In urma cu 100 de ani, Ion Luca Caragiale parasea plaiurile mioritice, intrand in eternitatea si, totodata, fibra acestei natii. Acum, la 100 de ani si cateva zile dupa acel 9 iunie, ne uitam in jur si, trebuie sa recunoastem, il regasim in multe din obiceiurile, metehnele si vecinatatile noastre.
Contextul electoral pe care tocmai il parasim, ne-a adus noi exemple caragialiene, menite sa smulga un zambet de pe fetele tuturor. Trecand peste apartenenta politica a unuia sau altuia, citisem deunazi despre un primar care, extrem de sincer, recunostea ca nu s-ar vota pe sine, pentru simplul motiv ca in ultimii patru ani nu a facut nimic. Este, deja, cunoscut cazul candidatului care a dat de mancare si de baut in cinstea victoriei sale inca dinainte de startul campaniei, pentru simplul motiv ca era singurul inscris in cursa pentru primarie. Iar daca te uiti in curtea portocalie a vecinului, iti dai seama ca politica lasa in urma sa si micile sau marile ei – totul fiind „dupa facultati” – tragedii sau drame, individuale sau de grup.
Exemplele, sunt convins, pot si vor continua. Ele vin sa ne aminteasca noua, tuturor, de geniul omului care a reusit sa surprinda si sa puna atat de bine pe hartie toate aceste comportamente. Pentru ca apelul la Caragiale se datoreaza in primul rand lui, nu noua. Tocmai de aceea, va invit ca, pentru cateva minute, sa lasam toate grijile deoparte si sa ne bucuram de mostenirea pe care am primit-o de la marele dramaturg, in interpretarea inegalabilului Birlic.
demneura, inteleg din comentariul tau si din acel articol ca doamna procuror ceausist, cunoscuta si sub numele de Monica Macovei, este un astfel de personaj caragialesc. Din pacate, vezi tu, istoria apartine celor care o (re)scriu. Iar din perioada iunie 1990 si pana in prezent doamna Macovei – aceasta Ghita Pristanda trimisa in piata sa numere barbile intelectuale, respectiv lipsa oricaror victime – a avut prostul obicei de a-si scrie propria poveste, paralela cu realitatea cruda din teren. Tainuind, cu un talc demn de modelul stalinist pe care l-a promovat in toti acesti ani, petele de rusine din mapa sa profesionala, a reusit sa se impuna in spatiul public drept o doamna verticala, intr-o lume mult prea stramba pentru gusturile ei. Vezi, spre exemplu, felul in care si-a ascuns trecutul de procuror ceausist in cv-ul prezentat la Consiliul Europei, in 1999, pentru a fi aleasa comisar pentru drepturile omului! Sunt curios, insa, ce vor spune intelectualii care ii poarta trena (un Cristi Preda, un Theodor Baconschi, un Dan Tapalaga) cu privire la lipsa oricarui act de violenta in ziua de 13 iunie in Piata Universitatii, asa cum reiese din scanul vizual al doamnei Macovei, respectiv din citatul exact aparut in Evenimentul Zilei. Daca a vazut bine in iunie ‘90, inseamna ca a vazut la fel de bine si din 2005 incoace. Sau poate ca si atunci, la fel ca si acum, simtul vizual tinde sa o insele pe doamna Macovei…
Bute, crede-ma ca am acceptat, in toti acesti ani de politica, numeroase critici si sfaturi, atat in spatiul public, cat si aici, pe blog. Singura conditie pentru ca o critica sa fie nu doar publicata, ci si asumata ca atare tine de formularea sa. Concret, ar trebui sa fie clara si la obiect. Sau extinsa, dar tot la obiect. Or, din cate-mi dau seama, tu ma critici pentru ca nu accept critici. Ceea ce, o dovedesc si prin acest comentariu, este o asumtie falsa.
