Riscul agendelor personale

Acesta este titlul editorialului meu din Jurnalul National. Editorialul poate fi citit aici.

 

Așa cum bănuiți, am urmărit cu atenție declarațiile din ultimele zile referitoare la condamnarea mea dar și la vizita în România a asistentului secretarului de stat american, Victoria Nuland? Prin coincidență, ele au avut loc în aceeași săptămână.

Ceea ce mi s-a părut deosebit de interesant a fost să „citesc” fiecare din aceste declarații prin prisma agendelor personale care le-au generat. Am realizat și că, în aceste condiții, este foarte greu să câștigăm „meciuri” intrenaționale, fiind atât de divizați în interior. Și, oricum, sunt unii care nu realizează că opusul „liniștii”, la noi, este scandalul permanent și că opusul „normalității” este haosul generalizat. Are rost să mai vorbesc, în aceste condiții, despre nevoia „solidarității naționale” în acțiunea de politică externă?

Iau două exemple. Primul este legat de Dosarul Zambaccian – este  sau nu un „dosar politic”? Nu este clar, oare, că, prin felul în care a pornit, încă din 2001, apoi prin plângerea făcută de Alianța DA, în 2004, în campania prezidențială, prin autosesizarea lui Morar, din 2005, prin declarațiile publice și scrisorile către Parlament ale lui Băsescu, prin configurarea completelor, acest dosar a fost instrumentat politic? De altfel, chiar în dimineața în care s-a pronunțat sentința, Băsescu, la un post de televiziune, afirma: „în perioada 2001-2004, Năstase a instituit un sistem clientelar„. Nu era aceasta o formă de influențare (politică) a completului, pentru a „adăuga” învinuirea de corupție? Pentru oamenii de rând, această hărțuire, timp de 8 ani, în justiție a avut, evident, ca obiectiv, eliminarea mea din viața politică.

Unii dintre cei care au comentat s-au prefăcut că nu înțeleg acest lucru și că nu știau dacă wc-urile aduse de constructor, în containere, din China, sunt politice sau nu.

Având însă agende personale, legate de dosare, mai vechi sau mai noi, care pot fi oricând activate sau reactivate, unele declarații păreau, mai curând, încercări de captatio benevolentie din partea unor instituții ale statului. În unele cazuri chiar m-am întrebat – recunosc, cu o anumită tristețe – ce a determinat nevoia de a da acele declarații…

În alte cazuri, declarațiile subliniau o nemulțumire față de trecut: „v-am spus eu că pactul de coabitare nu e în ordine? Mai puteți spune acum că au loc abuzuri în justiție?”, în plus, agenda prezidențială presupune o nouă abordare în legătură cu justiția. În acest caz, condamnarea mea era un „accident istoric”, o „pierdere colaterală”. Alții au făcut însă declarații fără „agendă”. Așa cum au simțit.

Al doilea exemplu îl reprezintă poziționarea unor oameni politici chiar în legătură cu vizita doamnei Nuland care, de altfel, s-a comportat, public impecabil. Unele reacții referitoare însă la comunicatul cu temele de discuție, sau al programul de întâlniri, la „convocarea intempestivă”, împreună, la Ambasada Americană a președintelui CSM și a ministrului de justiție, sau la lista de jurnaliști selectați de ambasadă pentru conferința de presă, sau criticile la adresa comentariilor lui Frunda au purtat amprenta agendelor personale, „licuriciste”, fie că e vorba de sprijin pentru anumite posturi internaționale, fie de obținerea unor „indulgențe” pentru strategii personale de viitor. În plus, să nu uităm, pe vremea ambasadorului Gittenstein, Monica Macovei (declarată mentor de Gittenstein) și Daniel Morar mergeau frecvent la ambasadă, unde sugerau cine sunt „indezirabilii” în politica românească. Este important, de accea, în continuare, să nu fii pe această listă și, în anumite situații, declarațiile de „loialitate” pot fi utile.

