În condițiile în care „surse judiciare” retransmit insistent, la unele televiziuni, agenții de presă sau publicații, anumite texte din rechizitoriul Dosarului Zambaccian, cred că este util să prezint unele detalii ale dosarului, inclusiv în legătură cu desfășurarea procesului. Evident, în sinteză.
Vreau să fie foarte clar. În opinia mea, există o diferență importantă între respectarea sentinței, indiferent cum au considerat-o și comentarea ei, după ce a fost pronunțată.
Completul de 5 judecători – penal, complet de recurs, trei judecători au fost cei care m-au condamnat la 2 ani închisoare, la fond, în dosarul Trofeul Calității, în baza unor probe indirecte (în opinia mea, supoziții fără existența unor probe directe) și doar pentru că „trebuia dat un exemplu clasei politice”, eu fiind considerat simbolul corupției acestei clase. Este vorba de: Ionuț Matei, ajuns între timp Vicepreședinte al ICCJ, Ioana Bogdan, fostul consilier personal al fostului Procuror Șef DNA – Daniel Marius Morar și Cristina Rotaru, fostă colegă la Facultatea de drept.
Cele două doamne judecător au formulat cereri de abținere, justificate, respinse de Livia Stanciu, Președintă a ICCJ. Judecătorul Ionuț Matei nu a formulat o asemenea cerere iar cererea de recuzare, formulată de noi, a fost respinsă în unanimitate (5 voturi pentru respingerea cererii) într-un complet condus de Președinta ICCJ, până acum nefiindu-ne pusă la dispoziție motivarea acestei respingeri. De remarcat este faptul că, am formulat cereri de recuzare și pentru cele două doamne judecător, cererile fiind respinse cu 3 voturi la 2.
În plus, ne-a fost respinsă și excepția nelegalității și neconstituționalității constituirii completului de 5 judecători, cu argumente nelegale, ignorându-se că un complet care judecă o cale de atac trebuie să asigure, măcar aparența de imparțialitate față de persoana judecată dar și față de judecătorii fondului pentru că este de esența recursului, ca ultima cale de atac, să avem o judecată dreaptă și imparțială.
Ori, atât Legea nr.356/2006 (legea Macovei) cât și Legea nr.202/2010 (legea micii reforme) au fost legi anti Năstase, dispozițiile lor vizând, în special, procesele în curs de derulare în care eram acuzat.
Din moment ce a fost pusă o pată pe cineva, fie el om politic, de către un judecător, nu mai este normal, rațional și deontologic ca același judecător să-l judece, în alt dosar, și tot pentru „fapte de corupție”.
Ce se pune în discuție în orice sistem de drept în această situație nu este antipatia sau simpatia judecătorului față de inculpat (sentimentele sunt și ele normale la un judecător care este în primul rând om) ci aparența de imparțialitate, imaginea, pentru oricare observator neutru, că judecătorul este imparțial căci esențial în derularea unui proces nu este credința de imparțialitate a celui ce judecă ci percepția în acest sens a celui judecat!
Iată că, din acest punct de vedere, nu au fost îndeplinite, în concepția mea, principiile procesului echitabil, așa cum sunt ele definite în art.6 CEDO.