Ciprian Stoica, intru relativ costant in contact cu persoane care imi mai aduc aminte de cate-o proprietate pe care o aveam in perioada 2000-2004. De la Delta Dunarii, la judete intregi si, mai apoi, la „maruntisuri” de tipul zecilor si sutelor de hectare de padure, fabrici si uzine, strazi si cartiere, le-am auzit pe toate. Inclusiv interventii care ma plasau prin Marea Chinei. Semn ca propaganda portocalie functioneaza ca unsa de cel putin 8 ani de zile. As fi curios, insa, daca s-ar realiza si un „recensamant” al „tarii lui Basescu”. Mai exact, as fi curios care sunt proprietatile, bunurile si averile pe care reprezentantii de frunte ai Regimului Basescu le-au acumulat in toti acesti ani de guvernare. Daca in cazul meu, s-au lamurit si ei, sper, ca nu faci primavara (dar nici dosare de mare coruptie!) cu un bideu si un termopan, ar fi interesant de aflat care este „bilantul” guvernarilor basesciene. S-ar face, zic eu, trecerea – demna de studiul unui Gilbert Durand – de la mit la realitate.
Center, nu stiu exact cand si cum va „lovi” Basescu. Daca este sa ne uitam la ultimii 8 ani, se poate spune ca a cam lovit continuu. In bugetari, in pensionari, in mediul de afaceri etc. Nu stiu cum sa interpretez, insa, aparenta trimitere a sa in corzi, explicabila si prin tacerea prelungita pe subiecte sensibile, de tipul Kover Laszlo. Poate ca a ramas fara lovituri. Sau poate si le pastreaza pentru momente mai importante. Paralele cu trecutul nostru apropiat sunt inoportune din cel putin doua motive: Traian Basescu nu mai este acelasi cu presedintele din 2007, de pilda, iar PSD si PNL, prin liderii celor doua partide, reprezinta viitorul politic al acestei tari. Tocmai de aceea, s-ar putea ca orice posibila lovitura sa aiba efect de bumerang pentru actualul presedinte al Romaniei.
Bibliotecaru, cand liderii USL spun ca trebuie sa invete din greselile facute de PDL, dar si din greselile propriului trecut, cred ca stiu foarte bine la ce se refera. Si, daca ai observat, pana acum atat premierul, cat si ceilalti ministri social democrati sau liberali au dat un semnal foarte clar ca inteleg despre ce trebuie sa fie vorba in aceasta guvernare. Au transmis acest mesaj atat in interior, cat si catre populatie. Iar rezultatele alegerilor locale obliga mai mult decat orice „garda pretoriana” la continuarea directiei actuale.
Dorucoarna, orice minciuna trebuie semnalata. Pentru ca, in caz contrar, vor fi oameni care iau drept bune informatiile aruncate in spatiul public de Basescu si nemestecate de presa. Cifrele si rapoartele oficiale, venite din partea unor organizatii care folosesc aceleasi metode si masuratori de ani de zile, sunt un argument bun pentru a-i mai pune pe unii sinecuristi cu botul pe labe. Si pe mincinosi in fata adevarului care, cred si eu, ii cam doare. Sunt curios cum arata sponsorizarile oferite presei de guvernarea PDL. Eu, de pilda, am publicat lista intreaga din perioada 2000-2004 pe blog. Au, oare, si ei curajul sa-mi urmeze exemplul?
Argusdre, am spus intotdeauna ca, in cazul cozilor de topor, regimul portocaliu s-a folosit de indivizi al caror punct forte nu a fost niciodata raportat la coeficientul IQ. Pentru ca, in fond, la cate mizerii si abuzuri au facut, pe langa un minim de idei de pus in practica, aparea si nevoia tupeului executantului. Or, un om cu o inteligenta peste medie nu ar fi fost in stare de misculatii de tipul dolarilor tipariti in 2005, dar dati in actele DNA ca mita inca din 2003 si 2004. Este cazul multora din cei crescuti la pulpa lui Zeus, „echere umane” care isi datoreaza toata evolutia spectaculoasa pe linie profesionala tonei de tupeu pe care le-au adus ca ofranda stapanului lor.
Reni, in ceea ce ma priveste, imi este foarte clar ca nu pot face nicio estimare privind dosarele mele. Pe de alta parte, daca este sa ma uit la ce si-au dorit adversarii mei, ar fi fost nemaipomenit daca anumite decizii ar fi venit exact in ziua votului pentru alegerile locale. Altfel, nu imi explic de ce, dupa ce au venit cu lista fara precedent a celor 970 de martori, tot ei sa adapteze vechi bancuri cu spatiosul Trabant la situatia din Trofeul Calitatii. Acolo, au fost zile in care te puteai intreba cati martori trebuie audiati, in viziunea procurorilor, intr-o singura zi din lunga si minutioasa lista. Iar raspunsul venit tot dinspre ei era: daca se poa
te, toti!