Nu există cursuri universitare la care să înveți ce înseamnă „demnitate”. Din păcate, nici istoria noastră nu ne dă, întotdeauna, cele mai bune lecții în această privință.

 

31 de gânduri despre “Riscul agendelor personale

  1. Isãrescu e exemplul cel mai strãlucit de longevitate într-un post important. E un om care, în materie de supravietuire, 1-a întrecut pînã si pe Iliescu, cãci în vreme ce Iliescu a murit spre a reînvia, Isãrescu a trãit tot timpul, privind cum premierii cad, cum guvernele se schimbã si cum partidele cresc, ajung la apogeu si pier. Este cel mai bun alergãtor de cursã lungã din istoria postdecembristã a României, si asta, culmea, desi este un om fãrã stofã de politician. De aceea, nu cu Isãrescu am eu ce am, ci cu versatilitatea de slugã a tãrãnistilor.

    Dupã ce mi-am dat demisia am revenit în Parlament, cãci statutul de senator nu putea sã-mi fie luat de nimeni. Atunci am cunoscut firea abjectã al românilor. Cei care nu îndrãzniserã cît fusesem puternic sã mã critice s-au nãpustit asupra mea. Declaratiile si criticile se revãrsau puhoi în presã, iar cei mai aprigi erau cei care odinioarã îmi juraserã credintã. Românul, ca orice fiintã slabã si complexatã, aruncã cu piatra numai în acei oameni din partea cãrora stie cã nu se poate astepta la represalii. E atîta lasitate în firea românului încît, dacã nu as avea anii pe care îi am, mîine as pleca din România cu familie cu tot. A trãi în România este un efort. si chiar nu meritã efortul de a trãi într-o tarã în care lasitatea, invidia, arivismul si bîrfa sînt constantele generale ale firii oamenilor. Da, a trãi în România este un efort, iar cei care se încãpãtîneazã totusi s-o facã fie sînt prea slabi ca sã plece, fie sînt oameni ai Structurilor, fie sînt arsi de un ideal fantasmatic si mistuitor care îi tine pe loc într-o tarã în care nu îsi vor gãsi în veci locul. De cei din prima categorie nu îmi pasã, de cei din a doua nici atît, dar celor din a treia, din rîndul cãrora am crezut cã fac parte si eu, le doresc sã-mi citeascã cartea punîndu-se în locul meu. Poate cã atunci vor întelege ce simt eu acum, într-un ceas în care îmi vine sã repet la nesfîrsit cuvintele lui Mace-donski: „Nu, de lume nici o vorbã si de glorie nici una!” în virtutea înclinatiei pe care o avem de a alerga cu lãcomie dupã vorbe noi si profunde, le trecem cu vederea pe cele vechi. Sîntem prea snobi ca sã repetãm niste adevãruri banale care au fost atît de mult rostite cã ni se pare un semn de lipsã de originalitate sã le mai repetãm la rîndul nostru.

    Mare gresealã, cãci una din cele mai extraordinare vorbe românesti rostite vreodatã pe acest pãmînt, al cãrei adevãr nu va fi întrecut nici de cea mai fericitã cugetare a vreunui filozof român, este aceea care spune cã pe cine nu lasi sã moarã nu te lasã sã trãiesti. Aici nu e vorba de vreo judecatã moralã a mea în privinta politicienilor români. Doar am hotãrît o datã cã nu scriu o carte cu tendintã moralizatoare. Nu aceasta e intentia mea. Ceea ce vreau în schimb sã arãt e cã vorba aceasta româneascã poate servi ca principiu de conduitã politicã si ca îndreptar de comportament pentru oricine are de gînd sã facã politicã. Vorba aceasta româneascã e imperativul categoric dupã care ar trebui sã se ghideze orice politician român. Dacã faci greseala sã crezi cã tu si anturajul tãu scãpati de valabilitatea necrutãtoare a adevãrului pe care îl contine ea, vei trãi drama celui care adevereste pe propria piele verdictul ei simplu si fãrã umbrã de limpede, un verdict pe care însã 1-ai auzit de atîtea ori încît nu mai simti nevoia sã-1 constientizezi: pe cine nu lasi sã moarã nu te lasã sã trãiesti! Literele acestea ar trebui gravate pe frontispiciul Senatului României, pentru ca fiecare om care intrã în el sã aibã, proaspãtã si nealteratã de uitare, perspectiva drumului pe care are de mers. Eu de adevãrul acestei vorbe m-am convins de nenumãrate ori, cãci am vãzut oameni pe care îi fãcusem oameni întorcîndu-mi spatele dupã ce încetasem sã mai fiu pentru ei o autoritate si am vãzut colegi de partid care au pus umãrul sã-l doboare pe cel cãruia îi datorau locul în Parlament.

