Acesta este titlul editorialului meu din astazi din Jurnalul National. Editorialul poate fi citit aici.
Situația internă din Ucraina devine tot mai complicată. Evoluția sa viitoare depinde de raportul de forțe din interior, populația rusă depășind 20%, iar numărul căsătoriilor mixte – în condițiile în care Ucraina a fost alipită Rusiei încă din secolul 17 – fiind extrem de important.
Opțiunile pentru viitor, după destrămarea Uniunii Sovietice, dincolo de ideea reafirmării identității naționale – sunt împărțite și din punct de vedere geografic: în Est – apropiere de Rusia; în Vest – apropiere de Uniunea Europenă. Decizia președintelui Ianukovici de a nu semna înțelegerile de asociere cu UE precum și acordul semnat la Moscova, pentru un ajutor financiar semnificativ și o reducere a prețului la gaze naturale, au generat o reacție populară masivă.
În mod evident, atât Rusia, cât și Uniunea Europenă sau SUA au propriile interese în ceea ce privește deznodământul acestei crize. Și pentru România, pentru motivele cunoscute, este important felul în care evoluează lucrurile.
Unii vorbesc despre o nouă revoluție portocalie. Alții reamintesc felul în care s-a încheiat primăvara arabă și consecințele preocupante din Egipt, Libia sau Siria.
Din păcate, în apropierea țării noastre se dezvoltă un focar de instabilitate iar Rusia – frustrată de destrămarea fostului imperiu – a arătat deja opoziția sa la proiectul Parteneriatului estic, lansat de Uniunea Europeană, (care, în mare măsură, a eșuat la Vilnius), așa cum a reacționat, în 2008, când a declanșat operațiunile militare din Georgia, atunci când s-a pus problema aderării Georgiei la NATO.
În condițiile agravării situației interne din Ucraina, poate că ar trebui găsite rapid unele soluții. În opinia mea, pentru început, ar putea fi avute în vedere:
- organizarea cât mai rapidă a alegerilor prezidențiale – un test pentru a evidenția o majoritate (altfel, situația poate degenera) și;
- acceptarea Rusiei, de către SUA și UE în dialogul regional (Ucraina este și la periferia estică a UE și a NATO dar și la periferia vestică a Rusiei)
Patrick Besson se întreba recent în „Le Point”, „de ce purtăm întotdeauna doi pantofi de aceeași culoare?” Iată că Ucraina, în Est și în Vest, poartă pantofi de culori diferite.
Mă îngrijorează starea Dlui Năstase!
A oprit activitatea pe blog, nu știu dacă editorialul din Jurnalul a apărut ieri, și mai e și schimbarea ciudată de „look” a dânsului.
Aș dori tare mult să ne ofere o explicație și să ne liniștească.
Dacă are cumva probleme, eu i-aș spune: „Domnule Năstase, nu vă consumați degeaba, băgați-i în PM! Sunteți în această situație pentru că EI sunt cei slabi! Faptul că niște nemernici v-au vrut răul înseamnă că DVS sunteți cel mai periculos pentru ei. Rămâneți așa!”
Radu H. pune una buna tragicomica , dar asta cu „mutati insula trecem noi ” e haioasa , dar ce ziceti de ziua ascunsa de istorie in care Israelul a atacat USA iar o nava ruseasca s-a facut scut precum Alexandru Matrosov:
ca sa apere America.
„Pearl Harbour.. 1967
Unul din evenimentele istorice cele mai ascunse de ochii publicului îl constituie atacul întreprins de aviaţia şi marina israeliană împotriva vasului american USS Liberty .
Evenimentul a avut loc pe data de 8 iunie 1967 în timpul războiului arabo-israelian cunoscut şi sub numele de „Războiul de 6 zile”.
USS Liberty era o nava cu armament uşor, utilizată ca centru de supraveghere şi transmisiuni navigând în apele internaţionale, în zona oraşului egiptean El Arish (în largul fâşiei Gaza ).