Karakas, am citit si eu cateva relatari pe acest subiect si ma declar absolut stupefiat. Pentru a-ti da seama de pacatele propagandei portocalii, trebuie sa stii ca acelasi tip de masina este folosit si de presedintele Romaniei, dar si de Emil Boc (da, fostul premier, cel de dinaintea lui Victor Ponta si a lui Mihai Razvan Ungureanu). Or, pedelistii din cate se pare tind sa intinda elasticul tupeului la cote inimaginabile. Ei au folosit aceleasi masini pana acum o luna, iar acum critica decizia de a utiliza o (alta) masina care, spre deosebire de celelalte, consuma mai putin. Oamenii acestia sunt in stare sa iti spuna ca portocaliul e verde (exceptand, sigur, momentele electorale in care portocaliul chiar e verde) pentru a mai scoate camasa. Nimeni nu-i mai crede. Pentru ca nimeni nu-i mai asculta.
Epolitikon, nu inteleg de unde ideea ca vor fi „rase” masurile bune din Educatie. Sigur, decizia referitoare la clasa pregatitoare, de pilda, trebuia revizuita, pentru simplul motiv ca aceasta idee a fost tratata, la fel ca multe altele, intr-o pura batjocura de PDL. BAC-ul din 2011, pe langa toata discutia cu utilitatea sau riscul reprezentat de camerele video, a fost promovat de la nivelul ministrului Funeriu ca un exercitiu prin care sistemul trebuia sa iti arate tie, elev, ca nu stii nimic. Acestea sunt doar doua dintre slabiciunile sistemului instituit de domnul Funeriu. Numai daca ne referim la clasa pregatitoare, asa cum reiese si din analizele si auditul de la Ministerul Educatiei, PDL pregatea achizitii de 50 de milioane de lei. Nicio „fapta buna” nu ramanea, deci, fara un tun portocaliu legat de gat.
Baronul Munchhausen, daca cineva isi doreste disparitia PD-ului, o asemenea involutie se poate vedea exclusiv la urne, acolo unde romanii sunt invitati sa vina si sa dea nota de trecere partidelor si liderilor politici din Romania. La cum arata lucrurile, PDL-ul nu trebuie sa isi faca griji. Va lua 10. 10 procente vot politic, iar diferenta pana la scorul lor oricum mic o vor face aliantele verzi, mov sau roz pentru Neamt, Muscel sau mai stiu eu ce regiune a tarii. Singurul vinovat pentru scorul mic din alegeri al PDL-ului nu va fi un alt partid de pe esicherul politic romanesc, ci chiar portocaliii (sau verzii?!), respectiv conducerea deficitara, abuzurile si dispretul aratat romanilor timp de patru ani.
Tiberiu Cretu, este de punctat ca nu doar autoritatile romane si-au expus pozitia impotriva vizitei inoportune a domnului Kover Laszlo. Si, tot la capitolul detalii demne de luat in seama, eu zic ca trebuie sa ne intereseze si autoritatile statului roman care NU au tinut sa exprime o opinie oficiala, de la varf, pe subiectul atacurilor la adresa Romaniei. Intre un „nem” ferm spus ideii de autonomie, in urma cu ceva ani, si tacerea complice de acum, presedintele Romaniei a dovedit ca nu este, in realitate, interesat de apararea intereselor si imaginii statului roman. Altfel, ar fi avut o pozitie cat de cat publica, nu prin intermediul purtatorilor de cuvant, vis-a-vis de acest subiect.