Cum ar fi mai bine? O schita de optiuni. O criza politica intr-un an electoral este cel putin un nonsens. Consuma inutil niste energii, care, in cel mai bun caz, ar putea fi folosite la buna organizare si desfasurare a scrutinurilor. In cel mai rau caz, acuzele de lovitura sau de pregatire a unei lovituri, care au mai fost fluierate pe aiurea, s-ar putea reiti si chiar recapata o anumita statura. Premonitiile, de la hotarul dintre ani, despre ruperea USL sau suspendarea lui Basescu au fost cele mai fara de noima. Acum, stim, USL a decis sa mearga mai departe. A constientizat ca ruperea ar fi insemnat o tradare a electoratului, care ar fi avut consecinte. A da prioritate orgoliilor personale sau de partid, in defavoarea intereselor cetatenilor, este cel mai prost lucru care i se poate intampla unei formatiuni politice, intr-un context electoral. In colectia de sloganuri, in care troneaza cel de Dreptate pana la capat, USL mai poate adauga inca unul, poate chiar ultimul: Lupta pana la capat! Impulsul de ducere a trebii la bun sfarsit a fost dat. Ramane sa vedem si rezultatul. Se subintelege, candidatura lui Crin Antonescu din partea USL la Presedintie este insasi strategia uniunii de inlaturare a regimului Basescu. Evident, un eventual candidat independent, mai mult sau mai putin cunoscut, din oricare din cele trei partide, nu are decat sa-si incerce sansele, daca-l tin curelele, va aduce un spor de culoare si de democratie. Raportabil la strategia comuna pentru prezidentiale, listele separate la europarlamentare vor fi obiective tactice de alianta si strategice la nivel de partid, dar cu sansa ca listele comune sa devina un al doilea obiectiv strategic al USL, ceea ce ar putea conduce la un scor mai mare. Pe de alta parte, sentimentul ca, o data ales, un presedinte poate face orice, fara niciun fel de riscuri sau de urmari, este inconfortabil. Ca fapt, poate fi considerat si un precedent periculos, de incurajare a abuzurilor, care la altii, o stim prea bine, nu a mers. Dar daca in alte parti au existat sfarsituri anticipate de mandate, la noi ar fi un precedent. Nu l-am pus la socoteala pe cel al lui Nicolae Ceausescu, care, intr-un stat de drept, nu are cum sa fie reeditat, insa penibilul situatiei-limita a lui Traian Basescu l-a constatat si Victoria Nuland. Inca o data, optiunea intre raportarea la precedente sau crearea unui precedent si lipsa de reactie se dovedeste extrem de dificila, ca alegere a raului cel mai mic. O lume competitiva nu face pe nimeni de neinlocuit, absolutul unei functii, mai ales eligibile, ar fi ceva bizar. O astfel de bizarerie, azi, ne-ar aminti de practica de reproducere a cadrelor din structurile de politie politica ale regimului comunist, care, parafrazata si actualizata, ar suna la fel de linistitor: Dormi, Traiane, dormi in pace, tara president, pardon!, premier te face! In ceea ce priveste declaratia lui Catalin Predoiu, potrivit careia Victor Ponta n-a inteles nimic din vizita emisarului american si ca PDL va lua masuri fata de USL pentru apararea justitiei si a statului de drept, avem o mostra incontestabila de ce inseamna ca un ratacitor prin justitie sa devina un ratacit in politica. Este limpede, acest prezidentiabil in ciorna nu-si da seama ca incercarea de a obtine puncte electorale pe seama statului de drept si justitiei inseamna un atac politic grosolan la niste idei si institutii care tin exclusiv de puterea judecatoreasca, care este si trebuie sa ramana intangibila puterii executive, nici macar ca evocare de partid sau de campanie. Statul de drept si justitia trebuie grabnic depolitizate si dezelectoralizate, in favoarea rejuridicizarii lor, ca drept de monopol al puterii judiciare. Problema comasarii alegerilor europarlamentare cu referendumul pentru modificarea Constitutiei raspunde, in opinia mea, nevoii stringente de reajustare constitutionala, implicit institutionala, care ar trebui sa se bucure de aceasta prima oportunitate electorala, de a obtine doua efecte dintr-un eveniment (2 in 1). Din alegerile europarlamentare se vor naste noi institutii europene, al caror ciclu de viata va fi de cinci ani. Cum puterea executiva prezidentiala romaneasca are acelasi ciclu de viata cu institutiile de putere europene, necesitatea evitarii decalajelor dintre cele doua cicluri electorale nu cred sa mai aiba nevoie de explicatii. Cea mai simpla dizarmonie ar fi de genul, stiti, noi nu putem aplica decizia x a noilor institutii europene pentru ca avem o lege y sau o constitutie si un presedinte pe tipicul vechilor institutii de la Bruxelles si Strasbourg, va trebui sa mai asteptati etc. Ce vreau sa spun este ca 2 in 1 ar putea deveni 3 in 1, fara scurtare de mandat, ci cu prelungire de preluare mandat (dupa model american). O scadenta electorala unica ar avea multe beneficii, mai ales ca lungirea razboaielor de gherila electorala are ca victime colaterale interesele civic si national.
