de ani blestemati.
Asa ca vedeti, reteta de falimentare a unei tari este foarte simpla:
Energie la un pret exorbitant, dupa care lasam timpul sa lucreze impotriva acestei tari, pentru ca odata si odata sigur va da faliment…..
PS – Romania este deja in faliment inca nedeclarat din…2012……
Dubii, ceva……???
erata: energie electrica nevandabila…mi-a alunecat degetul…
Nu ştiu cine-i nulitatea ideologică patentată care semnează Marian Rădulescu aici http://www.acs-rss.ro/index.php/8-articole-pagina-1/137-pragmatism-versus-rusofobie-incotro-romania În realitate, absolut nimic nu s-a schimbat în privinţa expunerii relaţiilor româno-ruse pe care o făcea, la anul 1859, fondatorul ideologiei noastre naţionale, domnul Ioan Eliade Rădulescu în cartea “Echilibrul între antiteze”. Chiar şi metodologia “revoluţiei din decembrie 1989” era anticipată : “Ardică ţara şi Capitala!”. Toate-s vechi şi nouă toate. Asta nu-i “legendă intelectualistă”.
Stirile de astazi aduc ideea ca reorganizarea PNL si a PDL ar putea fi facuta prin absorbtia PDL de catre PNL. Vasile Blaga face o declaratie nefericita si anume ca „ultimul lucru care îl preocupă este numele partidului care ar rezulta după fuziunea PDL cu PNL”.
Domnule Nastase, am vazut in media zilei ca DNA nu va da pace nici la inchisoare. Va doresc sa castigati lupta personala, cu ei, care urmeaza!
În primul rând, un cod juridic nu are nicio „filosofie”, înaltă președintă a Înaltei Curți. Are cel mult niște principii.
În al doilea rând, prezidenta făcută prezidentă la o cafea nu e documentată.
În al treilea rând, dacă noul Cod e mai aspru decât cel din 1968, înseamnă că n-avem ce căuta în UE (și, fie vorba-ntre noi, n-avem). „Filosofia” din Justiția țărilor civilizate nu constă în mărirea pedepselor privative de libertate, ci prevenția și reeducarea.
Apoi, „filosofia” aceleiași Justiții civilizate nu e măsluirea de probe și șantajarea inculpaților pentru ca ei să devină martorii acuzării.
@ ZeV:
Din nou știți mai bine decât mine ce-o să fac eu. Îmi închipui cât de bine știți ce-o să faceți DV., de exemplu, peste cinci luni.
Iar anticipați niște acțiuni, decizii ale PNL care nu sunt deocamdată decât niște propuneri ale organelor colective de conducere. Minimalizați votul de la congres, disprețuiți hotărârile pe care le va lua majoritatea delegaților, îi disprețuiți pe delegații care nu vor vota cum credeți dv. că e bine, și asta nu e frumos pentru un democrat ce vă considerați.
Dacă n-aș fi fost sigură de hotărârea pe care aș lua-o în situația expusă, n-aș fi scris aici. Ce rost ar fi avut să mă expun? Aș fi putut s-o țin pentru mine ca să nu fiu obligată s-o respect.
Mi-am luat un angajament scris aici, în „cuibul de viespi” (pentru mine), pentru că cred foarte mult că formațiunea rezultată din înțelegerea PNL-PDL nu-i va accepta pe Băsescu și Udrea.
Dacă realitatea mă va contrazice, voi ieși fără ezitări din PNL. Nimic nu mă ține acolo, în afară de convingerea mea. N-am avantaje, funcții…
Am să continui să scriu aici, cu toate ironiile mai mult sau mai puțin reușite ale celor care nu mă agreează fiindcă nu am părerile lor, pentru că așa înțeleg eu să-mi manifest susținerea și prețuirea pentru dl. Năstase și familia domniei sale.
Numai faptul că nu sunt membru, votant, simpatizant PSD, dar i-am apreciat și îi apreciez pe unii PSD-iști membri și nemembri, așa cum i-am apreciat și îi apreciez pe unii PDL-iști, PC-iști… membri și nemembri, ar trebui să vă spună că nu sunt un fanatic PNL-ist cu ochelari de cal, care crede că tot ce e PNL e bun și tot ce nu e PNL e rău.
Aspirați la situația în care pe acest blog să nu fie decât PSD-iști cu aceleași păreri? Chiar dacă ar scrie doar PSD-iști, credeți că toți i-ar agrea și aproba pe toți demnitarii, parlamentarii și liderii PSD?