Rosca Paul, asa cum deja ne-au aratat, cand vine vorba despre flota Romaniei, „tolba” de care vorbeai este goala. In sensul ca, pe de o parte, nu s-a gasit niciun prejudiciu acolo de catre echipa de soc trimisa de Daniel Morar. Sigur, nu trebuie exclusa si varianta B, in care Traian Basescu este adevaratul mentalist al Romaniei, el reusind sa ii convinga pe toti cetatenii acestei tari ca flota nu a disparut, flota se transforma. In rest, afara ploua…
Nicoleta, reuniunea respectiva nu l-a avut ca gazda pe Traian Basescu, ci chiar pe Victor Ponta. In ceea ce priveste utilitatea fondurilor de coeziune pentru Romania, in special, si statele din estul Europei, in general, trebuie sa stii ca in acele fonduri sta, practic, speranta ca toate aceste tari sa aiba, de pilda, infrastructura moderna. S-a transmis un semnal puternic, de unitate, in perspectiva Consiliului European din 28 iunie, un mesaj conform caruia aceste fonduri trebuie sa fie mentinute si in urmatorul exercitiu bugetar al Uniunii Europene. Pentru noi acest semnal inseamna garantia imbunatatirii infrastructurii. Sigur, cu singura conditie de a creste si gradul de absorbtie al acelor fonduri europene.
Radu, USL a castigat un procent mai mare decat orice alta alianta care a participat la un scrutin electoral in toti acesti ani. La ora actuala este bine sa le oferim romanilor un mesaj ferm, de unitate, pentru stabilizarea tarii. Un mesaj de siguranta, nu discursuri care sa poata crea disensiuni politice si fragmentare. Asta ar fi insemnat, intr-o mica sau mai mare masura, candidatura separata a celor trei partide in 2012. Plus un PDL care ar fi iesit intarit din alegerile locale, pentru simplul motiv ca miza votului intr-un singur tur si o oferta politica cu cat mai multi candidati erau parte din planul lor initial de a scoate camasa dupa guvernarea dezastruoasa. USL a fost si este o uniune oportuna pentru acest an electoral, pentru Romania, dovedindu-si eficienta si la guvernare. Tocmai de aceea, eu zic ca este mai mult decat indicat sa continuam pe aceasta directie, pentru simplul motiv ca, la toamna, surpriza va fi si mai mare.
Repostez la locul cuvenit de drept:
În primul rând sunt onorat pentru răspunsul primit.
În al doilea rând, precum puricele de la fereastră care ţipă la elefantul din mijlocul străzii:
„Tropăie băi mai încet că nu pot să dorm”,
voi avea obrăznicia să aduc niscaiva corecturi textului dumneavoastră făcând anume precizări în prealabil:
Precizări:
1. Sunt un vehement pro-Băsescu şi febleţea mea politică este Elena Udrea. (am mai spus asta, dar o repet precum un patefon stricat nedorind să mă auto-includ în mulţimea comentatorilor „independenţi şi deontologi” din virtual)
2. Vehemenţa mea pro-Băsescu şi curgerea mucilor mei după „fundul politic” al Elenei Udrea nu mi-a alterat niciodată percepţia realităţii înconjurătoare, ba chiar mai mult, nu m-a determinat niciodată să aplic regula algebrică a semnelor: [ + cu + fac +]
Tradusă ne-matematic această regulă algebrică a semnelor are forma:
Prietenul prietenului meu este şi prietenul meu
Dacă aş fi aplicat-o, m-aş fi simţit precum o X-vieţuitoare a unei Z-turme.
Sau poate şi mai rău, aş fi fost unul dintre aceia care se duc la primărie să-şi ia nevasta pe buletin şi când se reîntorc acasă se trezesc că ofiţerul de la starea civilă, un golan fiind, le-a trecut şi soacra pe buletin.
3. Ploieştean fiind, născut şi crescut lângă Hipodromul Ploieşti, de mic am fost învăţat să fac diferenţa dintre o gloabă care dă cu copita nechezând isteric în timpul cursei şi un armăsar de rasă care prin eleganţa parcursului său ridică tribuna în picioare.
4. Chiar dacă teoretic şi exagerat se poate spune că suntem adversari politici, nefăcând parte din tagma comentatorilor „independenţi şi deontologi”, cu toate că am strigat de nenumărate ori „Jos PSD!” (şi fiţi sigur că voi continua să strig), nu am strigat isteric incitat de isterica turmă. Ba mai mult, atunci când PSD-ul sau un reprezentat al său au avut mesaje corecte, cu riscul de a fi acuzat de „înaltă trădare”, am spus:
„Ciocu’ mic că ăştia au dreptate!
Bun.
De aici încolo începe „obrăznicia mea”.
Iată corecturile ce le voi face textului dumneavoastră:
1. Monica Macovei, este un astfel de personaj caragialesc.
În marea lor majoritate personajele lu’ conu’ Iancu din Haimanale au un umor nebun.