GÂNDURI NOI DE AN NOU ( PE STIL VECHI)
Dacă o minte ascuţită a lăsat verde spre CEDO, tocmai pentru ca într-un viitor apropiat să reveniţi la un statut mesianic pentru naţie şi politca băltită românească ?
Ar fi interesant să abordaţi amestecul diabolic al justiţiei în politic (de sorginte masonic), mult mai devastator decât reversul.
Scena politică eurpeană îşi schimbă decorul, la fel şi cea mondială, iar dv puteţi să pictaţi unele elemente cu imaginaţia şi viziunea celui care va fi distribuit într-un rol anume ales de către Marele Arhitect al Universului…
Rămân în preajmă
este foarte clar ca ati fost condamnat politic la indemnurile lui basescu
buna ziua , stiu la fel de bine cat de libera si independenta e justitia , testat on-line pe propria piele . va invit in masura posibilitatilor cititi https://www.facebook.com/pages/Necenzurat/683810131637594 cu deosebita stima , mihaela marinescu
Sunt curios ce vor hotărî cei de la CEDO văzând atâtea nereguli şi încălcări ale legii chiar de către cei puşi să o împartă !
Mă interesează nu neaparat verdictul în sine, ci părerea pe care şi-o vor face despre o justiţie ce se pretinde fată mare ( ce-l puţin aşa reiese din spusele apărătorilor ei, în frunte că Băsescu), în timp ce ea este din ce în ce mai des surprinsă în ipostaze de veritabilă centuristă ( faptul că TIRurile au numere de înmatriculare străine,, nu constituie nici scuză. nici mândrie 😉 )
Eu cred ca aveti dreptate. Faptul ca nu spun direct ” aveti dreptate” este ca nu am studii si preocupari in domeniu juridic. La judecata unui profan in drept dar a unui om, cu oarecare instructie, care incearca sa judece si nu sa ia idei mestecate de altii VA DAU DREPTATE.
Mult citata Curte a drepturilor omului poate o sa fie mai aplicata la necazul dvs. Din pacate procedura lor este inceata.
Nu trebuie sa va considerati invins. Trebuie sa luptati pentru adevar.
Modul mai agresiv in care tratati post factum acest proces mi se pare mai nimerit cu cel al unui detinut politic. Spuneti adevarul! Atacati impostorii, papusile si papusarii lor.
Doamne ajuta!
Dl A. Năstase scrie : „Vreau să fie foarte clar. În opinia mea, există o diferență importantă între respectarea sentinței, indiferent cum au considerat-o și comentarea ei, după ce a fost pronunțată.”
În completare:
Am văzut foarte mulți comentatori care afirmă că deciziile justiției nu se discută. Mie mi se pare de un dogmatism și o obediență fără limite să-mi fie interzis să am un punct de vedere sau să nu comentez o decizie a justiției. Dar ce hotărârile justiției sunt infailibile?
Deciziile justiției se respectă și ne supunem lor, atunci când sunt date. Le contestăm în fața forurilor superioare și suntem îndreptățiți să ne apărăm dreptatea.
Așadar, sofismul ăsta introdus în spațiul public este revoltător. În principiu respectarea statului de drept de către cetățeni presupune ca noi să ne supunem deciziilor justiției, chiar dacă nu suntem de acord cu ele, dar văd o încălcarea a libertății de exprimare să-mi fie interzis să comentez decizia justiției – pe care o pot considera nedreptă, o eroare sau o rea voință.
