O veți vota pe „Mătușa Macovei”?

Monica Macovei a fost cea care a generat scandalul legat de „Mătușa Tamara”, în 2006. După șase ani de hărțiure, la DNA și în justiție, judecătorii au pronunțat achitarea mea în acel dosar. Cine va plăti însă pentru acele abuzuri?

Considerați că fostul procuror ceaușist merită încă un mandat la Bruxelles?

Voi puteți, prin votul vostru, de duminică, să o sancționați pe Monica Macovei, ascunsă în spatele lui Teodor Stolojan, pe lista PDL.

61 de gânduri despre “O veți vota pe „Mătușa Macovei”?

  1. Sper să fie votată cum a fost la alegerea președintelui PDL: 209 voturi din 4567 total voturi.
    De unde supranumele Monica 209.

  2. Cum sa votezi un asemenea speciment?Nu inteleg,cum un procuror comunist a ajuns sa fie europarlamentar,sa denigreze Romania la Bruxelles?

  3. Adevărul despre cea mai profitabilă afacere europeană :

    „Parlamentarii UE si milionul de euro pe mandat
    de Dani Rockhoff HotNews.ro
    Sâmbătă, 24 mai 2014, 19:10 Alegeri 2014 | Europarlamentare

    Parlamentarii UE castiga gras si aceasta e o miza reala a tuturor candidatilor la alegerile europarlamentare din 25 mai, dincolo de promisiuni, intentii si alte abstractii cu care e chemat alegatorul la urne. Parlamentarii UE sunt platiti din bani publici, venitul lor reprezintand 878% fata de cat castiga unui cetatean european obisnuit, conform unui studiu efectuat de portalul german Preisvergleich.de. La sfarsitul unui mandat, fiecare dintre cei 766 de alesi in PE ar fi incasat pe cont peste un milion de euro, mai mult decat alesii parlamentelor nationale din tarile Europei, sau chiar dublu fata de congressmenii americani.

    Politicienii de la Washington castiga anual 133.221 de euro. „Cu salarii anuale, inclusiv adaosuri, de 213.924 euro, parlamentarii UE sunt dintre cei mai bine platiti politicieni din lume, depasindu-i chiar si pe colegii lor, senatorii din Congresul american”, considera publicatia germana Netztrends.de, pe baza datelor rezultate din studiu.

    Studiul mentionat mai aduce in discutie niste cifre, prin care se releva anumite disproportionalitati: de exemplu, Germania contribuie cu 20% la bugetul UE, populatia sa reprezinta 16,4% din cea a Uniunii, insa are doar 13% din voturile in Parlamentul UE. Nici contributia pe cap de locuitor al Uniunii nu e egala: campioni la plati ar fi Luxemburgul cu 499 euro/locuitor, urmati de Danemarca ((375 euro), Belgia (305 euro), Suedia(302 euro), Franta (290 euro) si Germania (253 euro).

    Contributia medie anuala a unui cetatean UE la bugetul Uniunii Europene ar fi de 195 de euro, la o populatie de 498 de milioane de cetateni, estimeaza Preisvergleich.de. Suma rezultata e considerabila, se ridica la 96.525.000.000, adica aproape 100 de miliarde de euro anual.

    In studiu se mai remarca faptul ca, intre veniturile alesilor si cele ale simplilor cetateni ai UE diferentele sunt „drastice” si ca, din anul 2009, „parlamentarii europeni si-au uniformizat retributiile, indiferent de potentialul economic si nivelul mediu salarial in tara de provenienta”. Cresterea retributiilor parlamentarilor din 2009 s-ar fi raportat la nivelul celor mai bine platiti parlamentari UE, si anume cei din Germania si Italia.

    „Egalizarea castigurilor politicienilor din UE, indiferent de tara de provenienta a acestor politicieni, a dus la situatia grotesca in care, intre timp, salariile parlamentarilor europeni reprezinta 2.051% fata de nivelul salariului brut mediu al populatiei bulgare (9.948 de euro). La fel si in Romania: un parlamentar ales duminica va primi o retributie de 1.861 de ori mai mare decat cea medie, a concetatenilor sai (10.908 euro/an)”, scrie publicatia germana Netzwelt.de, pe baza datelor din studiu.

    Alte comparatii intre castigul mediu anual al parlamentarilor si cel al cetatenilor obisnuiti ai UE se refera la Letonia (1.519% – 12.896 euro/an), Polonia (1.459% -13.721 euro/an ) sau Grecia (890% – 21.606 euro/an). In Portugalia ar exista un procent de 1.084%, in Spania de 806%, iar in Italia de 975%. Chiar si in tarile bogate ale Uniunii, diferentele sunt considerabile: Marea Britanie – 695% si Germania – 674%.

    Preisvergleich.de face analize si comparatii de preturi si costuri pentru a transparentiza informatia care ajunge la consumator, respectiv contribuabil. O estimare rezultata din studiul specialistilor facut public saptamana trecuta indica faptul ca „un cetatean obisnuit al UE trebuie sa lucreze 55 de ani, un bulgar chiar 108 ani, pentru a ajunge la castigul unui reprezentant al poporului o data ales in Parlamentul European, pentru o perioada legislativa de cinci ani.” In spiritul acestor calcule, deducem ca un roman de rand are un secol de munca in fata, pentru a plati cincinalul la Strasbourg al unui europarlamentar al sau.