Replicile lor generează totdeauna hohote de râs şi o stare de bună dispoziţie.
Replicile Monicăi Macovei-Gherghescu generează doar hohote de plâns şi o stare de amară tristeţe deoarece dacă eşti român nu ai cum să nu plângi atunci când vezi cum este terorizată şi şantajată justiţia din România şi nu ai cum să nu te întristezi amarnic atunci când vezi că „După douăzeci de ani” (de fapt mai mulţi) de la rebeliunea din ’89 a fost reînfiinţată şi repusă în drepturile sale discreţionare „POLIŢIA POLITICĂ”.
„Poliţie politică” care în meniul ce ne-a fost servit se vrea a fi un ” Eliotnessism tartar” (cu ouă, cu sos Tabasco, niscaiva anşoa şi whiski J&B în loc de coniac fin franţuzesc) dar de fapt este un ghiveci „de prost gust” şi „cu prost gust” dat de ingredientele sale:
– ANCHETE ABERANTE.
– NĂVĂLIRI MASCATE ELICOPTERISTE SAU DUBISTE (părerea mea personală este că dacă nu va fi anihilată rapid reţeaua mafiotă condusă de Monica Macovei – Gherghescu, foarte curând mascaţii nu vor mai năvăli cu elicopterul sau cu duba ci vor năvăli cu tancul!)
– INTERPRETĂRI DUPĂ BUNUL PLAC AL ASCULTĂRILOR TELEFONICE.
– TELE-JUSTIŢIE ŞI PRESO-JUSTIŢIE FĂCUTĂ DE TOT FELUL DE JURNALIŞTI DEONTOLOGI, PRODUCĂTORI DE ANCHETE „NU LA FAŢA LOCULUI” CI DE „ANCHETE DUPĂ FIŢUICĂ” SAU ANCHETE FĂCUTE DIN CELE AUZITE ŞI CITITE SUMAR PRIN VIRTUAL.
Şi ar mai fi de enumerat multe ingrediente ale acestui ghiveci dar nu cred că mai are rost! TOŢI LE CUNOAŞTEM!
În concluzie:
Dacă dumneavoastră îmi puteţi numi din comediile lu’ conu’ Iancu un singur personaj care să producă plânsul şi o stare de amarnică întristare atunci eu voi fi de acord că Monica Macovei Gherghescu este un personaj caragialesc.
Părerea mea este că această „Cavaleristă (zice-se) a Dreptăţii” este de fapt unul din cei Patru Cavaleri ai Apocalipsei!
Minciuna, şantajul, ameniţarea, ura, intriga şi amoralitatea sunt molimele care le-a adus pe capul românilor .
2. Tainuind, cu un talc demn de modelul stalinist pe care l-a promovat in toti acesti ani, petele de rusine din mapa sa profesionala.
Fiind o slugă şi nu un stăpân, Monica Macovei-Gherghescu nu a avut cum să-şi tăinuiască trecutul. Trecutul ei a fost tăinuit. Şi această tăinuire începe cu o locaţie, un incendiu şi doi ofiţeri piromani (Berev….Vlăde….Păune….).
În plus, cu o deosebită obrăznicie, ţin să vă atrag atenţia că în mapa sa profesională nu există „pete de ruşine”. Există doar infracţiuni şi încălcări neruşinate ale conduitei profesionale şi ale bunei şi dreptei morale româneşti.
3. felul in care si-a ascuns trecutul de procuror ceausist in cv-ul prezentat la Consiliul Europei, in 1999
Forma corectă este:
felul in care A INCERCAT sa-si ascunda trecutul de procuror ceausist in cv-ul prezentat la Consiliul Europei, in 1999
La vremea aceea, la o chindie cu mai mulţi „europeni”, am fost intrebat de-un bun amic (supus al reginei şi aprig contestatar al găştii de interese ce dicta orientarea politicilor europene) „Care-i treaba cu Monica Macovei?”. Din răutate (determinat fiind de modul mizerabil în care această individă se vroia a fi „un reper moral”) i-am spus acestui amic şi celor de la masă care-i treaba şi cum arată de fapt faţa întunecată a lunii.