Domnule Prim Ministru. Pentru mine ramaneti un mare model si cred ca sunteti cel mai mare om politic postecembrist de dupa Corneliu Coposu care a dus tara asta pe un fagas normal.Eu am fost in campaniile din 2000-2004 ca membru al PSD si am reusit sa va vad indeaproape si tot in aceiasi perioada am intrat in corpul functionarilor publici ( acum din pacate sunt spalator de vase) pe vremea cand dumneavoastra conduceati Guvernul. Nu stiu am invatat si am luat examenul la SNSPA – Facultatea de Comunicare cu poza domniei voastre pe birou si mai apoi am incercat sa acumlez mai multe cunostiinte in speranta ca odata si o data voi ajunge sa lucrez in Departamentul de Analiza institutionala si Sociala unde pe vremea aceea era doamna Dorina Mihailescu ( am reusit doar sa efectuez un stagiu de practica de 3 sapatamani unde ma invatat multe). Asa visam candva sa ajung in preajma dumneavoastra ca si comunicator, dar lucrurile au luat o intorsatura nefavorabila. Sincer sper ca poate odata si odata sa se repare toate acestea, desi numai am nici o s
peranta.
Dle Nastase,
nu numai in justitie, dar in general omul trebuie sa aiba convingerea ca merge pe un drum drept si normal, firesc, altminteri dezarmeaza psihic chiar fara sa realizeze…
Diferenta dintre ceea ce este, ceea ce credem si ceea ce simtim, face ca viata sa dezamageasca iar liderii ar trebui sa se ocupe si cu acest aspect extrem de sensibil… daca omul este dezamagit nimic nu-l remonteaza, cu atat mai putin vanzarile de resurse, promisiunile neonorate, blaturile sau scumpirile…
Alt aspect periculos tine de schimbarea realitatii, asta face ca populatia sa piarda sensul firescului si sa devina suspicioasa, iar pe suspiciuni nu poti construi nimic, se stie… De exemplu a sustine ca emisara a descins cu teme secrete si ca n-o deranjeaza pana la urma intarirea statului de drept, reprezinta un fals care ameteste mintile tuturor…. Evident, realitatea-i alta.
Revenind la procesul terminat, de acum nimic nu mai conteaza si cred ca trebuiesc menajate posibilitatile de reducere a duratei detentiei. In ceea ce priveste redobandirea integrala a drepturilor civile si a status-ului propriu, nu ar trebui sa va faceti griji pt ca opinia publica este deja formata si doar de dragul scriptelor ar trebui sa mergeti spre CEDO… din pacate aveti nevoie de motivarea sentintei, iar aceasta cine stie cand va apare…
Va sesizez insa un aspect aparent conex dar care v-ar putea prejudicia mult, daca USL rateaza sau dezamageste, opinia publica se schimba rapid si veti fi tratat „la gramada” cu intregul partid atat de catre public cat si de catre stat, iar Dvs fiind in pozitie nefavorabila acum veti recepta atitudini nefavorabile, gratuit!
Singura solutie este cufundarea in activitatea Dvs de autor pe perioada detentiei si, odata cu publicarea motivarii, inceperea demersurilor inspre CEDO, desi eu personal as pune cruce intregii afaceri pt simplul motiv ca oricum pe DVS istoria va va considera drept un om politic de exceptie al Romaniei, cu rezultate serioase, spre deosebire de ceilalti…
O spun demult:
Băsescu și-a numit oamenii în punctele cheie și le-a dat poruncă să vă condamne măcar într-unul dintre multele dosare deschise, să vă condamne oricum, cu probe, fără probe, tras de păr, pentru a demonstra că el și ai lui luptă cu marea corupție.
Toate acțiunile la adresa dv. au caracter demonstrativ.
Sper ca domnul/doamna care a început să posteze de câteva zile sub numele meu, să-și schimbe numele/pseudonimul.