    Radu Vasile-Cursa pe contrasens

    Apreciază

  2. Acuzatiile Zambaccian n-au nimic clar . La inceput ni s-a spus ” Nastase a cerut produse de constructie de lux mita ” – mita de ce , pentru cine ? Dupa aceea ” Nastase I-a dat lui Paun o suta si ceva de mii de dolari ” – sa cumpere gresia chinezeasca ? Atunci Nastase si-a platit dusumeaua chinezeasca de lux , unde e problema ? Dupa aceea – Paun este amenintat de Nastase – nu Paun ar fi fost chipurile furnizorul Casei Zambaccian , ” platit ” de Nastase ? Pacat ca Adrian Nastase lipseste – e atata nevoie de sfatul lui – USL ar trebui sa treaca efectiv la santiere reale de infrastructura in luna februarie – Brasov Comarnic , Sebes Turda – care au nevoie de finantare adevarata , nu de circ si tergiversari in Contestatii la Tribunale …

    Apreciază

  3. Acu pe bune. Cum se face domnule, de dvs scrieti de acolo de unde sunteti aici pe blog ? Nu exsista niste reguli, niste limitari ? Pe bune, ca nu inteleg. Sper sa aveti demnitatea sa postati acest comentariu.

    Apreciază

  4. Dumnezeu sa va dea putere sa rezistati cu totii la lupta cu nemernicii si incultii, care nu sunt in stare, decat de razbunare!
    Cum afirma sora dumneavoastra, si eu cred in justitia divinitatii, care are grija sa fie toate faptele platite (din pacate , unele se reporteaza pana la a 7-a generatie si trebuie sa le suporte si cei nevinovati).

    Apreciază

  5. Doru Coarna
    Deduc din comentariile dumitale ca iti doresti un Adrian Nastase cufundat in lectura si aplecat asiduu asupra scrisului (eventual de memorii), bine securizat intr-un fiset din sticla incasabila. Foarte similar cu personalitatile istoriei inghetate in cartile de …istorie.
    (Z)
    Astfel, Adrian Nastase nu mai prezinta vreun pericol letal pentru regimul Basescu.
    Regimul sa nu se teama (inutil fiind), deoarece tot va pica in uitatea timpului.
    (Z)

    Apreciază

  6. de ce , oare, se intimpla asa: oamenii inteligenti ,, sunt striviti,, de cei neputinciosi, frustrati, inculti??????????? cred ca asta este singura metoda pe care au gasit-o care sa ii faca sa se simta ,, cineva,,
    Dumnezeu va face dreptate, sunt sigura…

    Apreciază

  7. Traim in tara ORBILOR si al puteri PROCURORILOR…asta e realitatea….Acum 24 de ani am trait cu frica SECURITATI acum avem ceva mai „democratic”avem stat de drept avem sentinte fabricate avem intr-un cuvant DEMOCRATIE ….de aceia suntem ORBI,suntem orbi ca nu stim sa alegem lideri adevarati ,lideri cu frica de dumnezeu ,lideri care sa lupte pentru cei care l-au votat,dar …ce mai…. NE MERITAM SOARTA!