În concluzie (şi acest aspect în mod sigur îl cunoaşteşi mult mai bine ca mine) Monica Macovei – Gherghescu nu a reuşit să-şi ascundă trecutul. Trecutul ei este bine-cunoscut europenilor, dar precum ştim uneori în politică se mai fac şi compromisuri. La orice nivel. În fond şi la urma urmei politica nu poate funcţiona corect fără arta dialogului şi a compromisului! NU?
4. Sunt curios, insa, ce vor spune intelectualii care ii poarta trena (un Cristi Preda, un Theodor Baconschi, un Dan Tapalaga) cu privire la lipsa oricarui act de violenta in ziua de 13 iunie in Piata Universitatii
Aici voi face o corectură ci doar voi sancţiona retorica dumneavoastră întrebare. Răspunsul este unic şi binecunoscut tuturor celor ce au capacitatea de a privi în interiorul cercului din exteriorul lui :
NU VOR SPUNE NIMIC!
Nu vor spune nimic deoarece ei NU AU FOST ACOLO şi deoarece „deontologia pecuniară”, caracteristică lor, nu le permite să-şi taie singuri craca de sub picioare!
Aici, zâmbind precum un diavol ce-şi bălăngăne alene copiţelele cocoţat pe butoiul cu smoală, vă întreb suav:
OARE DIN SALARIU DE JURNALIST PUS LA CIORAP SE POATE CONSTRUI BARTAI VILA LA NORD DE CAPITALĂ?
Dacă răspundeţi „DA!”, am să urlu isteric: „Adrian Năstase eşti un Pinoccio!”, nu de alta dar având pe buletin o jurnalistă ne-bogată şi ne-deontoloagă (doar talibancă) cam ştiu cu ce se mănâncă morala şi deontologia leprelor tapalagiene.
5. asa cum reiese din scanul vizual al doamnei Macovei
Aici corectura mea nu ţine de obrăznicie ci doar de băşcălie.
Cetăţene Adrian Năstase, în ciuda faptului că eşti un tătic în ale găinilor ouătoare şi în ale politicii, rogu-te nu te da tătic în ale „scanului vizual” că te faci de râs.
„A SCANA VIZUAL” nu defineşte acţiunea de a da pumni in cap, a cârpi peste bot sau a răcni la un anchetat: „Nenorocitule dacă nu declari tot ce ştii, te omor cu mâna mea!”
Aici fac o precizare:
A nu se înţelege care cumva că eu sunt vreunul din cei pe care madama asta, mare specialistă în ale drepturilor omului, i-a „scanat vizual” de-a lungul activităţii sale.
Dar nici să nu se înţeleagă că nu aş putea fi unul dintre cei care după rebeliunea din ’89, martor „mascat” fiind la asemena „scanări vizuale” făcute de virtuoasa madamă, să nu-mi mormăi în barbă:
VAI ŢIE POPOR ROMÂN DACĂ DUPĂ REBELIUNEA DIN ’89 AI AJUNS SĂ FII ANCHETAT TOT DE CEI CE TE-AU ANCHETAT ÎNAINTE DE ’89!
Mda.
Cam atât am avut de spus eu cel ce, cam exagerat spus, sunt adversarul dumneavoastră politic dar nu şi duşmanul dumneavoastră politic.
Repet: Scuzată-mi fie obrăznicia, dar totuşi dacă eleganţa discursului dumneavoastră nu vă permite „spusul verdelui în faţă”, bădărănia mea grobiană îmi permite ca să-i readuc aminte permanet acestei „Albe ca Zăpada” cu desuurile murdare şi haitei de comunitari care latră la comanda ei că:
CEI CE AU FOST, NU AU UITAT CINE A FOST!
şi că dacă minciuna este folosită drept combustibil pentru funcţionare a unei nave, atunci când nava se va scufunda ea va ieşi totdeauna la suprafaţă.
O zi bună vă doresc.
Multumesc pt raspuns. Sigur ca ei nu au curajul sa-si publice sponsorizarile de tot felul, sau macar cele din zona media. Pe de o parte pt ca la ei e secret de servici, iar pe de alta pt ca ei nu vor sa-si compromita agentii, vor mai avea nevoie de ei dupa reformarea partidului.
Chestia e ca pana atunci, agentii aia trebuie platiti de guvernul USL, altminteri foamea ii va face extrem de critici si de mincinosi. Si stim toti ca pot fi si una si alta, pana la refuz!