Dosarul Zambaccian mi se pare uluitor prin acuzatiile difuze , spetele diverse si lipsa de fermitate a acuzelor ; din acest punct de vedere imi aminteste de Kafka mai mult chiar decat Trofeul Calitatii . Dosarul este sovaitor , la inceput , si destul de benign , ca o padurice in care intri si vezi perfect soarele si luna printre crengi – adica nimic periculos ; apoi constati ca , pe masura ce mergi , se transforma intr-o padure ceva mai densa si ceva mai ciudata , cu multe carari – parte dintre ele trasee „moarte ”, care nu duc nicaieri . Apoi , cand nu se mai zareste nici soarele, nici luna , dosarul devine un codru stufos si absurd , fara carari coerente , fara speranta de a mai iesi la lumina – o fiara amorfa , ucigasa de spatiu si ucigasa de timp . Pentru ca, indecis ,desi este cunoscut sub titlul generic ZAMBACCIAN , dosarul se desfasoara pe mai multe „teme ”: numirea /mentinerea doamnei Jianu la ISC ; imobilul din Cristian Tell ; casa de la Cornu ; importurile de obiecte sanitare din China ; mita din China / mita doamnei Jianu la Bucuresti / mita in „termopane ”pentru casa de la Cornu / mita in materiale de constructie pentru imobilul din Cristian Tell ( care nu aprtine familiei Nastase! ) ; santajul ; operatiunea „facturi in alb ”. Aparent , s-a inceput un dosar fara a se sti pentru ce s-a inceput , ce se doreste , ce se acuza ; „GRADINA CARARILOR CARE SE BIFURCA ”- asa imi apare renumitul dosar . Ca o constructie pe care o incepi , pui fundatia si te apuci sa ridici zidurile fara sa te gandesti ce anume vrei sa rezulte ; si toate optiunile raman deschise – poate o gara , poate o baie comunala , poate un teatru … sa vedem ce iese …
Cat despre modul in care s-au „judecat ” spetele , cine au fost impartitorii de dreptate si cat de impartiali puteau fi ei , din moment ce doua dintre doamnele judecatoare au formulat cereri de abtinere ( de ce oare ? ) ce s-ar mai putea spune …
Observatia ar fi ca , in legatura cu acest dosar, comentatorii de ocazie isi dreg glasul si , cel mai ades , opineaza ca „de asta data nu mai poate fi vorba de condamnare politica ”. Moderatorul de talk-show – in cea mai buna traditie jurnalistica – nu-i intreaba daca stiu macar despre ce este vorba in dosar .
Condamnarea lui Adrian Năstase, în presa internațională
Un articol de: B1 TV | 06 Ian 2014, 22:32 Condamnarea lui Adrian Năstase la patru ani de închisoare a stârnit un val de reacţii în presa internaţională. Publicaţiile dar şi agenţiile de presă din Europa reamintesc că este a doua oară când fostul premier ajunge după gratii, în contextul în care Uniunea Europeană monitorizează eforturile României în combaterea corupţiei.
Revenirea după gratii a fostului premier Adrian Năstase este comentată de presa internaţională.
„Fostul premier român Adrian Năstase a fost condamnat luni la patru ani de închisoare pentru corupţie şi şantaj, revenind după gratii la zece luni după ce a fost eliberat după o pedeapsă ispăşită într-un alt dosar. Domnul Năstase, în vârstă de 63 de ani, era acuzat că a luat mită în total 630.000 de euro, sub forma unor bunuri importate din China şi a unor lucrări neplătite la două dintre proprietăţile sale. (…) Domnul Năstase a respins permanent acuzaţiile, afirmând că este victima unui proces politic”, scrie France Presse.
Jurnaliştii francezi subliniază faptul că această condamnare are loc în contextul în care Comisia Europeană monitorizează eforturile României în combaterea corupţiei. Condamnarea la patru ani de închisoare pentru fapte de corupţie a lui Adrian Năstase a fost anunţată şi de postul britanic BBC.
„Instanţa supremă din România l-a condamnat pe fostul premier Adrian Năstase la patru ani de închisoare pentru luare de mită. (…) Adrian Năstase a supravieţuit unei tentative de sinucidere în 2012, imediat după ce a primit sentinţa de doi ani de închisoare într-un alt dosar”, se precizează într-un articol publicat pe site-ul BBC News.
„Un fost premier al României a fost condamnat pentru acte de corupţie”, titrează şi Agenţia Associated Press. Revenirea la închisoare a lui Adrian Năstase este semnalată şi de publicaţia belgiană 7sur7.
Rezumând, raspunsul e simplu: v-au condamnat slugile băsiste, datoare, într-un fel sau altul, la stăpânii lor. Sunt curios pe lângă cine se vor mai gudura anul viitor pe vremea asta!