    Apreciază

  8. @Adrian Nicolescu Sr. spune : “A trăi în România este un efort.” Ideologul francez Maine de Biran spunea : “A trăi este un efort.” Dar prin efort se obţine experienţa de învăţare. Unii vorbesc chiar despre o ascensiune pe curba de învăţare. Este interesant că teoria psihologică-biologică a lui Maine de Biran ar putea servi ca bază nouă pentru Inteligenţa Artificială. Este singura bază care mă convinge şi pe mine. A fost pusă recent în practică la Universitatea din Stanford. La Universitatea din Stanford lucrează şi un filosof al tehnologiei francez, Michel Serres, influenţat de Ideologi. Dar această aplicaţie în Inteligenţa Artificială a fost construită la Stanford de către africanul Kwabena Boahen http://www.nytimes.com/2013/12/29/science/brainlike-computers-learning-from-experience.html?hp Interesant universalism ! Într-o anumită evoluţie a culturii române, fără comunismul în variantă belakunistă, am fi putut construi noi acel robot. Tot la fel cum Cibernetica lui Ştefan Odobleja precede cu un deceniu Cibernetica lui Norbert Wiener !

    Apreciază

  9. Eu nu cred ca exista si altceva decat agende personale! Politicienii presteaza public un circ in acord cu interesele altora, pe care-l uita in clipa cand au coborat de la microfon, dar in particular isi urmeaza agenda personala cu orice pret. Evident, rezultatul este dezastruos pt tara.

    Asa este insa peste tot, cu excceptia faptului ca in acele tari respectivul barem mai tine minte ceea ce a spus public si astfel da un fel de coerenta macar aparenta vietii sale de politician.

    Eu cred ca brambureala s-a tot perpetuat inca din Decembrie pt ca atunci, in goana dupa putere, nimeni nu a explicat tarii cum este construit si cum functioneaza un stat democratic, astfel ca toti au inteles ca exista un pisc comfortabil al puterii absolute la care se ajunge numai luptand cu toate armele… Bineinteles, pana la urma au inceput sa lupte fiecare cu fiecare, realizand doar sporadic aliante cand agendele personale se suprapuneau… si se suprapun…

    In fata acestei devalmasii politice, statul a inteles ca singura sansa este de a se intari permanent pt a mentine ordinea si siguranta, dar asta conduce la disconfortul simtit de ani buni de catre toti actorii, se tem de supravegere! Iar sentimentul asta blocheaza totul caci toti incearca sa-si securizeze agendele personale, si atat…

    Daca si-ar cunoaste locul si rolul precis in cadrul statului, atunci ar conlucra volens-nolens iar agendele personale s-ar derula firesc, de la sine…

    De exemplu premierul se ocupa de guvernare, Antonescu de Senat iar Basescu de presedintie, si nu stiu daca s-ar gasi alt triplet care totusi sa gaseasca motive permanente, atat de pagubitoare, de frictiune, cu exceptia interesului comun de clasa, desigur, caci aici agendele li se suprapun… Domeniile lor de activitate si mijloacele prin care ar trebui s-o faca sunt absolut separate, prin constitutie, asa ca doar daca nu te pricepi si nu stii nimic, cauti sa-ti faci de lucru cu altceva…

    Faptul ca cei trei lupta cu toate armele unii cu altii, tot timpul, arata doar dezinteresul lor profund, contrar celui manifestat public, pt treburile si drumul tarii asteia, pt interesul national.

    Poate ca anul asta romanul s-a trezit si ii va matura electoral ca la biliard, pe toti trei din fotoliile alea, cu tot agendele lor personale si cu scheletii lor din dulapuri, cu metehnele si cu naravurile lor pre si postdecembriste…

    Romania are nevoie de conducere matura, realista, focusata, predictibila, intr-un stat solid, care sa readuca increderea tuturor intr-un viitor comun. Conducerea dupa ureche si dupa tema zilei ne-a adus unde suntem si nu mai avem cum inainta decat catre iad si destramare…

    Cred ca ar trebui sa inceteze si bataia de joc fata de valori si resuse, de la oameni si sanse si pana la bogatii, fie si numai pt ca nu mai avem altele cu care sa le inlocuim… Daca vom continua, nu mai ramane decat sa-i lasam pe altii sa ne fixeze pretul final, si pe ai nostri sa-si negocieze comisioanele pt a-si definitiva agendele… Ar trebui sa fim nebuni pana in ultima clipa, cu totii!

