Minciunile lui Băsescu

Nu cred că cineva poate face un inventar complet al minciunilor lui Băsescu. Cred că nici el nu mai știe când spune adevărul și când minte.

Vă mai dau un exemplu: la finalul unei conferințe de presă de săptămâna trecută, răspunzând la întrebarea unei jurnaliste, el a afirmat, referindu-se la ceea ce s-a întâmplat la Hotel Confort, în 14 – 15 martie 2006: „știți, acolo a fost un vot, dacă vă aduceți aminte, și dacă veți căuta toți liderii ăștia care acum plâng pe umărul lui Adrian Năstase, veți constata că toți l-au înfierat cu mânie proletară și că pentru susținerea lui au fost doar două voturi… când s-a pus problema votului, în favoarea lui Năstase au fost doar două voturi: unul al lui Bogdan Niculescu-Duvăz și al doilea a fost votul generalului care a fost la Rezervele Statului… l-a și lăsat prim-ministru pe perioada campaniei – Bejenariu. Deci, a avut doar două voturi, chiar cu discursul de susținere pe care i l-a dat Victor Ponta în acea noapte a cuțitelor lungi”.

Comentariul lui Băsescu – ați înțeles – era despre demagogie și minciună.

În realitate, rezultatul votului – care poate fi găsit în comunicatele tuturor agențiilor de presă din acele zile – a fost următorul: „După aproape 10 ore de discuții, reprezentanții organizațiilor locale ale PSD au hotărât, cu 37 de voturi pentru, 16 împotrivă și o abținere, să retragă sprijinul politic pentru Adrian Năstase”.

Nu vreau să discut acum ce s-a întâmplat în 2006, la Hotelul Confort, dar subliniez două aspecte importante:

1. „Pentru” mine nu au fost doar două voturi, ci o treime din voturile exprimate.

2. S-a ajuns la reuniunea de la Hotelul Confort, între altele, pentru că:

a.) Băsescu și Alianța făcuseră o plângere penală, în 2004, Dosarul Zambaccian;

b.) Băsescu și PDL încercaseră cu disperare, în 2005, să mă schimbe din funcția de președinte al Camerei atacând la Curtea Constituțională regulamentul acesteia;

c.) În noiembrie 2005, Daniel Morar (numit de Macovei și Băsescu la DNA) a redeschis Dosarul Zambaccian.

Sigur că au fost și motive legate de „reamenajarea” conducerii partidului după alegerile din noiembrie – decembrie 2004 și după Congresul PSD din aprilie 2005.

Repet însă – Dosarul Zambaccian – așa cum am arătat într-un alt comentariu – a fost pornit, la inițiativa lui Băsescu, în campania prezidențială din 2004 și a fost redeschis la decizia lui Morar în 2005. Scrisorile lui Băsescu către Parlament, în perioada 2006 – 2010, sunt alte dovezi ale insistenței politice legate de dosar.

Oricum, încercarea lui de a da acest exemplu de „demagogie” în PSD dovedește, încă o dată, perversitatea personajului.

51 de gânduri despre “Minciunile lui Băsescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s