Recursul a fost judecat de sistemul santajabil si jegos al „cucului” , care a iesit din nou , azi , la 18:30 , si i-a mai dat un nou branci lu’ Ponta in hazna .
Ma deranjeaza si ma ingrijoreaza ca in afara de a-i numara cate zile mai are ” cucu ” la butoane , nu vad ABSOLUT PE NICI UN POLITICIAN SA-L DERANJEZE SAU SA-L ATINGA NICI MACAR CU UN FIR DE PAR , PE EL SI SISTEMUL LUI JEGOS .
DE CE ?
SANTAJABILI SI EI CUMVA ?
Noroc cu presa , ca daca nu erau astia , eram pasta de muci ( scuze , pasta de mici ).
Nu nu mai la recurs … caci iata ce gasii „Adrian Năstase este victima propriului partid, dar nu de acum. Năstase este victima propriului său partid începând cu alegerile din 2004, continuând cu alegerile pentru preşedinţia partidului din 2005, mergând apoi cu descăunarea sa.[…] Sunt nişte oameni fără milă care îşi duc mandatele foarte bine, care îşi duc sinecurile de la cap la coadă, cărora nu le pasă că trăiesc într-o ţară din ce în ce mai sărăcită, o ţară tristă”, a declarat Guşă. Cozmin Guşă…. cules de pe strada , facut stab in PSD , care apoi a plecat (se zice) cu ceva arhive … Sursa http://www.cotidianul.ro/gusa-adrian-nastase-este-victima-propriului-partid-230076/
Cum se zice fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma feresc si singur!!!!
O ipoteza: Riscurile de partid ale unui candidat de alianta
Se spune ca unele analize sunt precum unele profetii, o data dezvaluite, nu se mai implinesc. Chiar daca ceea ce voi spune este doar o ipoteza, mi-as dori sa nu se confirme, vicecampionul de tinerete al liderilor europeni mai are inca multe lucruri interesante de spus si de facut in politica romaneasca. Desigur, daca si va invata pe masura, daca ceea ce se contureaza a deveni o corigenta il va stimula sa se puna cu burta pe manualul de politica, mai ales la capitolul privind comunicarea si consultarea de partid.
Aparent, decizia de ieri a premierului Victor Ponta, de a-l sustine pana la capat pe Crin Antonescu la alegerile prezidentiale, a adus linistea in USL. Sa nu ne amagim insa, linistea este doar una de leadership, nu si una de partid. Cel putin pentru cel mai mare partid linistea impusa de liderul sau seamana mai mult cu o acalmie. Furtuna poate oricand sa izbucneasca, nu se stie cu ce intensitate, pe cine sau ce va matura din calea sa.
Pentru a intelege posibilele efecte inverse de partid ale unei hotarari la varf privind sustinerea unui candidat de alianta, ar trebui in primul rand avute in vedere raportul de forte din cadrul aliantei si psihologiile pe care acesta le genereaza, sub aspectul diferentierilor de rol. Orice membru de partid al unei formatiuni politice dominante intr-o alianta de guvernare, care, in plus, poate forma si singura o majoritate parlamentara, va nutri un acut sentiment de frustrare daca formatiunea sa nu va avea un candidat propriu la alegerile prezidentiale. Cand posibilitatea unui prezidentiabil propriu, perfect legitima ca marime si influenta, este respinsa de sus in jos, prin ordin, frustrarea devine si mai mare si are toate sansele sa se reverse asupra liderului partidului.
Faptul ca Victor Ponta a obtinut, anul trecut, un al doilea mandat de sef al PSD exprima, neindoielnic, incredere, dar aceasta ar putea fi considerata abuzata, daca masa mare a partidului va simti sau constientiza ca sansa de revansa la prezidentialele din 2014, dupa umilitoarele infrangeri din 2004 si 2009, a fost vanduta, in urma unui troc politic. Formal, Ponta este un lider puternic, dar, informal, nu este cel mai puternic din PSD, acest lucru s-a vazut la primirea unui invitat la Congres, fost sef de partid si de executiv, cand sala s-a ridicat in picioare, intr-o explozie de simpatie, in comparatie cu care liderul oficial parca devenise, subit, foarte mic sau nici nu mai exista!