    O alta publicatie germana, Focus.de, merge cu analiza si mai departe, punand in discutie uriasul salariu al presedintelui PE, Martin Schulz. In articolul de miercuri „Asa aduna Martin Schulz plusuri pentru salariul sau monstru”, este luat sub lupa modul in care acesta ar mai aduna in fiecare luna, pe langa „salariul de baza”, cca 18.000 de euro sporuri neimpozabile.

    In anul 2009, Martin Schulz (58 de ani) presedinte PE si actual candidat de varf al social-democratilor europeni la presedintia Comisiei europene, a putut opta pentru „salariul de baza” standard UE (8.021 euro), sau cel in vigoare conform legislatiei germane referitoare la „dietele”, cum numesc germanii salariile parlamentare. In aceasta situatie au mai fost si alti europarlamentari germani. „Schulz a optat pentru varianta din urma, de aceea primeste 8.252 euro pe luna”, explica expertul in administratie Hans Herbert von Arnim, care a pus cap la cap toate veniturile lui Schulz.

    Acestui venit de baza i se adauga, dupa dreptul european, cateva pausale (sporuri fixe). E vorba de un „spor de costuri” lunar, in valoare de 4.299 de euro, prin care, de exemplu, „isi poate plati costurile de birou sau de deplasare cu masina, in Germania”, precizeaza von Arnim. E greu de evaluat cat din aceasta pausala este folosita de parlamentarii UE in realitate, caci o serie de costurile de deplasare sunt platite „din alte surse de la bugetul european”. In plus, ca presedinte al PE, Schulz are la dispozitie doua masini de serviciu, cu doi soferi.

    Focus mai explica si la ce se refera cea dea doua pausala, de 304 euro pe care fiecare europarlamentar o primeste pentru participarea la plenul de la Strasbourg. „Ca presedinte al Parlamentului, Schulz primeste acesti bani nu doar in zilele de sedinta, ci 365 de zile pe an

    In plus, pentru a-si plati „angajatii”, staff-ul administrativ, presedintele PE – ca si fiecare europarlamentar – dispune de un buget separat. Profesorul von Arnim este de parere ca o parte din pausala, din suma fixa lunara care nu e folosita strict pentru costuri legate de activitatea parlamentara, ar putea constitui „un venit suplimentar mascat, si inca neimpozabil”.

  4. Ce reprosez eu lui MM :
    – ca in calitate de sinistra a justitiei a promovat niste modificati pe codul penal. Pana aici toate bune. Nasol ca atunci cadn parlamentul a avut „obraznicia” sa le discute .. si=a luat jucarile si a plecat!! Apoi a fortat ca modificarile sa fie adoptate prin asumare de raspundere… deci gandirea politica a zisei doamne este una autoritara! Si mai rau dupa dupa 2 luni a incercat sa impuna remodificarea codului tot prin ordoinata de urgenta. Adica dintai a tiata si apoi a masurat!. Adica orice numa activiotate sa fie …

    – ca in calitate de sinistra a justitiei a cerut procurorilor sa se ia dupa presari. Nu nu ca sa se autosesizeze si sa verfice .. NU . Ci ca sa considere aleghatiile ziaristice drept ca si probe sau asa ceva. Mersoa . Justitia si ziaristica sunt 2 cestii paralele si considerentele ziaristice (tiraj, antipatii politice, partizanat, „morala” , „etica”) sunt ajuridice.

    – ca in calitate de sinstra nu a dat de pamant cu niste procurori . Caz prin Banat mai cu „cantec” (pornografie cu minori, facuta de minori, exploatat comercial de „artisti” fara participarea unor maturi) in care procurorii nu au tinut cont de starea de minoritate a unui dintre „actorii masculini” : 13 ani si ceva. Sub 14 ani minorul era prezumat iresponsbail de jure et de jure (adica nu ii dresezi dosar ca unuia responsabil .. se recomanda in special ca tatal sa „maseze” viguros partile sezatoare ale „loazei” )

  5. @ casandra:

    Bravo! Bravo!
    Argumente solide care dovedesc că nu e doar o antipatie instinctuală.

    Argumentul meu principal e acela că, împreună cu Băsescu, a impus reglementări care au permis amestecul politicului în Justiție și abuzuri în interiorul Justiției.

  6. @ Radu Humor mai 24, 2014 la 7:49 pm

    Aveti dreptate despre castigurile nesimtite din Parlamentul European.

    Am citit un articol asemanator cu cativa ani in urma, in presa franceza.
    La vremea respectiva, un salariu minim pentru un francez era in jur de 1129 euro/luna…….impozabil….adica in jur de 30 de euro pe zi….ceea ce este extrem de putin.

    Articolul respectiv efectiv urla din cauza inechitatii sociale, dar…nimeni nu l-a luat in seama….

    Un alt lucru de subliniat este legat de pensiile nesimtite care se obtin dupa numai un an de activitate in Parlamentul European.

    Pensie care se incaseaza pe toata durata vietii respectivului parlamentar european……

Lasă un răspuns