Nu ar strica sa-i listeze public cineva de la USL, nu de alta, dar sa stie poporul, indiferent ce se va intampla, la cine sa nu se uite.
@ Adrian Năstase
Domnule Năstase,
Aşteptarea mea se referă la democraţie. Vreţi să mă convingeţi că USL este ALTFEL decât orice altceva de până acum…? Atunci ar fi normal să văd la alegerile parlamentare cum USL vine cu un top de câteva zeci de proiecte legislative, proiectul USL pentru cei patru ani de mandat ce vor urma, astfel încât să-mi permiteţi să aleg legile pe care USL le va depune în parlament. Eu nu mai vreau să mai aleg candidaţi sau partide, vreau să aleg proiecte de legi, pentru că aceasta este democraţia, poporul să se exprime pe modul în care societatea în care trăiesc trebuie să funcţioneze.
Domnule Năstase,
De ce nu putem să fim şi noi precum grecii.
Ştiţi că în România există un lait motiv, ni se tot spune că… “cutare lucru trebuie făcut pentru că ni-l cere”… NATO, UE, FMI, Banca Mondială, bunicul lui Ştefan cel Mare…
Domnule Năstase,
Cum reuşesc aceşti greci să nu ţină seama de nimeni? Mai mult, nu numai că nu ţin seama de nimeni, dar aceste hotărâri nu le iau politicienii de capul lor, fără să întrebe pe nimeni, ci chiar poporul, democratic, prin vot decid cum va fi viaţa lor de după vot. Ei aleg în acest moment efectiv care le va fi viitorul, dacă rămân în zona euro şi toate celelalte. Noi aşteptăm cu nerăbdare votul lor, aşteptăm alegerea POPORULUI GREC, pentru că alegerea lor influenţează şi viaţa noastră. Lor nu le impune nimeni ce să facă? Ei nu au obligaţii ca cetăţeni europeni. Ei nu au obligaţii fiind în zona euro? Nu sunt părţi ale acordurilor internaţionale pe care noi le respectăm aşa de strict, fără să spunem nimic, fără ca poporul să fie de acord cu ele? Ei îşi permit luxul de a alege dacă urmează sau nu austeritate, noi am fost doar înştiinţaţi de preşedinte, sec, printr-un comunicat la TV? Un pic mai târziu premierul tăia salarii şi pensii, „un pic neconstituţional”… nimeni nu a cerut părerea poporului, în timp ce poporul nici nu realiza că ar trebui să i se ofere o alternativă, să fie întrebat, aşa cum se întâmplă în democraţie.
Grecii nu aleg astăzi pe Papandreou sau Papadopoulos (să aleg la întâmplare două nume greceşti asemănătoare), ei îşi aleg viitorul, dispun de viitorul lor, hotărăsc efectiv dacă vor aplica măsuri de austeritate sau nu.
Domnule Năstase,
La noi de ce nu se întâmplă aşa? De ce la greci parcă mai funcţionează o brumă de democraţie şi nu este oligarhie ca la noi, asta pentru că alegem conducători şi nu viitorul dorit?
Sunt prea visător dacă doresc şi eu democraţie în România?
La televizor este o reclamă finanţată de Uniunea Europeană. Eroul reclamei tot repetă…
Glumiţi? Ştiţi cine sunt eu? Sunt cetăţean european şi am drepturi!
Vrea să fiu şi eu cetăţean european, vreau să am dreptul de a alege viitorul ţării mele, de a alege cum anume funcţionează această societate, vreau să am dreptul de remedia disfuncţionalitatea clasei politice, vreau să am şi eu la dispoziţie un standard al democraţiei, vreau să-mi votez viitorul.
Ştiu că pentru asta este nevoie de timp, nu se poate face totul peste noapte… dar au trecut deja 22 de ani, viaţa mea nu mai poate aştepta câteva secole de schimbări cvasi-statice.
Pentru început deci, pot să aleg şi eu „la parlamentare” între iniţiative legislative şi nu între oameni? Se poate face o convenţie între partidele politice ca la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor poporul român să aleagă între proiecte şi nu între politicieni?
Ce spuneţi, domnule Năstase?
@demneura
Incearca eventual si cu Rudotel…
Am încercat dar nu are efect.
😉