In limitele regulilor jocului pentru prezidentiale, impuse de sedinta USL de luni, o posibilitate pentru marea masa a PSD de a avea un candidat propriu ar fi ca aceasta sa fi reconstruita de jos in sus, sub forma unui candidat independent, cu sau fara ghilimele. Tensiunea, deghizata sau nu, care, inevitabil, se va crea intre baza si varf, se va rezolva la urne. Daca evenimentele vor curge spre aceasta ipoteza, urnele de vot vor fi un test de rezistenta al legaturilor dintre lider si partid.
Eu sper Adrian ( imi place sa iti spun asa) cred ca este mai prietenos chiar daca difera varsta, dar imi este ca nu vom scapa asa usor de sistemul acesta impus din pacate de SUA. Cred ca cunosti problemele aceastea mai bine ca mine.Atata timp cat suntem sub „pulpana” lor nu avem nici o sansa poate aceea e a ne mobiliza si sa mai facem o revolutie. Ce nu imi place este ca Victor Ponta cel pe care l-ai crescut ( ca doar era presedintele meu la TSD) si-a cam tradat mentorul adica pe tine. Eu nu as vrea sa ma intelegi gresit insa stiu prea bine cand il invatai si il dascalai atunci cand l-ai pus la Corpul de Control al Primului Ministru si acum te-a cam lasat balta.
Domnule Profesor, starea de umilinta, in care va aflati, este urmare razbunarii personale, mai mult decat cea politica, din partea grobianului si sunt sigur ca stiti despre ce este vorba.
Nu am banuit ca ajung in situatia de a detesta, atat de mult, un „reprezentant al cetatii”, precum cel de astazi
Numele antic al aşa-zisei capitale pentru aşa-zisul Regat al Ungariei de Nord (de fapt actualmente Slovacia şi Rutenia Carpatică) era Gerulata. Numele este dacic ! Ungurii au încercat mereu să ne fure drepturile şi Istoria. Iar în Slovacia actuală există un muzeu pe tema Lex Antiqua Valachorum. Ungaria actuală n-a dovedit minima decenţă să construiască un muzeu similar şi pe teritoriul lor! De fapt, unii dintre istoriografii maghiari au dovedit maxima indecenţă să spună că pe Columna lui Traian se află reprezentaţi cavalerii maghiari !
Domnule Năstase,
Vă rog să-mi scuzaţi îndrăzneala pentru „sfatul” pe care vi-l dau.
( Mă refer la ce veţi trimite la CEDO)
Impuneţi avocaţilor dvs( sau mai bine vă lipsiţi de ei) să renunţe la
„exprimarea avocăţească stufoasă” cu trimiteri la diverse pagini din dosar, etc
Fiţi concis în exprimare şi trataţi totul „punctual-inginereşte”
Vă urez succes!
N-aş vrea să pun sare pe rană, dar cred că pronunţarea s-a amânat ca să plecaţi din ţară de Anul Nou şi pe urmă să se spună că aţi fugit fiindcă ştiaţi că veţi fi condamnat/condamnaţi.
Când serviciile ţării sunt subordonate extern e semnul colonizării. Asta e justiţie securistică de tip stalinist, comandată, adică, din exterior şi executată de cozi de topor.
Mulţi oameni de nimic aţi mai promovat, ca să vă dea la cap!
Adriane esti la puscarie si sper ca judeci la rece. Ai fost tradat de Iliescu aceasta o sti si mai grav de ucenic Adriane ( Micul Titulescu),Ponta o sti Adriane ca esti o mare capacitate politica in viata. Atunci cand iesi poate faci o mare miscare sa punem pe rege si sa scapam de astia. Daca iubesti Romania o poti face. Nu iti cer favoruri dar astia, prietenii tai te-au tradat cu ucenicul si tatuca in frunte. Jegul de ILIESCU l-a pus pe Basescu in 2004 turul 2 cand a ars BEC cu buletine de vot cu tot. Astia Adriane au fost calaii tai.