    Apreciază

  10. Nu stiu ce-as putea sa va doresc pentru ca e greu sa gasesc niste cuvinte adecvate momentului, dar daca ar fi posibil as trece de partea dvs pentru ca timpul de stat acolo sa se micsoreze.Sa fiti tare . Cu deosebita consideratie.

    Apreciază

  11. Imi pare foarte rau pentru ceea ce vi s-a intamplat. Sa aveti parte de multa sanatate!
    Totusi, as vrea sa va pun o intrebare: de ce nu ati lasat-o pe Rodica Stanoiu sa dea drumul la dosare? De ce ati intervenit? Daca nu ati fi facut-o poate soarta noastra, a tuturor, era alta acum. Nu va era cunoscut proverbul:”pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti?”

    Apreciază

  12. @ Emanuel Danca,

    Acu pe bune. Cum se face domnule, de dvs scrieti de acolo de unde sunteti aici pe blog ? Nu exsista niste reguli, niste limitari ? Pe bune, ca nu inteleg.

    În cel mai bun caz lipsă de imaginaţie. Altfel, prostie în stare pură!

    Apreciază

  13. E ca la Radio Erevan:
    La început, Păun i-a dat mită d-lui Năstase.
    La sfârșit, dl. Năstase e cel care i-a dat mită lui Păun. Să-i dai mită unui consul 118.000 de dolari ca să-ți trimită materiale pentru baie din China… I-a trimis un vapor plin de WC-uri, bideuri, căzi de baie și chiuvete?
    Păun nu spune imediat că dl. Năstase a încercat să-l mituiască, ci ia banii, cheltuiește din ei și, după o vreme, îi întregește și îi duce la DNA… Dacă cineva încearcă să te mituiască, nu primești banii. Te duci direct la DNA cu o înregistrare audio, video…
    Irina Jianu i-a dat mită d-lui Năstase pentru ca acesta s-o numească în funcție, deși nu prim-ministrul numește directori și șefi în ministere.
    Mitrea a fost cel care a numit-o. De ce Irina Jianu nu i-a dat lui Mitrea? I-a dat d-lui Năstase pentru ca dl. Năstase să intervină pe lângă Mitrea? Lui Mitrea, adică celui care a numit-o efectiv, nu i-a dat nimic? Mitrea de ce nu a fost condamnat?

    Apreciază

  14. @Emanuel Danca:

    Pune-ți mintea, atâta câtă ai, la contribuție, și-ai să vezi cum face.
    („Pe bune” spun doar băieții de cartier fără carte și fără educație. Te-ai dat de gol.)

    Apreciază

  15. de ce se emigreaza in valuri din ROMANIA? va dau un ex concret, societate comerciala deschisa dupa un an de munca de sclav vad ca 80% merg la stat iar restul trebuiau impartiti pe angajati si consumabile, am realizat ca venitul meu din epoca de aur era cu mult mai substantial in raport cu efortul depus fata de epoca democratiei, cand mergeam la primarie sau la finante era jale plecam cu dureri de cap din cauza ipocriziei care domnea acolo. pt o adeverinta m-au chemat dupa o luna, asa am pus punct si am plecat cu tot cu familie. eu inca mai urmaresc ce se mai intampla pe acolo dar copii mei nu cred.si cate familii or fii in aceiasi situatie.

    Apreciază

  16. Emanuel Danca ianuarie 15, 2014 la 1:47 am

    Acu pe bune. Cum se face domnule, de dvs scrieti de acolo de unde sunteti aici pe blog ? Nu exsista niste reguli, niste limitari ? Pe bune, ca nu inteleg.