După ce nava a fost survolată în repetate rânduri de aviaţia israeliană în dimineaţa zilei de 8 iunie, la câteva ore după aceasta în jurul orelor 2 p.m. primul val de avioane militare israeliene au atacat-o mitraliind echipajul şi aruncând asupra sa rachete şi bombe cu napalm.
Atacul întreprins de avioane de vânătoare care nu purtau însemne de identificare a început prin distrugerea antenelor vasului şi a instalaţiilor de transmisiuni astfel încât aceasta să nu poată comunica cu restul flotei americane existente în Marea Mediterană (Flota a 6-a).
În mod incredibil, echipajul american a reuşit să refacă antenele vasului şi să transmită semnale disperate de ajutor către restul flotei, portavioanele Saratoga şi America au confirmat primirea mesajului şi au transmis că au trimis avioane de vânătoare în ajutorul USS Liberty.
Ajutorul însă nu a mai ajuns… întrucât avioanele americane trimise de pe portavioane au fost oprite la ordinal expres al preşedintelui Lyndon Johnson înainte ca să se poată înfrunta inamicul.
A ajuns în schimb un al doilea val de atacatori israelieni, veniţi cu bărci torpiloare care au atacat din nou vasul American încercând să-l scufunde. USS Liberty a fost bombardată cu tunuri de 20 şi 40 de mm şi a fost torpilată sub linia de plutire. În urma exploziei torpilei au decedat 22 de marinari.
Istoria oficială consemnează că aviația israeliană a făcut „o confuzie” confundând USS Liberty cu un vas pescăresc egiptean (cu o dimenisune de 4 ori mai mică decât USS Liberty ).
Istoria neoficială însă exclude o astfel de ipoteză. USS Liberty era identificată clar cu steag american, iar ulterior primului atac, steagul mitraliat a fost înlocuit cu un drapel uriaş de 7/13 picioare. De asemenea distrugerea cu prioritate a centrelor de comunicaţii ale vasului ridica mari semne de întrebare.
Una din ipotezele aduse în discuţie a fost încercarea Israelului de a scufunda vasul American urmând ca ulterior vina să fie dată pe aviaţia egipteană. În cazul reuşitei acţiunii, foarte probabil Statele Unite ar fi declarant război Egiptului distrugând astfel principalul inamic de atunci al statului evreu.
Atacul Israelului asupra principalului său aliat (SUA) putea însă să ducă la un veritabil Al Treilea Război Mondial întrucât coaliţia statelor arabe, condusă de Egipt era susţinută de Uniunea Sovietică.
Tot istoria neoficială povesteşte şi de faptul că Distrugătorul rusesc nr 626/4 a recepţionat apelurile disperate ale navei americane şi a sărit în ajutorul acesteia obligând bărcile torpiloare să se retragă după 3 ore de asalt continuu. Ulterior distrugătorul rusesc navigând în imediata apropiere a blocat posibilităţile de reatacare de către israelieni. În cele din urmă, cu o întârziere de 17 ore (!!!), a fost permis şi ajutorul navelor din flota a 6-a Americană .
S
@ Adrian Nastase,
Domnule profesor, nu va lasati prada depresiei deoarece nu este nimic altceva decat inamicul din interior….
Depresia va va distruge vointa de a lupta si chiar puterea de a va ridica din pat a doua zi…….
Daca trebuie cereti ajutor de specialitate, fara nici un fel de rusine…v-o spune un cunoscator……..dar nu va lasati prada depresiei pentru ca va v-a distruge. Practic ceea ce nu au reusit dusmanii, se va rezolva „de la sine”….
Nu ati fi nici primul si nici ultimul care ajunge sa trateze o asemenea boala, pentru ca boala este si nu rusine. Dimpotriva cel care-si da seama de situatia in care se afla si cere ajutor este de invidiat, fata de cel care se inchide in interior si sufera in tacere.
Va doresc multa sanatate.
lovitura de stat