    Acu pe bune.
    Se face in felul următor: scrie! A scrie nu este interzis nimănui, nicăieri. A trimite corespondența iar nu e interzis ori limitat. Omul scrie pe hârtie, pune în plic și expediază. Destinatarul transcrie pe blog. E perfect legal. E dreptul dânsului la opinie și la libera exprimare, care nu este limitat ori interzis pe perioada detenției. Omul e condamnat la închisoare, nu la tăcere, nu la muțenie.

    Pe bune, acum ați înțeles domnule Emanuel?

    Apreciază

  17. Bună dimineaţa, domnule Adrian Năstase. Fantoma flotei dispărute este pe mare şi se pare că şi-a găsit căpitanul. Cu toate tunurile flancate în jurul sufletulului multprealovit în buna lui credinţă al celor care au crezut fără îndoială că există o stea pentru fiecare neam.Sus Steagul. Cine nu este cu noi, o să vină mai târziu,după ce îşi va fi învăţat lecţiile.

    Apreciază

  18. Ma intreb daca Monica Macovei mergea frecvent si la Delegatia Comisiei Europene, sugerand cine sunt “indezirabilii” în politica românească si cum trebuie sa fi facuta reforma de justitie…..Aveti niste informatii domnule Nastase? (am nevoie pt o lucrarea stiintifica) Mi sa pare ca exista o problema grava de desinformare intre Bruxelles si Romania!

    Apreciază

  19. Am auzit raspunsurile unora la comentariul meu de mai sus. Unele nu spun nimic, iar unul, cel al lui „eu” ma face sa rad. E si cum ajung aceste plicuri expediate in aceiasi zi? Domnu’ ex prim-ministru, posteaza zilnic, articole despre ce se petrece chiar in acea ziin Romania. Nu siam ca „posta functioneaza” asa de bine. Puteati sa spuneti ca se vede cu avocatul dansului in fiecare zi, pt diverse probleme legate de proces. Ii da plicurile. Iar acesta le prada familie care scrie pe blog. Era mai credibil. Dar asa…. nu pot decat sa :))=)). Desi eu cred ca le scrie dansu personal, chiar pe blog. Domnule prim-ministru, sper ca si acest comentariu sa fie aprobat. O zi frumoasa sa aveti.

    Apreciază

  20. @Emanuel Danca
    Ce te supără de fapt ? Discuţia ? Ai dori să fie întreruptă ? Dar sîntem latini ! Şi cât de greu am ajuns la starea de a avea o discuţie neîntreruptă !

    Apreciază

  21. Blogideologic
    Gresiti, luandu-va de domnul Danca. Mie imi pare un ins simpatic, care are demnitatea sa scrie exact ceea ce gandeste.
    Cei care se ascund, sunt adevaratii irecuperabili.

    Apreciază

  22. Moto : Dă-i Doamne, măcar, prostia înţeleptului
    s-au înţelepciunea prostului.

    VRABIA ŞI PISICUŢA
    de autor necunoscut

    – Vrabie, unde iernezi ? a-ntrebat-o pisicuţa.
    – Uite colea unde vezi ! îi răspunde vrăbiuţa.
    – Dar cu cine stai la masă ? a-ntrbat-o pisicuţa.
    – Cu găini, pe lângă casă ! îi răspunde vrăbiuţa.
    – Spune-mi, noaptea dormi tu bine ? a-ntrbat-o pisicuţa.
    – Vrei să pui laba pe mine ?… şi o şterse vrăbiuţa.

    Apreciază

  23. Citez : „pe vremea ambasadorului Gittenstein, Monica Macovei (declarată mentor de Gittenstein) și Daniel Morar mergeau frecvent la ambasadă, unde sugerau cine sunt “indezirabilii” în politica românească.”
    Sinteti sigur ca nu se mergea acolo pt A PRIMI numele celor indezirabili pt SUA ? Patania domnului de la ASF ar privilegia o astfel de ipoteza….

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s